Archive for 27 Noiembrie 2011

Eye Contact 95
Noiembrie 27, 2011

 

sursa imagini : Lifun & internet

Anunțuri

Premier League : Un schiop si-o baba chioara …
Noiembrie 27, 2011

A fost un pom laudat acest meci, devenit peste nopate un mare derby al fotbalului englez si nu numai. Asteptarile au fost mari, avand in vedere macelul pus la cale de Mancini&Co pe Old Trafford. Nici urma de apararea visatoare a lui United pe terenul lui Liverpool, in seara aceasta …

Liverpool a jucat acelasi lucru ca si in meciul cu Chelsea, si se pare ca asta este cam ceea ce va juca Liverpool pentru o perioada, cel putin pana cand vor aparea mai multe glezne fine in echipa lui Dalglish …

Jocul contondent al celor in rosu a taiat aripile lui City, oricum intr-un oarecare regres dupa forcingul de inceput de campionat, astfel ca nu s-a „desenat frumos”, dupa amiaza aceasta pe sanctuarul numit”Anfield”. Mancini a gresit  jucand cu un Aguerro total ineficient intr-o astfel de ciocnire, in timp ce Dzeko, un jucator mult mai potrivit pentru contactul violent cu o echipa atat de agresiva si fixata pe aparare precum cea a lui Liverpool.

Au fost de ajuns o faza fixa, transformata in gol de Kompany si apoi de un gol norocos, dupa o executie inutila a lui Lescott, care si-a introdus in poarta o minge condamnata la injuraturi din partea „The Kop”, pentru ca meciul sa aiba pretentia ca este si altceva decta o batalie surda la mijlocul terenului…

Liverpool nu este o echipa frumoasa iar City pare a intra in criza de idei care afecteaza, deja, ca o molima, marile echipe ale Angliei.

Eliminarea lui Balotelli, destul de usoara, a transformat ultimile 10 minute in ceea ce se astepta de la acest derby, echipele lovindu-se fara mila, ratarile mari ridicand de pe scaune tribunele destul de amortite. Un egal destul de echitabil, insa Liverpool se poate considera ghinionista …

Poza de la miezul noptii : Prison Break
Noiembrie 27, 2011

… sau pe aproape …

sursa imagine : phun

Cand poti spune „I’m fucked” ? (31)
Noiembrie 27, 2011

 sursa imagine : Dofiga

The Help
Noiembrie 27, 2011

 

Plasata in anii’60, in epoca americana a luptei pentru drepturile civile ale comunitatii de culoare, fantasticul „The Help” este o poveste despre rasism, in forma sa cea mai grotesca, disimutata sub masca decentei, a zambetului politicos si a pretentiei ca este absolut natural si indreptatit a apara valorile societatii.

Este vorba de rasismul homemade, de gospodarie, care a dus la aparitia cancerului numit KKK, rasismul care a ros timp de generatii societatea sudista americana, rasismul care nu a disparut nici in prezent, pandind, latent, de sub fardul conceptului political correctness.

Aud ca filmul va fi luat in considerare pentru urmatoarele Oscar-uri si, avand in vedere grija americanilor pentru imaginea lor, s-ar putea ca acest emotionant tablou al luptei fratricide intre America odioasa si America decenta( impresionant personajul „Celia Foote”) sa fie  lozul castigator pentru cvasidebutantul regizor Tate Taylor. Mai ales ca a participat, ca actor, la succesul unui film care a castigat destule voturi in cursa pentru Oscarul 2011, „Winter’s Bone”, o alta fresca a rasismului „made in USA”, atunci plasat in mediul white thrash.

Din punctul meu de vedere filmul nu are fisuri. Poate doar aceea ca abordeaza un subiect care nu este interesant pentru toata lumea, insa, avand in vedere ca a produs de opt ori bugetul investit si a ajuns la cotatii de pana la 8,1 pe IMDB si 75% freshness pe Rotten Tomatoes,  se poate spune ca filmul a avut un impact puternic.

Senzationala prestatia distributiei, in intregime, insa as spune ca personajul care iese cel mai mult in evidenta este cel al impresionantei Octavia Spencer, desi, cel mai probabil, elogiile vor merge catre Viola Davis.

Fara teama de a gresi, pot spune ca „The Help” este un film exceptional, cu un mesaj extrem de puternic, sau, mai bine spus, o marturie despre felul in care suntem, cu totii, construiti. Nu vorbeste despre un flagel al Americii, ci despre o meteahna a speciei umane. Cineva care a apreciat „The Blind Side” va aprecia , cu siguranta , si acest film.

Alta opinie : Adina

Cowboys & Aliens
Noiembrie 27, 2011

 

De Jon Favreau am auzit, intamplator, pe la inceputul anilor 2000, cand a fost senzational intr-una din cele mai bune comedii ale acelor vremuri, „The Replacements”. Actorul care il juca pe Danny Bateman avea sa se remarce in alte cateva filme si, intre timp, a ajuns si un regizor respectat, dupa succesul repurtat cu dubla blockbuster „Iron Man”.

Acest respect s-a vazut clar in momentul cand, impins de la spate de mainstream, a refuzat, totusi, sa filmeze noul sau hit, „Cowboys & Aliens”, in 3D, mergand pe mana formatului anamorfic. Acest lucru a influentat clar impresia pe careo lasa acest fil care a fost cu totul altceva decat ma asteptam.

Astfel, „Cowboys & Aliens” reuseste a nu deveni un melanj confuz de elemente western si sci-fi, asa cum as fi inclinat sa cred. Filmul este un western decent, ceea ce il poate clasifica drept excelent, avand in vedere ca mai exista putini spectatori care s-ar putea entuziasma in fata acestui gen, si extrem de credibil, decorul western, in care s-a investit o mare parte din bugetul generos, aratand exact asa cum il stiam, din filmele copilariei.

Craig face o treaba excelenta, iar Harisson Ford reintra in pielea lui Dr. Jones, avand aceeasi mimica si aceleasi miscari care l-au facut celebru, prin personajul carierei sale. Am remarcat castingul atent, care a distribuit in rolurile indienilor oameni cu mare experienta in acest tip de roluri, precum Adam Beach (Bury may Hart at Wounded Knee, Windtalkers) sau Raoul Trujillo (The New World, Apocalypto). Atentie care, contribuie la senzatia de veridicitate lasata de acest experiment western.

Filmul are o poveste coerenta care prijeluieste regizorului sa mearga pe mana cliseelor clasice ale genului cu radacini in istoria vestului american. Legatura cu genul SF nu este deloc fortata iar rezultatul nu este deloc o istorioara realizata in registru umoristic. Efectele speciale sunt destul de bune, fara a avea pretentia ca sunt de cel mai inalt nivel sau inovatoare (mie mi-au adus aminte de „The  Tommyknockers”, doar ca „pe albastru”). Partea fantastica a filmului este insa la fel de decenta, intregind imaginea multumitoare, de ansamblu, a filmului lui Favreau.

„Cowboys & Aliens” nu a cucerit lumea, s-ar putea spune. 6,4 pe IMDB si 5,6 pe Rotten Tomatoes, reflectand, probabil, asteptarile ridicate pe care le-a starnit advertising-ul asiduu pre lansare. Insa este un film bun, placut, distractiv, care poate oferi doua ore placute in compania unei pungi cu pop corn. Pentru ca nu are rost sa astepti filozofie existentialista de la un film care propune o intalnire intre cowboy si extraterestri. Daca astepti asta, problema este la tine, in nici un caz la acest film 🙂 …

CInefilia : Florin, Marian, Adina, Jovi, Piratul Cinefil, Poison Whiskey despre o prezenta rara pe bloguri : cinema-ul african.