Archive for the ‘kodak moments’ Category

15 minute la cumparaturi …
Martie 21, 2012

Azi dimineata, in drum spre birou, a trebuit sa sar in strada la un moment dat din cauza unei hoarde de indivizi bine hraniti si gagici cu aspect corporatist, hoarda care umpluse un trotuar de pe Republicii … Se deschidea un nou magazin, abia desprins de la sanul companiei mama, Careffour* …

La intoarcere, fiind in drumul meu, am zis sa mai diversific comportamentul consumerist si sa mai dau si pe la altii, pentru ca din Mega Image cred ca am cumparat tot ce se poate cumpara. Cred … Intru si ma trezesc in plin … haos. Acum nu o sa ma plang de aglomeratie, fiind una dintre elementele care umpleau la refuz un spatiu mic, mult prea mic pentru un capitalism cu o lacomie atat de mare.

Un lucru care mi-a atras atentia a fost rolul indivizilor imbracati la patru ace, de dimineata. Noul magazin era infestat de acestia si aud pe unul care se stropsea la un trepadus imbracat in tricou brandat: „De ce stai aici? Mutat-te acolo ! Fa aia ! Pune si aia !” …  Imi inchipui cum a fost ziua alora mici pricopsiti cu o haita de caini de paza decisi a merge pana in panzele albe sa isi apere bonusurile …

Problema este ca nu am vazut nici unul dintre exponatele middle management sau ce or fi fost, la case, unde, trei case punea la dispozitia alora cu cosu’n carca un spatiu, poate, poate un pic mai mare de un metru patrat. Am platit si m-am trezit privind tamp, fara nici un milimetru disponibil, prin care sa ma strecor catre iesire. L-as fi intrebat pe unul dintre aia spilcuiti cum crede el ca se face, dar imi era imposibil sa ajung in fundul magazinului, unde isi aveau salasul … Pana la urma, impreuna cu cei de pe langa mine am recurs la o miscare care urma principiul usilor rotative de la intrarea in mall-uri … Sper ca n-au camere de luat vederi pe acolo, altfel astept sa ma vad pe You Tube …

Doar o mostra de comert in care important este sa vinzi, satisfactia clientului fiind un concept pentru fraieri, dar bun de folosit pe la team building-uri ca da, in plm, bine … Zic …

„Respect”, domnilor …
Ianuarie 9, 2012

Despre antrenorul lui Shakhtar Donetsk mi-am facut o parere in ’99, cand, in loc sa vada ca omul cu cea mai buna centrare din istoria fotbalului, Beckham, exersa nestingherit procedeul pe care il stapanea pana la perfectiune, iar un atacant ca D. Yorke ii batea fara probleme apararea cu gene catenaccio fara a avea macar doi oameni in carca, ei bine,  in loc sa vada „amanunte” de genul asta, omul vedea ca l-au nedreptatit arbitrii …

Anii au trecut si intotdeauna „altcineva” era de vina. Daca nu arbitrii, atunci era pe acolo Rat, la indemana … Doar Barcelona a reusit sa anuleze scuzele traditionale, dar nu intotdeauna, pentru ca, la un moment dat, Rat s-a apucat sa dea interviuri …

Un accident nefericit a transformat o sectie de spital intr-un fel de loc de pelerinaj al celor care se invart in jurul fotbalului, de la pretiosul Ahmetov pana la cel mai prost platit purtator de microfon din media autohtona … Toti jelind langa patul marelui antrenor roman, indiferent daca, in trecut, l-au injurat sau nu, pe fata sau pe la colturi …

In pagina 2 a gsp-ului de astazi, este povestita intalnirea antrenorului cu parintele spiritual al ziarului. Si cu fonturi uriase … Citez : „Vatmanul parca a vrut sa dea peste mine” … „tramvaiul putea evita coliziunea. L-am zarit la zeci de metri distanta si mi-am imaginat ca va frana. Avea timp suficient …”

Vatmanul avea timp suficient, domnule, sa franeze, impasibil la soarta celor din vagoane, nu atat de importanti precum augusta-ti persoana !!! Avea timp sa franeze pentru a lasa un individ mustind de „bun simt” sa incalce reguli elementare de circulatie, la adapostul faimei despre care astfel de personaje isi inchipuie ca le ofera dreptul de a calca in picioare orice urma de civilizatie … Avea timp, eventual, sa faca dreapta, pentru a face loc „bizonului”. In plm, daca acelera indeajuns, fizica spune, ca putea ajunge si pe orbita, iar asta ar fi fost multumitor pentru toata lumea. Pasagerii din tramvai … sa-i f***m !!!

„Laudabil”, foarte „laudabil”, gestul ziaristului de a pune in pagina asemenea acuza. Pana si in stare de soc si scapat din ghearele sortii, Lucescu gaseste potrivit sa acuze, pentru simplul motiv ca vocea sa va fi auzita, cu complicitatea unui ziarist cu credibilitate, insa avid de subiecte „tari”. Punct ochit, punct lovit. Toata lumea fierbe …

Pana una alta, ramane de ales intre acuzele unui individ aflat in culmea gloriei si imaginea unui vatman amarat, plangand, in stare de soc. Un vatman platit lunar cu banii pe care Lucescu ii castiga in cateva zeci de secunde. Platit ca sa franeze in fata oricarui VIP luand-o pe coclauri. Pasagerii din tramvai … sa-i f***m !!!

„Respect”, domnilor … Ghilimelele alea sunt mai inalte decat Burj al Khalifa. Insuficient, as spune …

Minune …
August 10, 2011

N-am gasit niciodata vreun element practic care sa justifice echiparea unui supercar pentru a face fata activitatii de rutina a unui echipaj de politie. Au fost exemple destule, si presupun ca este vorba, mai degraba, de exercitii de imagine … Politia de te miri unde a condus Ferrari, Lamborghini, Porsche sau diferite muscle-car americane … Acum, Politia Romana are propriul sau supercar … Un Lotus Evora care, sa fim sinceri, arata senzational … Insa nu imi pot inchipui ca se va ajunge la adevarate curse de strada intre Lotusul respectiv si vreun McLaren Mercedes sau mai stiu eu ce BMW modificat … Nu ca ar avea prea multe sanse in fata vreunui fitos cu cinci sase sute de cai sub cur …

Sa speram ca minunea nu va avea soarta unei alteia, primita in dar de politia italiana …

Kodak moments
Iulie 7, 2011

Doua chestii mi-au atras atentia , in mod fugar, in ultimile zile … In mod straniu,  au un punct comun 🙂

1) Pe fondul isteriei declansate de naufragiul indelung anuntat al invatamantului autohton, concomitent cu falimentul cliseului ca „nimeni nu este ca noi”, l-am vazut pe baiatul acela cu freza impecabila care vorbeste singur in fiecare seara pe un post de televiziune blocat pe o metoda obsesiva de a face media. Baiatul ala ii facea zob pe cei care au reusit sa ofere imaginea reala si nefardata a educatiei din Romania, liceenii din generatia ratata (inca o generatie catalogata drept ratata, dupa cea a lui Mutu, observ).  Mi s-a parut nedrept si aberant. Omul facea misto in mod grosolan de o parte a insasi publicului care il idolatrizeaza.

Lasand la o parte oda adusa propriei inteligente in debutul emisiunii, omul nu si-a pus nici o secunda problema ca aceste creiere care au clacat dureros in fata unor subiecte de bac , sunt printre creierele spalate zilnic de catre institutiile media al caror angajat este si individul in cauza. Cu tot cu discursul sau abundent in onomatopee si termeni precum „cretini, dobitoc, imbecil, prost” si ce cacat ii mai expectoreaza mintea …

Hai ca v-ati prins cine este …

2) Acelasi post de televiziune, alta zi … „SSDD” ca sa il citez pe King si al sau „Dreamcatcher” …

O alta incercare de politizare a unei magarii care exista de cand lumea … Bute a fost transportat in Ro pentru un meci pe marginea caruia , in buna traditie autohtona, discutia a deraiat catre domenii care nu au nici o legatura cu sportul … Pe scurt, ca sa demonstreze nemernicia astora de la putere, domnul acela cu frunte lata si functie inalta in post l-a adus in direct pe maestrul Doroftei. Ca sa explice omul cum nu a fost invitat la gala. Daca nu ai nimic de-a face cu sportul asta problema ar putea parea o magarie din partea stafului galateanului sau din partea celor din federatie.

Domnul cu frunte lata a „uitat” insa a aminti de atacurile inexplicabile sau nu ale ploiesteanului la adresa lui Bute. Insa cei care stiu despre ce e vorba stiu ca domnul in cauza s-a facut de cacat … Macar de-ar fi prima data …

Diferenta dintre …
Martie 17, 2011

Diferenta dintre fotbalul spaniol si cel britanic …

Nu ai altceva de facut decat a „asculta” momentul de reculegere, in memoria victimelor din Japonia, tinut pe „Santiago Bernabeu”, si apoi, pe cel tinut pe ”Anfield” …

O sa intelegi de ce pentru mine nu exista decat Anglia …

Mojicie vs Respect …

Voma
Ianuarie 14, 2011

Din canal in canal …

… „TV channel”, ca sa fiu mai explicit. Din cand in cand imi place sa imi torturz simturile asa ca plec la plimbare printre posturile de televiziune. Fara a avea pretentia de a afla ceva, am renuntat de mult sa mai pun baza pe ceea ce au de spus astia …  Sau unii dintre ei, pentru ca sunt inca personaje media pentru care am respect …

Badea. Este imposibil sa te feresti de ploaia de invective. Indiferent careia dintre editii ii pici in plasa, ai parte de aceleasi „epitete” si onomatopeele menite a le adanci sensul. Acum vreo doua seri, insa, surpriza … Cele cateva minute cat am zabovit la masa sa au fost dedicate unui monolog dedicat disperarii. Disperarea ziaristului care nu gaseste un comentator indeajuns de curajos pentru a pune in practica amenintarile printre care bravul om de presa slalomeaza zilnic.

Este trist. Pentru ca omul asta nu intelege sau se face ca nu intelege cat de norocos este. Pentru ca nu traieste in lumea in care a trait Анна Степановна Политковская, pentru ca traieste intr-o tara in care isi poate produce show-ul lamentabil. Personal nu mi-as dori sa traiesc in lumea in care un curajos poate decide ca viata unui ziarist este mai putin valoroasa decat instrumentul care il va obliga la tacere …

Tiriac Jr. Vrea sa dea „statul” in judecata, cerand despagubiri colosale pentru noua ore de detentie. Povestea este veche si in principiu, intereseaza prea putin opinia publica dincolo de spectacolul tabloid. Cum legea este oarba, dar oarba rau, omul ar putea avea tot dreptul sa faca asta, evident asistat de oameni care stiu cum sa abordeze „inteligent” o astfel de speta.

Este neclar de ce isi inchipuie ilustrul miliardar ca ar trebui sa platim noi, adica eu, tu, ei, voi, pentru o poveste care nu ne priveste … Biatul spune ca va investi intr-o fundatie” care sa asiste pe cei care bla bla bla … Greu de intuit ce il opreste sa deschida fundatia si fara banii de la „aia prosti”…

Voma …

Flashbacks
Decembrie 4, 2010

Am dat , pe Kolyan, peste o colectie de imagini, artistic realizate, care prezinta diferite obiecte comune, din periada URSS. Cum marele „protector” de la rasarit avea grija ca ideologia, reperele sociale si toate elementele materiale care compuneau viata in paradisul sovietic  sa ajunga si la copii sai ilegitimi, multe dintre obiectele din imagini mi-au trezit amintiri …

Am avut un Pegas. Rosu. Din ala normal, nu din acela, trendy, cu sa lunga … Nu am fost niciodata un virtuos. Imi amintesc ca l-am luat. odata, pe frate-meu pe porbagaj si am plecat , leganandu-ne, sa ne plimbam … La un moment dat, Ion a urlat : „Masina, baaa!” … Nu era nici o masina, dar eu sarisem deja de pe bicicleta, din mers, privind cu aceasta s-a protapit intr-un gard, cu tot cu frate-meu , in spate … M-am lasat de biking cand, pe dealurile de la Urlati, mi-am inchipuit ca pot sa cobor teafar o panta pe care doar un nebun ar fi provocat-o … N-am reusit, evident … Nici alta bicicleta n-am mai primit, pentru ca jumatatea cu care am ajuns acasa nu a fost primita cu entuziasm.

In afara de „Teleenciclopedia”, mai exista o excelenta sursa de informatii, pe atunci … Erau niste calendare, sub forma unor carti foarte groase. Pe o pagina aveau data, scrisa citet, si o poza sau un desen, reprezentative pentru ziua respectiva. Pe verso erau tot felul de informatii, poezii, „Stiati ca…” si alte chestii incredibil de interesante. Nu stiu cum, dar cred ca in fiecare WC din fundul curtii exista asa ceva … Si am senzatia ca am citit mai mult, acolo, pe cacat, decat o fac pustii de astazi, in biblioteci … Whatever, nevermind …

Imaginea asta mi-a amintit de armata, pe care am facut-o totusi, dupa Revolutie … Bineinteles ca am primit cu lacrimi in ochi, de la bunicul meu, lada cu care facuse si el armata, in timpul WWII …Pare-se ca era o lada care trecuse prin multe, si dotata cu tot ce trebuie. Lacat, colturi ghintuite, posterul vintage 😉 lipit in interior. Doar ca nu a avut o soarta prea buna … La un moment dat am primit mancare de la ai mei. Cat i-am petrecut eu, la plecare, adica vreo cinci minute, unii mi-au spart valiza si au furat tot. Nu mi-a parut rau decat de niste dulceata de afine … Ma rog, la vreo doua zile am pierdut cheia. Mi-a luat vreo doua ore sa incerc sa o deschid, si n-am reusit decat dupa ce, turbat, am facut-o zob cu un baros. Mi-am dat seama ca n-am nici o sansa in cariera de spargator …

Imi aduc aminte ca ai mei au trecut odata pe strada si l-au observat pe frate-meu care tragea de zor de un carut plin cu saci de grau. S-au mirat si au considerat ca ajuta vreun vecin. L-au si felicitat. Si-au dat seama de adevar cand au observat ca, in pod, graul era mult mai putin decat isi aminteau. Frate-meu il vanduse „la dubla”. Avea cantar de ala si vreo 10 ani …

Am primit o pereche veche de patine, de genul asta, cred ca aveam sapte sau opt sau noua ani… Cam asa. Bunicul meu avea casa sus, pe o panta, si am fost sigur ca pot sa cobor in viteza pana in josul strazii. M-am dus pe cur 50 de metri, si cred ca si acum se mai poate vedea urma … Asta daca nu au asfaltat primarii strada. Mnu, sigur se mai poate vedea urma … Oricum, m-am lasat rapid.  Asa a reusit Plushenko sa devina celebru … Ca sa vezi ce inseamna sa ia noroc …

Hmmm … Imi amintesc de globurile alea. Aici intervine nostalia, pentru ca imi aduc aminte de vremea cand credeam in Mos Craciun, iar raportarea la copilarie iti creaza toate conditiile pentru smiorcait … Indiferent cine ai fi … Si imi mai aduc aminte de portocalele alea minunate si extrem de rare, cu care ne jucam inainte de a indrazni sa le mancam. Mirosul lor … Il simt si acum, era altfel, parca, desi stiu ca este acelasi … Era mirosul sarbatorilor, ceva ce acum s-a pierdut.  Bananele. Au fost o data sau de doua ori, asa ca reprezinta o dureroasa exceptie.

Am urat calimara aia si cerneala, cu care imi era imposibil sa umplu un stilou fara a imi umple si mainile. Am fost un scolar permanent murdar de cerneala pe maini. Si stilourile alea chinezesti care picau mereu IN penita „de aur”, si guma aia de sters, neagra si tare si absolut necesara si creioanele alea pe care le mancam la ore si bancile alea pe care am scris romane intregi … Si cat de frumoase erau cartile lui Jules Verne, atunci … Si cat de amuzant Mark Twain si cat de interesant Walter Scott … Si …

Si telefoanele alea la care cereai „casa nu-stiu-care” si la care parintii puteau auzi ce vorbesti, daca aveai telefon :in derivatie”, si statul la coada la paine, si iti poti inchipui ca aia iti taiau painea pe din doua si iti rupeau patratelul ala din cartela, si matricola aia lipita pe maneca uniformei si sapca aia din cap cu care am jucat fotbal inca din prima zi de scoala si … Si toate lucrurile alea marunte si inexplicabil de generatoare de nostalgie. Inexplicabil pentru ca sunt nimic altceva decat fantomele unei lumi mizerabile care ne bantuie si vor continua sa o faca pentru ca dupa ani de zile, realizam ca nu am fost in stare sa construim o lume care sa o anihileze pe aceea, trimitand-o in umbra istoriei , acolo unde ii este locul …

 

La piata
Octombrie 24, 2010

„As vrea doua kilograme de gogosari, daca se poate mai rosii …”

„Nu. Nu iti aleg !”

„Totusi, as vrea …”

” Nu exista! Este octombrie, nu gasesti altii!” …

„Pai …”

” Nu intelegi ca nu iti aleg ?!?!” racni vanzatoarea catre mine. M-am enervat si i-am spus ca nu mai am nevoie de nimic.

” FOARTE BINE!” imi spune, intepata.

Proasta, nesimtita si complet lipsita de spirit comercial. Asa cum sunt enorm de multi vanzatori din pietele noastre. Si se mira ca musterii prefera sa mearga in supermarket. Se vaita ca nu au clienti … Ma astept sa faca in curand si astia o greva. Generala.

Vopsitul gardului
Iulie 16, 2010

Pentru a intra in Ploiesti, venind dinspre Bucuresti, intri prin zona de sud, peste un pod care acum este in reparatii. Ca sa intri pe acolo trebuie sa o iei pe un drum laturalnic … De fapt pe o ruina, nu este un drum, a devenit drum cu ocazia acestor reparatii …

Cel mai probabil, cei care vor veni, astazi, de la Bucuresti vor intra in oras prin zona de Vest … Astazi este o ceremonie funerara care va atrage probabil tot felul de personalitati cu expunere publica … Astfel ca azi nopate am vazut drumarii tragand de zor marcaje pe una dintre strazi … Vopsesc gardul … Observ ca nu au reusit sa faca nimic cu gropile imense din asfalt … Sper ca cei care vor veni din Bucuresti sa aduca cu ei pe cineva care sa urle „maaaaaaaaaaaark twaaaaaaaaaaaain”, altfel o sa injure de mama focului 🙂 …

Altfel, l-am vazut acum doua seri pe baiatul ala care citeste ziare la miezul noptii si urla, se zbate si spumega … Is punea o intrebare, la un moment dat, vorbind despre actul sinucigas care tine prima pagina a ziarelor : „daca eu mi-as trage un glont in cap ? … ”

Ma, eu zic ca ar face implozie …

Self Made in Romania
Iunie 13, 2010

Stiri de la mare , pe Pro Tv … O duduie reporter intra in apa ca sa ia un interviu unui pustan de bani gata care se lafaia pe un „yacht”, sau, ma rog, o barca mai acatarii …

” Cam cat te costa … o astfel de distractie ? ” …

Pustiul (are undeva, in jur de 20 de ani) se imbujoreaza de mandrie, isi sterge glasul si raspunde :

„Aham … Avand in vedere ca e al meu … 300 Euro ” …

Este versiunea autohtona de selfmade man … Imaginea succesului nebun al Romaniei contemporane.

De ce nu ma mira ?
Iunie 11, 2010

Moment kodak , astazi, la stiri … „Loredana” si-a serbat ziua de nastere …Frumos, intr-un peisaj idilic, in propria curte, inconjurata de lume buna, o groaza de vedete … Si , evident … MANELE …

De ce m-as mira ca productiile PRO TV mustesc de „cultura tip sa moara dusmanii mei” ?!?!

Zi-le Loredana !

Eu cand vreau sa ma mut, ma mut ! … si altele
Mai 29, 2010

Stire care te lasa preplex, dupa parerea mea, in seara asta la Jurnalul de pe Antena 1 …

O intreaga armata de jandarmi si reprezentanti ai Primariei au evacuat un bloc din Bucuresti. N-ar fi ceva iesit in comun daca ar fi fost vorba de un imobil in paragina, detinut de vreo firma care isi evacua chiriasii. Restantieri sau nu … Perioada de boom economic a mustit de astfel de evenimente, in conditiile in care orice ghetto-uri deveneau, brusc, zone cu inalt potential imobiliar…

Nu, de data aceasta a fost vorba de un imobil nou sau recent renovat, ale carui interioare aratau bine de tot … Usi metalice, ferestre termopan, parchet , cam tot ce isi doreste un om normal, de clasa medie …

Acum se ridica doua probleme :

1) Cum au putut intra familiile respective in blocul respectiv, fara a intreba pe cineva, fara a cere voie? … Pur si simplu au dorit sa se mute si s-au mutat … Pentru unii viata ofera solutii atat de simple, incat ma gandesc daca nu cumva felul meu de a privi viata este mai complex decat ar fi cazul …

 Langa blocul meu tocmai fac astia de la ANL un complex … Peste un fost spatiu verde, care , este adevarat, era mai degraba un teren viran, decat o peluza … In momentul in care santieristii vor pleca, acolo va fi un spatiu modern, construit in maniera romaneasca, ceea ce inseamna ca va veni cu problemele de rigoare … Pana atunci , personal, beneficez de o strada distrusa … Nu poti construi fara sa distrugi in RO … Dar ma gandesc serios ca atunci cand va fi gata sa ma mut si eu … Cateva luni in lux relativ, nu imi pot strica, presupun 🙂

2) Spuneau aia de la stiri : ” Astia sunt evacuati si, apoi, blocul respectiv va folosi drept locuinte pentru cei care au cu adevarat nevoie ” … Alta intrebare : care sunt aia ? …  Unul ca asta , banuiesc 🙂 …  

Ce mi-a placut cel mai mult a fost ca unul dintre evacuati se chinuia de zor sa scoata in strada ditamai LCD-ul … Si nu-l ajuta nimeni 🙂

………………………………………………………………

Schimb stirile si nimeresc pe ProTv … O poveste de la nu stiu ce expozitie cu articole pentru copii … Isi prezenta unul marfa … Arata un tricou pentru copii de un an-doi …  

” Acum puteti personaliza tricouri pentru fetite pe care sa scrie – PRINTESA INTUNERICULUI” (!?!?!?!?)

Mai da-te-n …  ! 🙂 🙂 🙂

………………………………………………………………….

Tot aia de la Pro TV fac reclama la un meci absolut neinteresant inter Romania si Ucraina … Crainicul declama cu o voce grava : „Ne pregatim pentru Campionatul European din 2012” !!!! … Imi vine sa ma #$% pe mine de ras ! … In cateva zile incepe „Africa de Sud” …

………………………………………………………………….

Desi a echipa sa a devenit Campioana Europei, Moratti sufera … Lucescu Sr.  declara ” nu parasesc Shakhtior nici macar pentru Inter” … 🙂 🙂 … Macar de l-ar fi propus pe ala micu’ 🙂

Asa ca  renunt la stiri …

Fulham ?!
Mai 9, 2010

Infiintat in 1834 de catre Charles Henry Harrod, celebrul magazin Harrods Knightsbridge a fost vandut de catre ultimul proprietar al acestuia, Mohammed Al Fayed, catre Qatar Holding LLC, o entitate economica controlata de catre familia regala din Qatar.  Valoarea afacerii : £1.5 miliarde.  Ma ia ameteala cand ma gandesc ca tranzactia KazMunai Gaz – Rompetrol a fost cotata cam pe la aceeasi valoare ( una dintre multiplele estimari) .

Qatar Holding LLC are printre altele  participatiuni la Barclays Plc (fiind cel mai mare actionar ), fiind al doilea cel mai mare investitor in  London Stock Exchange Group Plc. deasemenea este actionar la Volkswagen AG.

Acum, cu banii astia (sau cati or fi cash, ca oricum sunt multi), imi pun urmatoarea intrebare : devine Fulham noua imbogatita din lumea fotbalului ?

… in tara asta …
Mai 8, 2010

Un spectacol trist, dupa parerea mea, pe ProTV …

Un spectacol pus in scena de batranul acela, un individ cu o parere despre propria persoana care depaseste oarecum limitele decentei … Cu lacrimi in ochi acesta a dus la paroxism eforturile postului TV de a manipula si a deturna soarta unui show care si-a cam consumat capitalul de interes …

Personajul acela blamat de toti a gresit enorm atunci cand a spus adevarul, cel putin adevarul asa cum era vazut de catre el … Adica adevarule ca toti cei care graviteaza in jurul dramelor personale ale concurentilor au ceva de castigat … Nu stiu daca bani, dar ma indoiesc ca vedetele, coregrafii si cei din juriu sunt acolo in calitate de voluntari … Macar niste sandwich-uri , si tot primesc ceva …

Prezentatorul ala ce tot streseaza de zeci de ani imitandu-l pe Elvis sau pe Lewis (ca nu s-a hotarat pe care), a facut advertising in mod jenant, pe parcursul emisiunii, propriului album, pentru a prezenta la un moment dat aceeasi ciorba reincalzita … Nu stiu daca a platit timpul de reclama, dar daca nu, a iti vinde marfa intr-un show de factura umanitara mi se pare lamentabil …

In afara de asta toti cei implicati au castigat capital de imagine, si unii cred ca au avut enorm de castigat pentru ca au schimbat oarecum perceptia pe care o avea publicul despre ei … Personal, mi-am schimbat oarecum parerea despre Botezatu … 

Nu mi se pare ceva iesit din comun sa recunosti ca nu exista o relatie apropriata in randurile echipelor de la acel spectacol, pentru ca participantii vin din lumi total opuse, si este greu sa legi relatii permanente in aceste conditii … In plus, acele declaratii care au declansat scandalul ce a tinut capul de afis al show-ului, au fost evident manipulate, fiind smulse cu abilitate de catre interlocutorul inarmat cu camera ascunsa … Nu stiu daca are rost sa vorbesti de moralitate, din moment ce actiunea a corespuns unui scop bine determinat …

Insa cel mai grav mi se pare ca „domnul” in varsta si-a permis sa se ridice in picioare si sa declare ca soarta unui astfel de concurs, nu trebuie hotarata de cei care nu stiu ce inseamna dansul , bla bla bla … Evident, facea referire la cei care votau din fata televizorului si care loveau in interesele postului TV … Aia de platesc SMS, ca individul din juriu pare a nu pricepe asta … Desi era unu care tot intra in bucla „votati,votati, votati, votati” … Votati ca sa-si bage picioarele in voturile voastre specialistul din juriu …  

Nesimtirea isi face aparitia in momentul in care era vorba de exact cei pentru care sponsorii plateau regeste, si anume telespectatorii … In nici un caz nu se platea pentru mutra acra a individului sau pentru melodiile cu iz de apa statuta  ale prezentatorului …

Si este absolut exclus un astfel de show sa fie pus in practica cu scopul de a prezenta o umilinta in direct la adresa cuiva din a carui drama postul TV a stors bani  si pe care pretindea ca incearca sa il ajute … Banii pe care i-a primit baiatul ala nu acopera batjocorirea sa …

Altfel, sunt de acord ca nu asta „raul” dansa bine, ca brazilianul si tipa din Moldova au fost cei mai buni … dar nesimtirea ramane nesimtire. „Io sunt… nu stiu cine in tara asta !” … Ultimul pe care l-am auzit cacandu-se pe el astfel  , a fost antrenoru’ ala de s-a facut de doi lei la nationala … Nu ala cu nodu’ la cravata cat capul, celalalt …  

ps. Acum ceva timp a fost o scena la emisiunea asta … Un copil a fost chemat acolo,ca sa primeasca un cec si a vrut sa spuna ceva … L-au oprit, si au sarit cu gura pe el … De atunci ma indoiesc …

Sa se duca la bulgari ! …
Mai 2, 2010

Atazi am nimerit intamplator pe un post de televiziune unde niste indivizi stateau la o barfa … Fotolii tip lounge bar, terasa, pe fundal barmani care „se spargeau in figuri”, facand giumbuslucuri cu sticle de licoare fina … Si scumpa … M-am intrebat daca se incearca o promovare a turismului romanesc, si deja mi se ridicare o spranceana pentru ca sticlele alea zburand prin aer nu mi se parea chiar cea mai inspirata idee …

Am marit volumul audio si am avut „placerea” sa il aud pe unul dintre ei postuland : ” Vor sa se duca la bulgari ? Vor sa ramana fara masini pe acolo? Sa se duca …” Individul respectiv este unul care face pe durul la emisiunea aia de pe TVR, „Arena Leilor” … Nu stiu daca se mai difuzeaza … N-am idee cum il cheama, dar colegele mele erau ahtiate dupa el, asa ca asta poate fi un indiciu …

Oricum, mentalitatea sa mi s-a parut absolut de cacat … Este aceeasi mentalitate intalnita peste tot pe litoralul romanesc, de ani de zile : „Nu iti convine, pleaca !” … Iar in momentul in care este afisata de un personaj cu expunere mediatica, deja situatia da semne ca ar fi in metasaza …

Nu stiu cati bani se pompeaza in campania asta din presa, legata de furturile de masini in Bulgaria … Dar daca asta este o strategie oficiala, pai mi se pare jalnica … Facilitati turistice vs. legende urbane … Geeniaaal …

„Sa se duca la bulgari” … Pai se duc , n-aveti voi grija …

ps. Dimineata anuntau ca s-au furat X5-ul primarului din Clejani si un X6 apartinand tot unui roman … Nu stiu de ce dar …  simt ca mi se rupe …