Champions League : Este Wenger reincarnarea lui Torquemada ?

Extrem de rar a aratat Arsenal atat de lamentabil precum in prima repriza a meciului din aceasta seara. A facut-o, cel mai probabil, anul trecut, pe San Siro. Ramanea, insa, atunci,  speranta unui meci acasa, speranta amterializata in ceea ce putea fi cea mai spectaculoasa rasturnare de scor din istoria moderna a Ligii. Aceasta seara nu lasa sperante pentru Arsenal … Sau ma rog, lasa speranta uneia dintre povestile nebune ale fotbalului, insa ma indoiesc profund ca acest Arsenal poate juca un rol intr-o asemenea poveste …

Bayern nu a castigat un meci ci a dominat intr-un mod dureros, a demolat, a exterminat sperantele unei echipe in care s-a materializat esuarea unuia dintre cele mai frumoase proiecte inspirate de ceea ce, candva, se numea „gradinita Ajax”. „Gradinita lui Wenger” dispare urat, mediocru, depresiv … Calculele senzationalului antrenor francez au dat gres, desi este absolut inexplicabila incapatanarea unui om care nu a putut observa ca perioada-i de glorie a stat pe umerii unor jucatori care aduceau la echia experienta. Poate ca Henry venea la Arsenal ca un tanar aproape terminat de o experienta torineza ratata, dar Henry nu era in acel moment un nimeni. Poate ca Fabregas fusese aruncat de Barcelona precum o manusa uzata, insa un Henry sau Fabregas se nasc doar la un numar urias de fotbalisti. Esecurile lui Wenger s-au adunat, odata cu jucatorii mediocri care aglomerau metrul patrat de vestiar. Iar ochii in lacrimi ai francezului au devenit un cliseu televizat la aproape fiecare meci important al ultimilor ani …

Francezul mimeaza indignarea insa ar trebui sa fie si este, cu siguranta, constient ca nu doar nervii sai depind de strategia impusa de el insusi, dar si nervii a zeci de mii de oameni care de ani de zile vin doar pentru a plati ticket, a bea o bere si a admira un stadion. Si uneori pentru a se bucura pentru o victorie ce nu serveste nici unui scop. De foarte multe ori, pentru a sustine o echipa care nu isi merita fanii … Cred ca nervii acelor oameni conteaza mai mult decat dividendele trustului care conduce Arsenal, iar pentru nervii acestora, de cativa ani incoace, Arsene Wenger este un tortionar …

Locurile alea goale din finalul meciului nu cred ca faceau parte din strategia urmata cu stoicism de Wenger, de cativa ani incoace …

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: