Drive

 

Venit parca de nicaieri, debutul american al regizorului danez Nicolas Winding Refn face senzatie. Amintind evident de straniul proiect al acestuia, „Valhalla Rising”, cel putin dpdv al manierei atipice de a filma, „Drive” isi refuza evident soarta de blockbuster alegand calea sensibilitatii indie, rezultatul fiind asemanator ca atmosfera recentului „Faster”, apreciat aici, cu ceva timp in urma.

Mizand serios pe talentul incontestabil al lui Ryan Gosling, filmul propune, insa, si altceva. In primul rand cel mai frumos suras al Hollywood-ului de la Cameron Diaz incoace, si ma refer la Carey Mulligan. Cei doi actori vor primi cu siguranta Oscarul, daca nu acum, macar in cativa ani, avand in vedere impactul lor in lumea filmului. Apoi, prezenta notabila a lui Ron Perlman dar si un Albert Brooks cu cateva scene in care aminteste de uriasul Pacino.

Coloana sonora da o patina retro filmului, aducand aminte evident pe perioada pop a anilor ’80. Este insa absolut impecabila, completand perfect imaginile de pe ecran, sunetul fiind unul dintre cele mai mari plusuri ale unui film neasteptat, dar care lasa o impresie excelenta, mai ales daca lasi la usa pretentia de a vedea un action movie. Ceea ce „Drive” nu este, remarcandu-se ca un eseu despre iubire, sange si bani.

8,5 si nr. 107 in IMDB Top 250 plus un halucinant 93% freshness pe Rotten Tomatoes pentru unul dintre filmele care par a prefigura un nou trend in cinematografia „action”. Un film pe care il vad intrat in cursa pentru Oscar 2012, sau, cel putin, asta a fost prima impresie.

ps. Pe de alta parte, sunt sigur ca vor exista contestatari.  Stilul lui Refn poate repugna tot atat de repede pe cat te poate cuceri.

Alte opinie : Piratul Cinefil

Cinefilia :  Florin, Marian, Adina, Jovi, Laura

Publicitate