Gone Girl

Ianuarie 2, 2015 - 5 răspunsuri

gg

Am luat contact cu modul de a scrie al autoarei Gillian Flynn prin intermediul cartii sale „Sharp Object”, pe care am gasit-o intamplator si pe care am citit-o in urma unei recenzii pozitive semnate de catre Stephen King. Cartea mi-a placut mult iar succesul celuilalt titlu al sau m-a facut sa fiu atent la o scriitoare care, banuiam eu, avea sa devina un nume important in aria thriller-ului contemporan.

Fara a fi vreun cunoscator al domeniului, as spune ca am nimerit la fix, pentru ca a treia carte a americancei, „Gone Girl” a intrat in atentia masinariei de vise iar asta a dus la lansarea unui film a carui valoarea transforma numele Gillian Flynn intr-o garantie pentru anii care vor urma.

„Gone Girl” pune la dispozitie tot ceea ce un cinefil isi poate dori. Actori mari si intepretare pe masura, un regizor care cocheteaza cu eticheta de „geniu” si tot ceea ce acesta poate transmite prin camera de filmat. „Gone Girl”aduce inca ceva, ceva destul de rar, anume un subiect al dracului de bine articulat. Flynn da inca o lovitura, cu o poveste incantator de complicata. Televiziunea si productiile silver screen cauta de ani de zile reteta crimei perfecte iar tipa asta din Missouri vine si o ofera pe tava !!! Fincher se poate felicita pentru inspiratia de a isi fi asumat regia unui astfel de proiect.

Film incantator.

The Mule

Ianuarie 2, 2015 - Leave a Response

tml

Un film australian debusolant. Deloc slab, ba, dimpotriva, bine realizat si interpretat, filmul pacatuieste doar prin faptul ca isi „iroseste” resursele pentru un subiect pur si simplu anost. O patanie a unui individ tern din toate punctele de vedere, care individ ajunge intr-o situatie aparent fara iesire. Cum se va descurca, ramane de vazut … Trebuie spus ca filmul atinge la un moment dat culmea scabrosului, depasind cu mult in intensitate legendara scena cu cacatul, din „Slumdog Millionaire”.

Un film care nu are prea multe de spus. Te face sa te simti ca atunci cand te afli la o bere si cineva spune o poveste destul de insipida dar indeajuns de putin credibila pentru a te tine atent pana la capat. Pentru … naturalete, filmul isi merita acel 6,4 acordat de catre IMDB. Trebuie, insa, musai uitat pana la prima … masa.

Captura zilei 16.12.2014

Decembrie 16, 2014 - Leave a Response

1

2

Direct din Bali, cu ajutorul unui vechi prieten, Barbu B. …

Let’s Be Cops

Decembrie 7, 2014 - Leave a Response

lbc

Amuzant sau nu, „Let’s Be Cops” isi face corect treaba. Protagonistii se descurca binisor printre itele povestii, chiar daca scenariul este al dracului de putin credibil, antagonistii sunt indeajuns de inspaimantatori, momentele comice pot fi privite astfel, daca dai dovada de ceva marinimie. Problema cu filmul asta este aceea ca nu merge niciaieri unde sa nu fi fost altcineva inainte. Este format dintr-o serie de clisee care te asigura ca nu pierzi nimic daca lipsesti vreo zece minute ca sa te duci sa iti iei un sandwich, in caz ca te plesneste foame. Nu este un film rau dar „Blue Streak: a fost un film mult mai bun. Asta, asa, ca sa dau un termen de comparatie …

Am senzatia ca principalul target a fost acela de a scoate ceva bani de pe urma popularitatii lui Johnson, capatata in urma prestatiei bune din „New Girl”. Lucru care a reusit, filmul fiind un hit box office.

Comedie decenta, excelenta pentru a iti creste self-esteem-ul , intrebandu-te de ce rad cei din jurul tau … Asta, daca nu cumva dai tu altuia ocazia asta 🙂 …

Captura zilei 07.12.2014

Decembrie 7, 2014 - Leave a Response

a1

a2

a3

Jessabelle

Decembrie 7, 2014 - Leave a Response

jsb

Venind din partea Bloomhouse Productions, „Jessabelle” promite. Si, in opinia mea, livreaza. Daca nu fiori, (in aceasta privinta, am senzatia ca Blum&Co reusesc din ce in ce mai greu sa obtina teroarea in stare pura pusa in scena de „Insidious”),  filmul ofera un lucru cert : ATMOSFERA. Este adevarat, nimic nu este mai favorabil unui film horror cu ceva pretentii decat fabuloasa combinatie intre frumusetea salbatica a unui bayou din Louisiana si macabrul unei povesti voodoo. Pana la urma, un astfel de setting a transformat pana si un slasher obisnuit ca „Hatchet” intr-o franciza respectabila(ca sa ma feresc de termenul cult, desi Crowley poate aspira la un astfel de statut) …

Atmosfera sudista, imbibata in mister, o prestatie buna de tot a unei actrite pe care am remarcat-o recent, in „Predestination”, Sarah Snook, un film care nu prea da senzatia low-budget a unora dintre productiile BHP. Destul de putine lucruri de reprosat unui film subevaluat de IMDB. Cred.

O problema ar fi „motto-ul” sub care s-a realizat marketing-ul filmului. „The dead are back for life” nu ar trebui sa dezvaluie mai mult decat ar fi necesar, insa odata ce te trezesti in Louisiana, odata ce apar chestiile voodoo, iti cam dai seama despre ce este vorba. Este de ajuns sa fi auzit de „Skeleton Key” …

Mi-a placut, totusi …

The Maze Runner

Decembrie 2, 2014 - 4 răspunsuri

mr

Nu ma atrag deloc distopiile ce implica adolescenti, o categorie de filme care face furori prin box office-ul planetar, de la un timp incoace. Cred ca singurul film de genul asta care mi-a placut a fost „Tomorrow, When the War Began”. Un film cu un destin trist, o franciza care nu a fost sa fie. Ma rog, probabil si aceea m-ar fi plictisit, pana la urma, asa cum se intampla in cazul „Hunger Games”, de exemplu, o serie al carei magnetism imi este, pur si simplu, strain …

„The Maze Runner” pare a fi cel mai bun scenariu din categoria young-adult-dystopian-science-fiction, sau cum o fi catalogat genul asta. Pare, pentru ca nu am mare incredere in filmele urmatoare. Fara a avea vreun contact cat de mic cu seria lui Dashner (sincer, nici n-am de gand sama arunc asupra literaturii sale), m-as mira ca omul sa fi reusit sa repete reteta care a stat in spatele acestui film.

Marele atu al filmului este acela ca reuseste sa mentina suspansul indeajuns de mult incat sa nu se alature majoritatii filmelor de gen, etichetate ca predictibile. Pana la urma, iti trece prin cap ca pustiul va reusi, ca va salva ziua/turma/lumea, sau ceva de genul asta, dar, in cazul in care nu ai citit cartea sau vreo cronica fara spoiler alert, nu prea ghicesti cum o va scoate eroul la capat. Ceea ce mi se pare reconfortant, din punctul de vedere al mancatorului de popcorn, contribuabil la profitul respectabil al productiei.

Altfel, o treaba excelenta, din punct de vedere al efectelor speciale, pentru cele doar USD 34 MIO investite. Singurul lucru pe care l-as reprosa ar fi distribuirea intr-un rol pasager a lui Will Poulter, care mi se pare cel mai talentat din gasca aia de pusti. Cand spun asta, ma gandesc la prestatia sa din Wild Bill.

 

Film extrem de placut. M-as bucura ca ceea ce urmeaza sa fie la nivelul primei parti.

Stretch

Decembrie 1, 2014 - Leave a Response

str

Aparent, „Stretch” a fost o surpriza si pentru Universal care l-a tratat ca „gunoi” confrom unor surse din online. O greseala, avand in vedere ca omul din spatele productiei, Jason Blum, s-a dovedit un expert in a scoate bani din filme aparent fara sanse la topurile box office. Este adevarat ca vorbim in general de filme horror dar …

„Stretch” este o comedie ce aduce aminte de stilul britanic. Un scenariu care pare haotic dar care isi dovedeste soliditatea intr-un final, destule momente amuzante si o prestatie decenta din partea lui Patrick Wilson. Plus aparatii cameo inspirate a unor actori precum Norman Reedus, Liotta sau Hasselhoff.

O surpriza placuta.

Predestination

Decembrie 1, 2014 - 4 răspunsuri

prd

Simplu. „Predestination” face parte dintr-o categorie extrem de selectiva de filme. Acele productii mind-blowing care iti supun neuronii unui adevarat test, obligandu-te indelung a reveni asupra povestii, incercand sa ii decriptezi mesajul si implicatiile acestuia asupra propriei viziuni asupra lumii. „Matrix”, „Shutter Island”, „Inception”, „Benjamin Button”. Genul asta de filme …

„Predestination” este un SF care adauga emotie intr-o poveste bazata pe o serie de elemente tehnico/teoretice tangente paradoxurilor emergente din teoriile privind calatoria in timp. Rezulta un film pe cat de „greu”, pe atat de incantator, o mica opera de arta care pune reflectoarele pe inca un duo „brothers”care reuseste a isi pune amprenta pe genul SF. Spiering, de data aceasta … Cat despre prestatia actorilor, daca Hawke nu mai poate fi considerat o surpriza, Sarah Snook intra in aceasta categorie. Vorbind de suprize placute, evident.

Unul dintre cele mai bune filme ale anuluiSimplu.

 

Eye Contact 262

Decembrie 1, 2014 - 7 răspunsuri

262

262 (1)

262 (3)

262 (5) 

262 (6)

262 (7)

262 (9)sursa imagini : Bombler, Otdahni & internet

The Guest

Decembrie 1, 2014 - Leave a Response

gst

Un film surprinzator. Al dracului de surprinzator!!! Pornind de la performanta vizibil fortata a actorilor de pe afis, ceea ce este SURPRINZATOR daca iei ca punct de reper macar cariera unui anume Leland Orser, trecand prin banalitatea firului epic, care ajunge a isi baza lovitura de gratie printr-un plot twist absolut deloc SURPRINZATOR ba chiar caraghios in superficialitatea sa, si sfarsind cu incercarea unui expert in horror slasher de a  regiza in aceasta directie un thriller cat se poate de simplu, as indrazni sa spun ca „The Guest” este o mare surpriza … Asta pentru ca, din punctul meu de vedere, este cel mai slab film 7+ pe care ai putea spera sa il gasesti in baza de date a IMDB. Habar nu am cum de a ajuns la cotatia asta, pentru ca numarul de votanti o califica oricum dar nu artificiala.

Un mister, nu l-am putut descifra. Nu mi-a placut.

As Above, So Below

Noiembrie 29, 2014 - Leave a Response

aasb

Cu tuse de macabru dantesque, amestecand clisee si mizand pe un stil controversat, found footage, filmul lui Dowdle intriga. Sau produce confuzie. Depinde in ce dispozitie te afli.  Nu stiu cat de inspaimantator poate parea un astfel de film, mie nu mi s-a parut cine stie ce, insa pot spune ca zgaltaie oarecum senzatia de comfort daca nu prin cine stie ce fiori macar prin cateva momente de claustrofobie indusa, mai ales in prima sa parte. Din punctul meu de vedere, „As Above, So Below” nu este mai bun decat Quarantine, pentru a ma limita strict la CV-ul lui Dowdle, insa ramane un horror acceptabil. As spune ca, prin faptul ca s-au jucat putin cu reprezentarea infernului, cei din spatele filmului au demonstrat ceva cojones. Iar faptul ca au deviat macar in acest caz de la clisee, confera filmului o oarece valoare.

Bun. Mi-a placut.

N-ai zice …

Noiembrie 29, 2014 - Leave a Response

… sunt, insa, niste simple prajituri. Simple.

trt1

trt2

trt3

trt4

trt5

trt6sursa imagini : Fishki 

Blue Jasmine

Noiembrie 29, 2014 - Leave a Response

bs

Intr-un anumit moment, absolut lipsit de importanta, una dintre distrusele imbracate in hartie lucioasa si vandute pe post de diva de catre televiziunile de cacat cancan ale prezentului isi spunea povestea. O insiruire gretoasa de marturisiri, o incercare disperata de a demonstra profunzime din partea unei individe care s-a aruncat ca o baracuda orbita de foame asupra primei musculite artificiale fluturata de vreun „pescar” versat … Un an mai tarziu, dupa lovituri bine mascate si dezamagiri cu duiumul, individa descopera familia, prietenii adevarati (aia pe care nu dadea doi bani in timp ce se infrupta din banii aluia de urma sa ii indrepte spinarea) si nenumarate alte senzatii pe care este deosebit de bucuroasa a le impartasi cu cine este indeajuns de idiot a sta si asculta … Well, nimic nou, nimic exceptional …

„Blue Jasmine” spune o poveste de genul asta insa o face intr-un mod fascinant. Nu stiu cat a contat stilul lui Allen (mie nu imi place tipul), insa aportul adus de Cate Blanchett este covarsitor. Australianca face un rol impresionant, transformand un film care putea usor a plictisi intr-o adevarata adevarata lovitura.

O disectie pe viu a desertaciunii umane, „Blue Jasmine” este un film senzational. Obligatoriu de vazut …

Smart packaging

Noiembrie 29, 2014 - Leave a Response

sp1

sp2

sp3

sp4

sp5

sp6

sp7

sp8

sp9sursa imagini : Fishki