sursa imagini : Capa, Catsmob & internet
Fotografie : Carmen, Raul, Oana, Costin, Naomikko, Inutza13, Radu, Impulsuri Foto
Archive for martie 2013
Eye Contact 197
martie 31, 2013
Idei pentru casa …
martie 31, 2013
O’Hara’s Irish Stout
martie 31, 2013
Aceasta bere este una dintre produsele companiei independente irlandeze CBC (Carlow Brewing Company). Desi este infiintata oficial in 1996 de catre fratii Seamus si Eamonn O’Hara, compania isi defineste radacinile ca fiind tributare berarilor irlandezi ai secolului XIX. Catre finalul secolului XX piata berii era sufocata de influenta nu tocmai benefica a gigantilor industriei (fenomen existent inca), astfel ca aparitia micilor producatori independenti (microbrewers / craft beer producers) a fost primita cu entuziasm indeosebi de catre amatorii anglosaxoni de bere, Regatul Unit si Statele Unite fiind o piata unde micii producatori isi fac inca de cap, multe dintre produsele lor fiind adevarate comori.
„O’Hara’s Irish Stout” etse un irish dry stout care intra in competitie directa cu produsele identice ale Big Three-ului irlandez, Beamish/Guiness/Murphy’s. O bere amara, cremoasa si putin carbonatata, nu foarte tare (4.3% ABV, putin peste Drought-ul Guiness). O bere premiata cu o multime de premii.
Insensibles
martie 30, 2013
Cinema-ul spaniol inchinat macabrului are un „je ne sais quoi” al sau care m-a atras intotdeauna. Banuiesc ca este vorba de atmosfera. Spre deosebire de brutalitatea invaziva a noului val extremist francez, thriller-ul spaniol mi se pare mai subtil, atacand simturile la un nivel mult mai profund. Teama, in intensitati diferite, in functie de subgen, este indusa insesisabil, nu chinuie, nu obliga intoarcerea capului, insa se instaleaza si persista in amintire, multe din filmele horror ale Spaniei ramanand mult timp in mintea spectatorului, chiar daca nu a excelat in a oferi oroare … „Eskalofrio” este un astfel de exemplu. Filmul de tensiune spaniol are atmosfera iar acest lucru este valabil, in opinia mea, si pentru cinematografia latino americana, Guillermo del Toro fiind un maestru al macabrului atmosferic. Alunec spre thriller-ul sud american pentru ca vreau sa asociez „Insensibles” cu cateva filme excelente venite din acea zona. Desi scenariile nu au nimic in comun, „Insensibles” este un film care poate fi oricand incadrat in categoria „La Cara Oculta” sau „El secreto de sus ojos”, pastrand, insa, proportiile privind actingul net superior oferit de primele doua.
„Insensibles” nu este un horror, in ciuda faptului ca este ruda, prin intermediul unuia dintre scenaristi, Luiso Bardejo, cu una dintre perlele horor-ului european, excelentul [REC]. Mai slab evaluat decat „Los Ojos de Julia”, dar mult mai bun decat acesta (opinie personala), filmul debutantului Juan Carlos Medina este o poveste intunecata care navigheaza intre doua epoci, dezlegand lent itele, pentru un final destul de previzibil insa multumitor. Filmul are destul lisrism pentru o productie de gen, reusind de multe ori sa ma puna in ipostaza de a privi si a savura atmosfera-i sumbra, renuntand la a mai judeca realismul povestii.
As spune ca filmul este subevaluat de catre IMDB. La un moment dat devine oarecum plictisitor si cred ca asta afecteaza verdictul. Atentia la detalii, scenariul deloc liniar si atmosfera sumbra il recomanda ca pe o alternativa serioasa unui procent serios al productiilor de gen americane. Se numeste, poate, „Insensibles”, insa filmul asta nu este deloc lipsit de sensibilitate. Spun asta, desi sunt constient de latura mea oarecum … gothica …
Mi-a placut …
Cinefilia : Marian, Adina, Filme-Carti, Piratul Cinefil, Teo, Angela, Radu, Movies as Mentors, Ioana
Ce poti face cu un cartof …
martie 30, 2013
Nu pare greu. Singura problema este aceea de a indentifica in mod corect ingredientele. Insa cat de greu poate fi asta ? … Sunt decis sa incerc …
via mail (unknown source)
The Ninth Gate
martie 29, 2013
In conditiile in care cinematografia horror abunda in productii C-Z care abordeaza un subiect similar, se poate spune ca micul experiment al lui Polanski este o adevarata gema. Extrem de rara si, implicit, foarte pretioasa, chiar daca nu la nivelul cartilor in jurul caruia polonezul transfug isi tese povestea. Innobilata de o coloana sonora culta, atmosfera din „The Ninth Gate” este apasatoare, atentand chiar la senzatiile atribuite de obicei genului horror, desi filmul nu are nimic de a face cu acesta. In schimb, o poveste tenebroasa te poarta in lumea colectionarilor de carti rare, in miezul obsesiei pentru cartile oculte, Polanski intentionand si reusind, as spune, sa recidiveze impresionant in materie de „mistery”, la trei decenii dupa amenintatoarea ecranizare a pilonului literaturii horror, „Rosemary’s Baby”. De fapt, reintorcandu-ma la „The Ninth Gate”, consider creatia lui Polanski un clasic al genului mistery, un film care nu a reinventat genul dar i-a reconfirmat reteta si standardele.
Dean Corso nu este cel mai bun rol al lui Depp (inca mai consider ca „Ed Wood” este acela), insa este un rol memorabil care i-a picat ca o manusa fabulosului actor, un rol pe care mi s-a parut ca il revad, ajustat conform scenariului, in „Secret Window”.
Impecabil realizat, filmul pierde mult din impactul asupra privitorului printr-un final tern si lipsit de imaginatie. Asta nu il impiedica, insa, sa aspire la statutul de film cult. Personal, fac parte din fanii devotati ai acestuia. Subevaluat de IMDB, in opinia mea.
Micile neajunsuri ale Paradisului …
martie 28, 2013
In general, cliseul clasic al Paradisului terestru implica imaginea unui atol. Laguna cu ape incredibil de albastre, nisip alb si verdele fabulos al cocotierilor. Realitatea ascunde cateva adevaruri extrem de dure. Apele periculoase, coralii extrem de taiosi, apa dulce mai scumpa decat aurul, iar asta in cazul in care ai norocul unei lentile Ghyben-Herzberg … Crabul de cocotier este considerat cel mai amre rtropod in viata si, probabil, limita superioara a dimensiunilor la care poate ajunge in conditiile atmosferei terestre actuale o vietate dotata cu exoschelet. „Chestia” asta poate atinge pana la doi metri de la un picior la altul si aproape 4 kg greutate. Crabul, cunoscut a urca pe trunchiul cocotierilor si a sfarama nucile acestora pentru a se hrani, este intalnit destul de rar in zonele dens populate, insa urmareste zona de distributie a cocotierului din Oceanul Indian si Oceanul Pacific. Asa ca, in cazul in care alegi a iti ancora yacht-ul in laguna unui atol izolat, aproape sigur vei avea ceva „surprize” … de proportii.
sursa Wikipedia (author : Pïnpin; cu rosu – populatii principale)
sursa imagini : Fun24
This is 40
martie 27, 2013
„This is 40” este o comedie din „familia Carell”, intrand, prin relatie de rudenie as spune, in aceeasi categorie cu filme ca „40 yo Virgin” sau „Knocked Up” cu care se si asociaza in mod oficial, producatorii propunand „TI40” ca un spin-off al acesteia. Cu alte cuvinte, este o comedie care implica un oarecare gread de risc, propunand un tip de umor care te poate amuza sau nu. De cele mai multe ori, nu, cel putin in opinia mea.
Nu o sa razi in hohote la acest „TI40”. Nu am facut-o insa asta nu m-a impiedicat sa observ actingul peste medie care surclaseaza de multe ori un umor greu de perceput daca nu cumva chiar inutil-obscen, pe alocuri. Asta nu impiedica insa un observator atent a identifica mica mostra de nepotism oferita de regizorul filmului. Fiica-sa cea mica joaca destul de slab, neparand a fi o promisiune, dar cea mare chiar este credibila in rolul de mica scorpie in devenire. Scenariul care exploreaza universul unui mariaj aflat la apogeul „crizei de la 40 de ani” nu poate fi etichetat ca genial sau revolutionar dar ofera ocazia de a identifica cateva clisee comune vietii multora dintre cei aflati in fata iar asta face experienta interesanta pentru un esantion de spectatori indeajuns de serios incat filmul sa poata fi considerat un succes. Moderat …
Probabil ca filmul ar fi avut o imagine mai buna daca nu ar fi fost ingrozitor de lung. Indeajuns de lung incat si cea mai mare doza de bunavointa sa se epuizeze, finalul fiind indeajuns de indepartat incat sa existe sanse serioase ca acesta sa te gaseasca inotand in propria-ti plictiseala.
6,3 spune IMDB. Cam pe acolo, cred …
Delicii prahovene 30
martie 27, 2013
Poza de la miezul noptii : Magic …
martie 23, 2013
O imagine surprinsa de catre Alexei Trofimov, pe malul lacului Baikal … Fabulos moment !
sursa imagine : English Russia
Combinatii atipice …
martie 23, 2013
… mango si ienupar …
… lavanda si sare rosie …
… ghimbir si physalis …
… banane si piper cayenne …
… 100%, cacao pur !!! …
sursa imagini : Ellf
… Acum, nu stiu ce sa spun … Nu sunt un fan al ciocolatei negre … Recent, am incercat o ciocolata cu flori cristalizate de iasomie … Cea care mi-a vandut-o mi-a spus ca este „dumnezeiasca” … Sincer, nu mi s-a parut … Prefer in continuare ciocolata cu felii de portocala de la Heidi …
Silhouettes …
martie 23, 2013
O mana de ajutor …
martie 20, 2013
Captura zilei 20.03.2013
martie 20, 2013
Silence's Blog 