Diego Garcia

Diego Garcia este un atol de corali cu forma unei urme de talpa umana, situat in mijlocul Oceanului Indian, in Arhipelagul Chagos, parte a British Indian Ocean Territory. Atolul se afla la aproximativ 3.300 km de tarmul African si la 2.200 km de extremitatea sudica a Indiei. DG se gaseste in marginea sudica a unui vast sistem muntos submarin, Chagos-Laccadive Ridge, deasupra caruia s-a format un lant de recifi de corali care formeaza, la suprafata, Arhipelagul Laccadive, Maldives si Chagos. Se presupune ca numele insulei vine de la cel al exploratorului spaniol Diego García de Moguer, care a ajuns aici in secolul XVI.

 sursa Wikipedia(author : US military)

DG este cea mai mare dintre formatiunile coraligene ale grupului Chagos, celelalte fiind Peros Banhos, Salomon Islands, Three Brothers, Egmont Islands si Great Chagos Bank. Suprafata totala este de 174 km patrati dintre care uscatul inseamna 27 km patrati. Portiunea continua a atolului masoara 64 km de la un capat la altul, incercuind aproape complet o laguna de 21 km lungime si 11 km latime, laguna care se deschide cu o trecatoare de 6 km largime, situata in extremitatea nordica. Uscatul are o latime care variaza intre cateva sute de metri si 2,4 km.  Elevatia maxima, atinsa de cateva dune aflata de-a lungul tarmului oceanic, nu depaseste 9 metri deasupra nivelului marii. Insula principala este cea mai mare dintre toate insulele atolilor din grupul Chagos. In afara acesteia, mai exista alte trei insule aflate in interiorul pasajului care duce catre laguna.  Acestea sunt West Island (3,4 ha), Middle Island (6 ha) si East Island (11,75 ha). O a patra insula, Anniversary Island, aflata la un km sud vest de Middle Island, este doar un banc de nisip. Middle Island si Anniversary Island sunt parte a complexului de recifi  Spur Reef . Marginea exterioara a recifului este abrupta, apa avand o adancime de aproape jumatate de kilometru la doar 1 km de tarm.

 Plantatia East Point (sursa Wikipedia; author : USFG)

Laguna este impanzita de nenumarate “capete de corali”, un real pericol pentru navigatie. Dincolo de activitatea militara, expeditii stiintifice din 1996 si 2007 au descris laguna ca fiind incredibil de nepoluata. In zona sudica a acesteia pot fi intalnite mlastini cu apa sarata, in realitate niste mici lagune secundare care seaca la reflux. Nu exista specii endemice in Diego Garcia, cu exceptia unor specii de pesti si nevertebrate. Insa, atat vegetatia cat si fauna atolului sunt ocrotite.

 sursa : Wikipedia (author : Steve Swayne)

Atolul este afectat frecvent de cutremure, cel din 1983 avand 7,5 grade Richter. Tsunami-ul din 2004 a produs doar cateva eroziuni ale recifilor in zona nord estica a atolului, insa, per ansamblu, Diego Garcia este aparat de astfel de fenomene, adancimea mare a oceanului din jur, recifii si platformele de alge din apropierea tarmului impiedicand formarea unor valuri devastatoare. Apa marii pastreaza o temperatura constanta de 26-28 °C, de-a lungul intregului an. Deasemenea, temperaturile sunt in general uniforme de-a lungul anului, temperatura medie maxima fiind de 31 °C, intre Martie si Aprilie iar temperatura medie minima de 29 °C, intre Iulie si Septembrie. Umiditatea este ridicata dar briza permanenta pastreaza conditiile intre limite rezonabile.

 sursa Wikipedia (author : CIA)

De-a lungul insulei se gasesc cateva mici depresiuni naturale care strang apa de ploaie, avand o importanta deosebita pentru fauna insulei. Exista si cateva mici lacuri artificial rezultate in urma excavarilor facute pentru constructia de catre americani a aerodromului. Cele mai puternice precipitatii cad intre Octombrie si Februarie, Ianuarie fiind cea mai ploioasa luna, in timp ce August este cea mai secetoasa. Intre Decembrie si Martie, dupa amiaza si seara au loc puternice descarcari electrice. Apropierea de Ecuator face ca Diego Garcia sa sufere putin din cauza furtunilor tropicale. Asta nu a scutit-o insa de probleme, inregistrandu-se cateva incidente, de-a lungul timpului, cauzate de furtuni de intensitate scazuta.

 sursa Wikipedia (author : Jgrimmer )

Un studiu din 1967 descrie vegetatia din Diego Garcia ca fiind dominata pe tarm de Scaevola taccada, in timp ce interiorul insulei este dominat de cocotieri, care acopera cea mai mare parte a acesteia. Sub cocotieri crestea un strat luxuriant, aproape impenetrabil, de cocotieri tineri si tufisuri tropicale de inaltime joasa (Scaveola), ierburi, liane si ferigi, sau nuci de cocos germinate (Cocos Bon-Dieu, daca am inteles corect denumirea). Se intalnesc, deasemenea, ramasite ale unor vechi paduri tropicale cu lemn tare, dar si aglomerari de pini. In 1997, un studiu a identificat 280 de specii de plante terestre, niciuna dintre ele endemica si nici aflate in pericol de disparitie. Sunt intalniti comunii Cordia subcordata si Pisonia grandis dar si Casuarina equisetifolia sau Hibiscus tiliaceus, arbori des intalniti in zonele tropicale.

 sursa Wikipedia (author : Blaine Steinert )

Au fost identificate zece aglomerari ale aceleiasi specii pe DG. Astfel, pe bratul estic al atolului creste o padure de Calophylluym, cu arbori al caror trunchi poate atinge peste 2 metri in diametru. In zona plajelor, Calophyllum se extinde deasupra lagunei, ramurile sale fiind intestate de cuiburi de pasari. Cocotierii domina interiorul si formeaza cateva paduri distincte, in care sunt intalnite in numar mare, pe langa cocotieri, si o alta specie cum ar fi Hernandia Sonora, intalnita in zona estica a atolului, o zona putin atinsa de activitatea umana. In zonele dezvoltate de catre om si intre palcurile de arbori se afla zone acoperite cu arbusti. Litoralul este marginit in intregime aproape de o fasie ingusta cu tufisuri punctuate ici, colo de cocotieri. Anumite zone, cu suprafete importante, in care au fost amplasate instalatii militare prezinta in prezent caracteristicile unei savane, fiind acoperite cu ierburi.

 sursa Wikipedia (author : U.S. Navy)

Diego Garcia este raiul crabilor “warrior”, acestia luand in stapanire jungla, in timpul noptii. Deasemenea, in zona bratului estic al atolului este intalnit in numar mare crabul de cocotier care poate ajunge pana la 4 kilograme. In afara sobolanilor, nu exista mamifere native insa pot fi intalnite specii descendente din animale domestic, lasate libere in trecut. Ar mai putea fi intalniti magari (20 prin 2005), ultimul cal a fost zarit in 1995, iar in 2005 se estima ca ar mai exista doua pisici salbatice prin paduri.  Ultimul caine salbatic a fost impuscat in 1975. Atolul adaposteste 91 specii de pasari, dintre care 16 formeaza colonii importante, inmultindu-se aici. Printre alte specii, au fost introduce in trecut si gaini. Reptilele sunt prezente prin trei specii de soparla si este presupusa existenta unei specii de sarpe, de marimea unei rame mai mari. Ca orice atol care se respecta, DG este o buna casa pentru testoasa verde si pestru testoasa Hawksbill, ai carei pui sunt intalniti mai ales in sudul lagunei. Testoasele adulte sunt intalnite pe litoralul oceanic al atolului. Cateva specii de cetacee este posibil sa fie intalnite in apele atolului, insa este vorba de specii in pericol, precum balena cu cocoasa, iar prezenta lor este incerta.

 sursa Wikipedia (author : U.S. Navy)

Legendele din sudul Maldivelor vorbesc despre Chagos ca fiind locul unde au ajuns, cu mult timp in urma, marinari locali rataciti. Posibil, insula a fost vizitata in perioada anilor 700 de catre vizitatori austronezieni (o familie de populatii din Asia de Sud Est si Oceania), cel mai probabil malgasi. Apoi, se presupune ca navigatorii arabi au ajuns aici in jurul anilor 900, pentru ca navigatorul chinez Zheng He sa fi putut vizita zona intre 1413 si 1415. Nu exista, insa, dovezi care sa certifice aceste speculatii.

 sursa Wikipedia (author : U.S. Navy)

Nici contactul cu europenii nu este foarte clar delimitat, cei creditati cu descoperirea atolului fiind portughezii, prin Pedro de Mascarenhas, candva intre 1512 si 1513. Cele mai vechi indicii cartografice ar data incepand cu 1532. Prima harta care indica insula sub numele actual dateaza din 1599, fiind o harta engleza atribuita lui Edward Wright. Pana la acea data au existat o sumedenie de harti unde insula putea fi identificata, sub diferite denumiri si in reprezentari mai mult sau mai putin conforme realitatii.

 sursa Wikipedia (author : U.S. Navy)

Diego Garcia si intregul Chagos au ramas nelocuite pana tarziu in secolul XVIII. In 1778 guvernatorul francez al Mauritius a daruit DG unui francez si exista dovezi ale unor vizite ale francezilor in cautare de cocos sau pentru pescuit. In 1786 Compania Britanica a Indiilor de Est a incercat sa intemeieze o colonie aici, ocazie cu care cei cativa francezi stabiliti temporar in DG au parasit atolul. Colonia a rezistat cateva luni dupa ce naufragiul unei nave a companiei a suprapopulat atolul, proviziile fiind epuizate in cateva luni. Dupa plecarea englezilor Mauritius a izolat aici leprosi iar in 1793 au intemeiat o plantatie de cocotieri deservita de sclavi care, pe langa copra si ulei de cocotier, produceau si obiecte de artizanat. Castravetii de mare au devenit un produs de export, deasemenea. Plantatiile erau localizate pe tarmul lagunei, in East Point, Mini Mini, situata la 4,5 km de East Point si Pointe Marianne, situate pe latura vestica a atolului. Lucratorii erau tinuti in sate aflate langa plantatii sau de-a lungul atolului. Initial sclavii proveneau din Madagascar sau de pe piata de sclavi din Pulo Nyas, o insula aflata in largul coastei nord vestice a Sumatrei.

Dupa abolirea sclaviei, in 1833, au lucrat pe plantatii angajati sositi din Mauritius, Seychelles, Somalia sau China. De-a lungul existentei lor, plantatiile au fost deservite de aproximativ 1,000 de lucratori, doua treimi dintre acestia lucrand in Diego Garcia. Intre 1814 si 1965 , Diego Garcia, colonie britanica, a fost administrat din Mauritius. Intre 1881 si 1888, atolul a fost folosit ca punct de aprovizionare cu carbuni pentru vasele cu aburi care traversau Oceanul Indian.

 sursa Wikipedia (author : U.S. Air Force)

Primul WW nu a insemnat pentru Diego Garcia decat o vizita a crucisatorului german SMS Emden. In timpul WWII englezii au avut aici o baza militara, inchisa in 1946. In prezent, Statele Unite, cu acordul UK, opereaza in Diego Garcia o baza militara extrem de importanta, care deserveste atat submarine, nave de razboi sau aviatie, dar functioneaza si ca centru de comunicatii plus o mare varietate de alte operatiuni.

sursa Wikipedia (author :  Steve Swayne)

Povestea acestei baze este strans legata de exilul fortat al locuitorilor arhipelagului, numiti Ilois (insulari, in franceza creola), mai intai mutati in alti atoli ai Chagos, apoi expulzati din arhipelag. Despre acest subiect am mai vorbit iar situatia este in continuare neclara, urmasii locuitorilor expulzati luptand pentru dreptul lor de a se intoarce in patria mama, drept care , probabil, nu le va fi recunoscut vreodata. Exilul impus in anii ’60 –‘70 a fost cauzat de catre o intelegere intre americani si englezi, americanii cerand pentru baza lor militara o insula nelocuita aflata in posesia UK, pentru a evita problemele politice cu tarile din zona, care abia isi castigasera independenta.  Astfel, Marea Britanie a cumparat arhipelagul Chagos in 1965, platind 3 milioane de lire catre Mauritius. Contractul permite prezenta Americana pana in 2016, existand o clauza pentru prelungire pana in 2036. Intre 3,000 si 5,000 de military sunt incartiruiti aici, resursele fiind exclusiv importate.

sursa Wikipedia (author :  Garrick92)

In 2010, Chagos a fost declarat “Marine Protected Area”, existand suspiciuni ca acest statut i-a fost atribuit si pentru a impiedica reintoarcerea fostilor locuitori in arhipelag. Exista suspiciuni ca Diego Garcia este una dintre acele “black sites” in care americanii au tinut prizonieri implicati in “War on Terror”, unul dintre acestia fiind Khalid Sheikh Mohammed.

 sursa Wikipedia (author : NASA )

sursa info : Wikipedia

Reclame

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: