Open Grave

og

Ideea unui scenariu care evolueaza in jurul unui grup de indivizi care se trezesc fara memorie in ceea ce americanii numesc „deep shit”, nu este noua. Imi amintesc doar de un film de prin anii 2000, numit „Unknown” si care propunea o distributie extraordinara in care figurau Jim Caviezel, Peter Stormare, Barry Pepper sau Joe Pantoliano. Si Bridget Moynahan, pentru a nu fi acuzat de porniri sexiste.  „Unknown” nu m-a cucerit, asa ca am putine amintiri legate de acel film, cu exceptia aceleia ca l-am bifat, la un anumit moment …

„Open Grave” nu are o distributie extrem de solida. Ies in evidenta doar Thomas Kretschmann, un actor cu o carte de vizita impresionanta dar lipsita de recunoasterea adusa de premiile importante, si newcomer-ul sud african Sharlto Copley, un actor care cu toate ca a intrat relativ tarziu in atentia mainstream-ului cinematografic, as spune ca promite. In ceea ce priveste „Open Grave”, atat Kretschmann cat si Copley pot fi etichetati prin faptul ca … au avut si momente mai bune. Fara ca asta sa insemne ca oamenii au jucat slab. Mai degraba scenariul nu a fost foarte ofertant …

Desi s-ar parea ca am de gand sa demolez acest film nu am sa o fac. „Open Grave” nu este un horror de duzina, asa cum s-ar putea crede. Nu are nimic de-a face cu „Open Graves”, un horror de doi bani aruncat in piata sau, mai bine spus, in sant, cu ceva vreme in urma. „Open Grave” este un film destul de greu de digerat, insa aparent, asta este maniera de a produce filme a regizorului Gonzalo López-Gallego. Cine a vazut „Apollo 18” intelege ce vreau sa spun. Cele doua filme ale spaniolului intra in categoria „ori la bal, ori la spital”. Iti plac sau le detesti, cale de mijloc nu exista. Personal, mi-au placut.

In ciuda faptului ca actiunea in sine este plictisitoare, riscand a pune la incercare rabdarea spectatorului neutru, filmul are un urias merit, raportat genului caruia ii apartine. „Open Grave” este MACABRU. Al dracului de macabru. Nu inspaimanta, nu inspira groaza, nu oripileaza prin imagini imroscate in rosu. Livreaza, pur si simplu, macabru in stare pura, fiind unul dintre putinele filme care m-au infiorat anul asta. Fara a ma fi speriat, in mod traditional horror.

Cu un final destul de anost dar bine realizat vizual, „Open Grave” imi pare a fi un horror din categoria celor care merita a fi vazute de catre fanii genului. Cred ca isi merita cotatia de 6,2 acordata de iMDB. Cred ca daca s-ar fi lucrat ceva mai mult la orice ar fi putut genera adrenalina, am fi putut avea de-a face cu oaresce capodopera. N-a fost sa fie, insa …

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: