Archive for mai 2014
Lumea in care traim
mai 30, 2014
Captura zilei 30.05.2014
mai 30, 2014
Walk of Shame
mai 26, 2014
O comedie pur si simplu surprinzatoare. In cel mai pozitiv sens al expresiei. Ma intreb daca nu cumva este cea mai amuzanta comedie de acest tip de la „Date Night” incoace, asta daca consideram „We’re The Millers” ca facand parte dintr-o categorie de filme ceva mai elaborate. „Walk of Shame” este un film care starneste zambete abordand stilul comediilor de scoala veche, obligand eroul sa treaca printr-o succesiune de situatii hilare. Lasand la o parte elementul actoricesc peste medie (avand in vedere standardul la care aspira un astfel de film), as spune ca o surpiza placuta este nivelul dialogurilor, umorul fiind in opinia mea decent, comparativ cu obscenitatea la nivel stand-up pe care o prefera actualele comedii mainstream cu succes la public.
In limbajul generatiei Zuckerberg … un „like” cate se poate de sincer.
Zulu
mai 25, 2014
„Zulu” este o coproductie politista franco-sud africana care isi trage seva din partea intunecata a realitatii post apertheid. Plasat in jurul orasului Cape Town, filmul lasa intentionat sa scape cateva cadre cu peisajul exceptional al orasului pentru a se apleca, apoi, asupra fetei imunde a acestuia. Un film politist clasic care imbina ritmul oarecum lent si putin spectaculos al filmelor politiste europene cu brutalitatea tipica dramelor urbane braziliene. Astfel, „Zulu” are cel putin un moment in care violenta escaladeaza la cote similare unora dintre episoadele „Game of Thrones”, iar asta, absolut prin surprindere.
Acting de clasa din partea celor doi protagonisti, Orlando Bloom si Forest Whitaker, aspect dublat de o prestatie buna a intregului grup de actori implicati in aceasta productie. Un film bun, nu foarte spectaculos, a carui singura scapare ar fi compromisul de a oferi un final supus cliseizarii. Cred ca isi merita cotatia IMDB (6.6).
Blood Glacier
mai 25, 2014
„Ralatia” mea cu genul monster-B-movie a inceput prin ’92, cand am vazut „Leviathan„, pe una dintre televiziunile lui Berlusconi, „Italia 1”. In general, relatia a fost buna, apetenta pentru astfel de povesti impiedicandu-ma a ma plange prea mult, cu toate ca acest gen a oferit fanilor multe motive de a plange dupa banii aruncati. „Blood Glacier”, sau „Blutgletscher”, dupa numele acordat de producatorii austrieci, este un film care poate dinamita relatia oricat de solida a unui fan cu genul cinematografic pe care il admira. Mi se pare incredibil a arunca bani in 2013 pentru a crea un film bazat pe niste efecte speciale care au disparut inca din anii ’80. „Leviathan”, mentionat mai sus, a fost cu cince clase peste acest film in ceea ce priveste efectele speciale.
In „Ed Wood” exista o scena in care Martin Landau, in rolul lui Bela Lugosi, este nevoit joace o scena in care trebuia sa se lupte cu macheta din plastic a unui monstru. Umorul negru impregnat in filmul lui Tim Burton au dat o aura comica acelei scene. In 2013, un actor (Gerhard Liebmann) care face acelasi lucru imi pare patetism in stare pura … Altceva, nu prea ar mai fi de spus.
Mi-am dorit sa imi placa acest film insa mi-a lasat o senzatie extrem de neplacuta. Un film de … EVITAT.
Eye Contact. Special Edition : Body Painting
mai 25, 2014
Tu ce mai asculti in masina ?
mai 25, 2014
„Spanish Ladies”, vechi cantec marinaresc britanic. Secolul XVIII sau chiar mai vechi … De pe coloana sonora a noului serial al celor de la amc, „Turn” …
FARGO
mai 24, 2014
Este foarte greu de comentat pe marginea noii productii a fratilor Coen, un serial tributar universului din care s-a nascut unul dintre filmele de legenda ale anilor ’90. In acelasi timp, este foarte usor de etichetat acest film. Si am sa aleg calea usoara … „Fargo” este cea mai buna mostra de comedie neagra in serie de la Breaking Bad incoace. Fara discutie. „Fargo” este, lasand la o parte „Game of Thrones”, pe care l-am considerat de la inceput in afara concursului (la fel ca pe Maradona), cel mai bun show TV care ruleaza in acest moment. Avand amenintata pozitia doar de senzationalul „Penny Dreadful”, un alt serial care incepe sa coaguleze o masa din ce in ce mai mare de fani.
In rest, alte comentarii ar fi de prisos, din moment ce asociez filmul cu mai-mult-ca-perfectul in materie de seriale TV, „Breaking Bad”. Un „must see”. Asta daca nu exista cumva si eticheta „te implor sa il vezi!” …
FABULOS ! Mi-as dori ca viitorul „Better Call Saul” sa fie atat de bun …
Lumea in care traim
mai 24, 2014
ANNA
mai 24, 2014
Lansata cu titlul „Mindscape”, co-productia americano-spaniola regizata de catre debutantul Jorge Dorado intra in categoria filmelor care isi rateaza in mare masura potentialul. Scenariul este interesant si, in ciuda faptului ca firul epic este in totalitate previzibil, filmul ofera o experienta menita a tine atentia treaza. Ideea unui specialist in explorarea mintii confruntat cu un personaj adolescentin a carui existenta este schingiuita de propria-i genialitate nu este noua. Motiv pentru care „Anna” este nevoit de a suporta handicapulsenzatiei de „deja-vu”. Este tras in sus de prestatia buna a actorilor, despre Taissa Farmiga putandu-se spune ca isi confirma statutul de star in devenire conferit de excelentul „American Horror Story”.
In ciuda faptului ca, mai ales in prima parte, filmul iti da ocazia de a emite ipoteze privind ceea ce se deruleaza pe ecran, spre final povestea sufera o disolutie din ce in ce mai accentuata. Cea mai mare problema a filmului, in opinia mea, este lipsa de profunzime a atmosferei si intensitatea extrem de scazuta a misterului, Dorado neputand obtine mai mult decat ceea ce ofera un serial politist procedural de duzina. Este pacat, pentru ca filmul avea potentialul de a deveni un thriller de tinut minte.
Cotatie corecta (6.5) a IMDB, daca nu cumva usor supraevaluata.
Captura zilei 24.05.2014
mai 24, 2014
Eye Contact 248
mai 21, 2014
Kuria
mai 21, 2014
Kuria este numele unui atol situat in zona cetrala a Insulelor Gilbert, Kiribati, la nord vest de Aranuka. Atolul este format din doua insule, Buariki si Oneeke, separate printr-un canal putin adanc, cu latimea de aproximativ 20 de metri. Cele doua insule sunt conectate printr-un pod si sunt inconjurate de un recif a carui cea mai larga portiune se afla pe coasta estica. Insulele prezinta plaje cu nisip iar vegetatia este formata in principal de cocotieri. Elevatia maxima a insulelor nu depaseste 3 metri.
sursa Wikimedia (author : NASA)
In 2010 populatia atolului era de 980 de persoane, 154 persoane traind pe insula mai mica. Intreaga populatie face parte din grupul etnic I-Kiribati. Cea mai mare dintre insule, Buariki, are cinci sate (Manenaua – 191 locuitori, Bouatoa – 128 locuitori, Buariki – 169 locuitori , Tabontebike – 91 locuitori si Norauea, cel mai mare dintre acestea – 247 locuitori). Acestea sunt conectate printr-un drum si , mai departe, cu insula mai mica, Oneeke, printr-un pod care inlocuieste vechiul dig care lega cele doua insule. Cele doua insule au latime considerabila, comparativ cu majoritatea atolilor statului Kiribati, in punctul maxim aceasta atingand 4.26 km. Lungimea atolului, de la nord la sud, este de 8.94 km. Suprafata totala de uscat a atolului este de 15.48 kmp, aproape de medie in ceea ce priveste insulele care formeaza statul Kiribati, insa populatia de doar 980 persoane clasifica Kuria ca una dintre cel mai putin populate insule ale statului.
sursa Wikipedia (author : Government of USA, Government of Kiribati)
In extremitatea sud estica a insulei Buariki se afla doua iazuri naturale cu apa maloasa. Pe aceeasi insula este concentrata si administratia atolului, tot aici fiind situate aeroportul, politia, si cea mai importanta scoala precum si “casa de oaspeti”.
sursa Wikipedia (author : Government of Kiribati)
Primii europeni care au ajuns in Kuria, in Iunie 1788, au fost capitanii vaselor “Charlotte” (Thomas Gilbert) si “Scarborough” (John Marshall), ambii navigand in slujba Companiei Indiilor de Est. In perioada timpurie a contactului cu civilizatia europeana, animalele aduse de catre acestia starneau temeri cu substrat supranatural, fiind ucise si aruncate in laguna. Intre 1860 si 1880, Kuria a fost condusa de catre Tenkoruti, seful atolului Abemama, acesta preluand atolul de la fostul sef, Ten Temea, care s-a refugiat intr-o alta insula a arhipelagului Gilbert, Maiana.
ABEMAMA
In Iunie 1845, nava franceza Le Rhin culege sase bastinasi ai insulelor Gilbert, aflati intr-o piroga, in largul atolului Tabiteuea. Un chirurg de la bordul navei, M. Fabre, vorbitor al unui dialect polinezian si al limbii maori, discuta cu acestia si culege primul vocabular al limbii vorbite de acestia, care apare intr-o lucrare din 1847, “Revue Coloniale”.Bastinasii erau originari din insula mai mica a Kuria, Oneeke. Cum populatia atolului a fost decimata in timpul cuceririi de catre seful din Abemama, intreprinderea doctorului Fabre este singura marturie a limbii vorbite in Kuria si, in acelasi timp, prima mentionare a insulei in literatura franceza.
sursa Wikipedia (author : Piticinacchio)
Kuria poate fi vizitata prin intermediul Air Kiribati, care opereaza doua zboruri saptamanale dinspre South Tarawa, traseul incluzand si atolul Aranuka. De asemenea exista vase de mici dimensiuni care leaga atolul de capitala statului. Kuria dispune de o “casa de oaspeti” in care turistii sunt cazati, insa sejurul pe insula este dificil. Societatea din Kuria impune un dress code strict, femeilor fiindu-le interzis sa circule in costume de baie, de exemplu.
sursa info : Wikipedia
Silence's Blog 