Tropical Delights 7

1. Bacupari 

Bacupari este un arbore permanent verde originar din America de Sud.Este cultivat in Bazinul Amazonian. In prezent au loc  cercetari prin care se incearca combaterea cancerului cu ajutorul acestui fruct.

sursa imagine : aici 

2.  Açaí 

sursa imagine : aici

Palmierul Acai este un arbore cultivat pentru fructele sale. Cererea pentru acai a cunoscut o crestere semnificativa in ultimul timp. Este cultivat din Sudul statului Belize pana in Brazilia si Peru, in special in zone mlastinoase si campii inundabile. Palmierii acai sunt inalti, atingand pana la 30 de metri, iar frunzele lor ajung la trei metri. Fructele mici, rotunde, de culoare inchisa -purpurie, este similar ca marime si forma cu strugurele, avand insa mai putina pulpa. 80% din masa fructului este reprezentata de o samanta. Boabele de acai reprezinta principala sursa de hrana pentru anumite populatii Caboclo, care traiesc in Bazinul Amazonului, fiind un ingredient omniprezent in bucataria locala. In Brazilia, Acai este un foarte folosit in aromarea inghetatei si a sucurilor sau a lichiorurilor, o intrebuintare care s-a extins la nivel international. Semintele sunt deasemenea folosite pentru hrana animalelor sau pentru fertilizarea solului. Sub forma procesata fructul este comercializat si ca supliment dietetic.

3. Huito 

sursa imagine : aici 

Huito sau Jagua este originar din zona Americii Centrale si de Sud, crescand in padurile tropicale. Incasii il numeau Hawa sau Wituq. Este un arbore care poate atinge 15 metri inaltime. Prefera solurile aluviale, din campiile joase, inundabile. Fructele rotunde cu coaja subtire sunt comestibile fiind folosite pentru consumul in stare cruda dar si pentru producerea ceaiurilor, bauturilor, a serbeturilor, gemurilor, sau la aromarea inghetatei. Lichidul obtinut din fruct pateaza pielea in albastru inchis atunci cand oxideaza, persistand pana la doua saptamani, fiind folosit de catre populatiile locale pentru decorarea trupului , in scopuri rituale.

4. Pequi 

sursa imagine : aici 

Pequi sau “nucile souari” este un fruct popular in anumite zone din Brazilia. Este des intalint intre Sudul regiunii Parana si in Nordul Paraguay-ului. Arborele atinge 10 metri inaltime. Fructele crude au o culoare visinie in stare cruda, devenind verzi cand sunt copate. Au marimea unei portocale. Seamana cu mangosteen-ul. Au cateva segmente de pulpa galbena, aromata, cu un gust puternic, dulce, multi turisti considerand-ul prea aromat. In interiorul fructului se gaseste o samnta deschisa la culoare acoperita de o coaja de culoare inchisa, ce prezinta niste tepi lemnosi. Atat pulpa cat si semintele sunt comestibile, atat pentru oameni cat si pentru diferite specii de animale. Fructul pequi este popular in regiunile Goias si Minas Gerais, unde este consumat proaspat sau folosit pentru aromarea bauturilor si la prepararea diferitelor feluri de mancare.In cazul in care este consumat proaspat trebuie acordata atentie tepilor de pe seminte, care se desprind usor si care in cazul in care se infig in gingii provoaca dureri puternice, fiind greu de inlaturat. Samburele de pequi poate fi lasat sa se usuce la soare pentru cateva zile, apoi samburele poate fi prajit si consumat precum alunele.

sursa imagine : aici

5. Babaco 

sursa imagine : aici

Babaco este originara din Ecuador, crescand pana la altitudini de peste 2,000 metri.Este inrudita cu papaya, fiind insa mult mai toleranta la frig si lipsa de umiditate. Arborele poate atinge pana la 8 metri inaltime. Fructele, mai mici decat papaya, nu au seminte. Gustul lor este o combinatie de capsuni, papaya, kiwi si ananas. Arborele este cultivat pentru fructe si sucul acestora in diferite zone de pe glob, pana in Noua Zeelanda in Sud, si Guernsey in Nord.

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: