Bear Island februarie 12, 2014

Bear Island (Bjørnøya, in norvegiana) este cea mai sudica insula a arhipelagului norvegian Svalbard. Insula este situata in partea vestica a Marii Barents, la aproximativ jumatatea distantei intre Spitsbergen (cea mai mare insula a arhipelagului Svalbard, aflata la 235 km catre Nord) si Nordkapp, un promotoriu de pe insula  Magerøya, din nordul Norvegiei . Ingøy, cel mai apropiat punct continental al Norvegiei, se afla la 397 km SSE.

sursa Wikipedia (author : Michael Haferkamp)

Insula are o forma triunghiulara, cu varful catre Sud, lungimea fiind de 20 km si latimea maxima de 15,5 km, suprafata totala atingand 178 kmp. Cel mai inalt punct al insulei, Urd, se ridica la 536 metri deasupra nivelului marii, in Miseryfjellet, zona muntoasa estica a insulei. In zona nordica se afla o campie care acopera doua treimi din suprafata insulei. Aceasta este presarata cu lacuri cu ape dulci,putin adanci, a caror suprafata totala este de 19 kmp. Cateva paraie formeaza cascade la varsarea in ocean, in zonele accidentate ale coastei. Nu exista ghetari pe Bear Island. Zona de coasta este in general abrupta, cu exceptia catorva plaje nisipoase. Falezele prezinta un numar de pesteri sau stalpi erodati de stanca. Exista locuri pentru ancorat, cel mai bun fiind in dreptul statiei meteo, pe coasta nordica, insa debarcarea poate fi periculoasa pe vreme rea. Apele din nordul si estul insulei nu depasesc 100 metri adancime, insa in zona sudica sunt mult mai adanci, devenind abisale catre vest, spre Marea Norvegiei si Marea Groenlandei.

sursa Wikipedia (author : Pinpin)

Vegetatia este extrem de saraca, incluzand muschi si cateva specii ierboase. Nu exista arbori sau arbusti. Fauna include in principal vulpi polare, ursii polari fiind intalniti rar, in timpul iernii, insula nefiind locuita permanent de catre acestia. Uneori, ursii ajung pe gheata si raman pe insula si in timpul verii, in cazul in care gheata se retrage rapid. Cateva specii de foci populeaza apele, insa morsele sunt cum extrem de rare. Lacurile sunt populate de o specie de somon. Exista doua specii de pasari de uscat si o sumedenie de specii de pasari marine, insula fiind considerata o zona importanta de inmultire a acestora.

 sursa Wikipedia (author : Janno)

Este posibil ca insula sa fi fost cunoscuta navigatorilor vikingi, insa a fost descoperita oficial la 10 Iunie 1596 de catre exploratorul olandez Willem Barents. Acesta a numit insula “Vogel Eylandt” (“Insula Pasarilor”). Intre 1603 si 1604 BearIsland a fost cercetata de catre Steven Bennet, acesta dadand-si seama de valoarea economica a zonei, dupa numarul mare de morse. In 1609 o companie britanica a revendicat insula dar a parasit-o cand vanatoarea de foci a intrat in declin. In secolul XVIII aici a existat o colonie rusa, ale carei ruine au stat la baza unor revendicari ale Imperiului Rus si, mai tarziu, ale URSS. Catre finalul secolului XIX, Rusia si Germania si-au disputat insula, inclusiv deplasand nave, insa nici una dintre revendicari nu a primit satisfactie. BearIsland a fost considerata terra nullius (no man’s land) pana in 1920, cand a intrat in posesia Norvegiei. In perioada WWII apele din jurul insulei au fost scena a nenumarate lupte navale intre nave germane si nave rusesti.

sursa Wikipedia (author : Michael Haferkamp)

sursa Wikipedia

sursa Wikipedia (author : Michael Haferkamp)

In ciuda izolarii si a peisajului sterp, insula a avut parte de activitati comerciale, in principal minerit (carbuni, intre 1916 si 1925, intr-o mica asezare numita Tunheim, pe coasta nord vestica, perioada in care insula a fost detinuta de o companie norvegiana), dar si pescuit si vanatoare de balene . Incepand cu prima parte a secolului XVII Bear Island avea sa atraga in special vanatorii de foci. Culegatorii de oua de pasari marine au frecventat locul pana in 1971. Nici o asezare nu a rezistat, insa, mai mult de cativa ani. Ramasitele bine conservate de vremea rece ale unei statii pentru vanatorii de balene pot fi zarite in golful Kvalrossbukta, in sud est. In prezent insula este nelocuita, cu exceptia personalului statiei meteo Herwighamna (noua persoane), situata pe coasta nordica. In 2002 insula si apele din jur (in prezent, pana la 22 km de tarm) au fost declarate rezervatie naturala, cu exceptia unei suprafete de 1,2 kmp din jurul statiei meteo.

sursa Wikimedia (author : Michael Haferkamp)

Curentul Nord Atlantic aduce ape calzi, oferind un climat mai cald , comparativ cu al altor zone aflate la aceeasi latitudine. Climatul polar maritim aduce ierni relativ blanzi. Ianuarie este cea mai rece luna, temperatura medie fiind de -8.1°C. Iulie si August sunt lunile cele mai calduroase, temperatura medie fiind de 4.4 °C. Precipitatiile nu sunt extrem de abundente, iar vremea tinde a fi destul de stabila pe timpul verii. Totusi, pana la 20% din zilele lunii Iunie sunt afectate de ceata. Insula se afla intr-o zona de intalnire a apelor reci, polare, si cele calde ale Atlanticului, ceea ce face ca temperatura apei sa fie variabila, atingand vara pana la 10°C. In timpul iernii apele din jurul insulei ingheata, insa acest fenomen se intampla rar in larg. Noaptea polara dureaza intre 8 Noiembrie si 3 Februarie, iar perioada de midnight sun dureaza intre 2 Mai si 11 August.

sursa Wikimedia (author : Richard A. Ingebrigtsen)

Turismul in zona este aproape inexistent, cu toate ca un numar de vase de croaziera au vizitat insula. Aici se poate ajunge prin intermediul unor curse care leaga Norvegia de Spitsbergen

sursa Wikipedia (author : Sémhur)

sursa info : Wikipedia

Publicitate

Gásadalur iunie 8, 2013

Gásadalur este un mic satuc situate pe coasta vestica a insulei Vágar , una dintre cele 18 insule care formeaza arhipelagul Faroe. Aflata in apropierea coastei si inconjurat de munti (Árnafjall, aflat la nord, atinge 722 metri iar Eysturtindur, aflat la est, se ridica pana la 715 metri deasupra nivelului marii), mica asezare are parte de o priveliste panoramica asupra insulei vecine, Mykines, cea mai vestica insula a tarii, dar si catre dramaticele Tindhólmur si Gáshólmur .

 author Erik Christensen; sursa Wikipedia

sursa Wikipedia (author : Erik Christensen)

 Acceasul catre sat este extreme de dificil, avand in vedere faleza stancoasa extreme de abrupta, deasupra careia se afla Gásadalur. In anii 40 au fost sapate scari care urca de pe plaja pana in sat, insa pescarii sunt nevoiti sa isi tina barcile in zona unui alt sat al insulei, Bøur, deasemenea situate intr-un peisaj fabulos.

sursa Wikipedia (author : Erik Christensen)

Dificultatea aceesului catre celelalte asezari ale insulei a facut ca populatia sa sufere un decline, in 2007 fiind estimate la 17 locuitori, multe dintre casele satului fiind nelocuite. Abia in 2004 a fost sapat un tunnel prin munte, astfel ca accesul se poate face cu masina, ceea ce da sperante ca satul va avea un viitor.

Tunelul Gasadalur (Wikipedia, author : Erik Christensen)

sursa Wikipedia (author Erik Christensen)

sursa Wikipedia (author : Erik Christensen)

sursa Wikipedia (author : Erik Christensen)

sursa info & pictures : Wikipedia & Wikimedia, otherwise Mainfun (photo credits : Gareth Codd)

Localizarea insulei Vágar in cadrul Insulelor Faroe (sursa Wikipedia)

Cu gandul la vara … noiembrie 9, 2012

Acum, nu ca asa ar arata vara mea, dar, asa cum am mai spus, cred ca o doza de masochism rezida in mine …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conform Kolyan, imaginile-s din Turks & Caicos. Pana la urma, o destinatie nu prea scumpa mai ales in perioada ce tocmai a trecut. Cu tot cu Sandy …

Hvítserkur noiembrie 4, 2012

Hvítserkur este o formatiune bazaltica situata in apele de coasta ale peninsulei Vatnsnes din nord vestul  Islandei. Peninsula este inconjurate de fiordurile Miðfjörður si Húnafjörður. Cunoscuta ca zona de cuibarit pentru pasarile de mare, stanca, inalta de 15 metri, este celebra dataorita formei sale, asemanatoare cu a unui animal care se adapa.

 sursa Wikipedia (author : LeCardinal)

 sursa : Wikimedia (author : Aconcagua)

 

 

 

 sursa imagini : Byaki

Tindhólmur octombrie 20, 2012

Tindhólmur este o mica insula situata la sud de Sørvágsfjørður, un fiord de 3,5 km lungime format in coasta vestica a insulei Vágar din Faroe Islands.  Nu sunt foarte sigur, insa traducerea numelui insulei ar fi aproximativ „degetele vrajitoarei”, aceasta provenind de la forma celor cinci piscuri care se inalta pana la 262 metri deasupra nivelului marii. Acestea se numesc Ytsti, Arni, Lítli, Breiði, Bogdi (Farthest, Eagle, Small, Broad, Bent). In prezent, insula este nelocuita insa exista un mit despre care se presupune car ar fi putut avea un sambure de adevar, avand in vedere ca s-au descoperit vestigii care arata ca , in urma cu mult timp, insula ar fi fost locuita. Legeda spune ca pe insula a trait o familie care avea un copil. Intr-una din zile, cand sotul era pe mare, un vultur a rapit copilul si l-a dus pe unul dintre psicurile insulei, unde isi avea cuibul. Sotia  urcat acolo pentru a il salva insa inainte de a reusi, vulturul a ranit copilul, scotandu-i un ochi, rana ce avea sa fie fatala, ulterior, micutului. in urma tragediei, familia a plecat de pe insula, iar aceasta nu a mai fost niciodata locuita.

sursa info : Wikipedia

 

 

 

 sursa imagini : LifeGlobe

 

 

 

 sursa imagini : Wikimedia (user : Arne List)

Saint Croix, US Virgin Islands iulie 7, 2012

Saint Croix este cea mai mare insula a Insulelor Virgine Americane, un teritoriu neincorporat al Statelor Unite, situat in Caraibe, in grupul Antile. St.Croix este cel mai estic punct al teritoriului American, localizat geographic in zona numita Point Udall.

 sursa Wikipedia (author : NASA)

Insula are o lungime de 45 km si o latime de 11 km. Suprafata totala este de 214.7 km². Terenul este accidentat, fara a atinge forme extreme, precum, de exemplu, in Saba. Cel mai inalt punct al insulei este Mt.Eagle, care se inalta la 355 metri deasupra nivelului marii. Zona estica a insulei si  cea de la nord de Christiansted, capitala insulei, este caracterizata de un relief deluros, cu pante abrupte. Dinspre dealurile nordice, coboara catre sud pante line, aproape nivelate, folosite pentru plantatiile de trestie de zahar.

 sursa Wikipedia (author : DJC1970)

St.Croix este cunoscuta pentru mixul de ecosisteme pe o suprafata foarte mica. Dealurile de pe partea vestica a insulei primesc o cantitate mai mare de precipitatii decat cele din zona estica, unde peisajul aminteste de zonele desertice, cactusii fiind omniprezenti. In schimb, zona vestica propune un peisaj tropical cu vegetatie luxurianta in care predomina palmierii. Paudrea tropicala din zona nord vestica ofera, pe coasta, cateva formatiuni geologice din categoria “tidal pools”.

 Christiansted, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym, Seascape Pool Center, Inc.)

Intreaga insula este, mai mult sau mai putin, supusa actiunii alizeelor. Secetele au fost intotdeauna o problema, lipsa surselor de apa potabila determinand localnicii sa isi instaleze cisterne colectoare pentru apa de ploaie. Climatul este tropical, moderat de alizee cu variatii mici ale temperaturii intre anotimpuri. Sezonul ploios dureaza intre Mai si Noiembrie. Uraganele au afectat insula in ultimii ani, deasemenea seceta si inundatiile.

 Christansted, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson)

Insula a fost descoperita de Columb in cursul celei de-a doua sa calatorii in Lumea Noua. Acesta a botezat insula cu numele actual, dar in spaniola, Santa Cruz. Olandezii au colonizat insula in 1625 insa au fost inlocuiti rapid de britanici, sositi aici in 1645, urmati de catre spanioli in 1650.Dupa doar un an, insula intra in posesia Frantei, situatia care a durat pana in 1733 cand a fost vanduta Danemarcei. USA a cumparat Insulele Virgine de la Danemarca, in 1916, in schimbul a 25 milioane de dolari in aur. Pana atunci, insulele au fost cunoscute sub denumirea “ Indiile de Vest daneze”.

 Grapetree Bay and Turner Hole, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)

In 2010 populatia insulei era estimata la 50,601 locuitori, cele mai importante orase fiind Christiansted si Frederiksted. Localnicii autentici, numiti “crucians”, sunt descendenti ai primilor sclavi adusi de catre danezi in secolele XVIII si XIX sau ai lucratorilor recrutati de catre aceeasi danezi dupa abolirea scalviei, in 1848. Exista o a doua categorie de localnici, descendenti ai sclavilor adusi in alte insule dein Antile, ajunsi in St. Croix in urma migratiei inter-insulare, de-a lungul secolului XX.

sursa Wikipedia (author :  NOAA CCMA Biogeography Team)

Multi dintre acestia sunt portoricani ajunsi aici in anii ’30-’50, dupa colapsul industriei zaharului din Puerto Rico sau in urma evacuarii locuitorilor insulei portoricane Vieques, in urma achizitiei acesteia de catre armata USA, in cursul WWII. Un alt val de imigranti a fost resimtit intre anii ’60-’70, cand industria turismului si cea petroliera au luat avant, St. Croix devenind o destinatie pentru somerii din insulele invecinate, St. Kitts, Nevis, Antigua, St. Lucia sau Dominica, dar si din Caraibele anglofone.

sursa Wikipedia (author :  Cumulus Clouds)

Tabloul demographic include americani de pe continent, palestineieni, filipinezi, haitieni sau sud americani. Limba cel mai des vorbita este engleza insa se mai folosesc si spaniola, franceza creola sau un dialect local, “crucian”, care are la baza engleza.

 Downtown & harbor, Christiansted, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson)

In ciuda imaginii de poster turistic, dpdv statistic, Insulele Virgine Americane si, in special, St. Croix, detin nedoritul record de cel mai violent loc din USA si al doilea cel mai violent loc din lume, dupa Honduras, in ceea ce priveste numarul de crime pe cap de locuitor. Luand in considerare faptul ca Hondurasul este unul din leaganele plagii numite “Mara Salvatrucha”, se poate spune ca USVI sunt redutabile in acest “nedorit” domeniu. Cu toate acestea, in afara statisticii, St. Croix este la fel de sigura/nesigura ca orice fel de oras mare din lume. Drogurile si infractionalitatea legata de aceasta sunt o problema in St. Croix. Charlotte Amalie,de exemplu, un oras din St. Thomas, este o zona riscanta in timpul noptii.

 Tague Bay, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)

Candva o insula eminamente agricola, St Croix a cunoscut o industrializare puternica dupa anii’60. Una dintre cele mai mari rafinarii din lume, Hovensa, se afla pe coasta sudica, fara ca asta sa impiedica ce preturile la benzina sa fie mai mari decat pe teritoriul continental al US. In 2012 s-a anuntat inchiderea acestei rafinarii, ceea ce nu mira prea tare, aceasta fiind in posesia unui consortiu americano venezuelean. Inchiderea rafinariei aduce nori negri deasupra viitorului insulei a carei economie se va baza , in pincipiu, pe turism. Tot aici se afla si o fabrica importanta de rom in al carui portofoliu se afla brandul “Cruzan”, unul dintre cele mai bine vazute tipuri de rom, alaturi de portoricanul “Bacardi” si “Gosling’s” din Bermuda. 

 Teague Bay Beach, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)

Drumurile insulei sunt de slaba calitate si se circula pe stanga , desi majoritatea masinilor au volanul pe stanga, fiind importate de pe continent. Exista, insa, transport public si companii de taxi (taxiurile autorizate au inscriptia “TP”, pe undeva). Exista si un sistem de transport asemanator celui din Romania anilor ’90, microbuze private care fac traseul dintre Frederiksted si Christiansted, oprind unde si cand este nevoie.

 Salt River Bay , sursa Wikipedia

St. Croix are un aeroport, Henry E Rohlsen IA, unde au loc zboruri regulate catre USA(Miami, Charlotte, Atlanta dar si new York si alte orase din nordul US), Puerto Rico si Caraibele de Est. Seaborne Airlines pune la dispozitie hidroavioane iar distanta catre St. Thomas este parcursa si cu ferryboat-uri (75 minute). Ocazional, St. Croix este vizitata de vasele de croaziera. 

 Canegarden Bay, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)

Insula dispune de scoli publice si private si de o universitate, The University of the Virgin Islands. St Croix ofera posibilitatea de a participa la o serie de festivaluri de-a lungul anului, cel mai important fiind „Crucian Christmas Festival, celebrat intre finalul lui Decembrie si Ianuarie. La jumatatea lui Februarie are loc “Agricultural and Food Fair” iar cateva festivaluri de jazz au loc de mai multe ori de-a lungul anului.

 sursa Wikipedia (author : Kborer)

Printre destinatiile turistice ale insulei se numara Buck Island Reef National Monument, o insula de 71 ha, situata la nord de St. Croix, renumita pentru reciful de corali, una dintre cele mai spectaculoase gradini maritime din Caraibe, care il face o destinatie obligatorie pentru scufundatori. O alta insula, mai mica, este Green Cay, deasemenea interesanta pentru scuba divers, pentru care denumirea Tamarind Beach este irezistibila.

sursa Wikipedia (author :  Lars Schmidt)

Dealtfel, intreaga coasta nordica a St. Croix este extrem de apreciata de scufundatori, alta zone de interes fiind Cane Bay. Aici se poate cobora de-a lungul plajei si a peretelui Cane Bay Wall, inainte ca acesta sa plonjeze peste 4,000 de metri catre fundul oceanului. Desi apele sunt populate de rechini tigru sau ciocan, atacurile sunt foarte rare. Salt River Bay National Historic Park and Ecological Preserve este cunoscut pentru cea mai mare padure de mango din Insulele Virgine.

 St. George Village Botanical Gardens, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)

Insula este cunoscuta pentru posibilitatile de pescuit sportiv, capturi record fiind inregistrate frecvent. Este insa nevoie imperioasa de parerea unui expert inainte de a manca peste prins in apele St. Croix, intrucat acestea sunt infestate de un organism care provoaca otravirea cu ciguatera.

  Cane Bay Wall, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson/Aquaimages)

Atat Christiansted cat si Frederiksted pun la dispozitie o sumedenie de magazine, preturile fiind influentate de legislatia duty-free. Specialitatile culinare locale se bazeaza pe produsele marii, carnea de porc si cea de capra. Legumele proaspete sunt vandute la marginea drumului iar fructul rege este de departe mango, care are si un festival dedicat, Mango Melee. Bucataria locala este influentata de cea continentala americana si de cea portoricana.

 

 

 

 

 

 

 

 sursa Wikimedia ( author : Matt H. Wade)

 sursa Wikipedia (author : EastOfWest)

Turismul este bine dezvoltat, St. Croix punand la dispozitie hoteluri si resorturi pentru toate buzunarele. Cele situate in afara oraselor dispun, aproape toate, de plaje private. O afacere poate fi, insa, cazarea la particulari, rezervarile putand fi facute pe internet. Este, insa, nevoie de atentie in cazul cand alegi aceasta solutie. 

 sursa Wikipedia (author : EastOfWest)

La plecare este necesar a se plasa romul in bagajele de cala si a se verifica regulile legate de souvenir-uri luate din natura (scoici, bucati coral etc).

 sursa Wikipedia (author : Turn685)

 sursa Wikipedia

 sursa Wikimedia

IMAGINE PANORAMICA 

sursa info : Wikipedia

Trindade and Martim Vaz mai 4, 2012

Trinidade y Martim Vaz este un arhipelag situat la aproximativ 1,200 km este de coasta braziliana, in Atlanticul de Sud. Insulele fac parte din statul brazilian Espírito Santo. Suprafata totala a arhipelagului este de de 10,4 km², iar populatia nu depaseste 32 de persoane, cat este staful marinei braziliene localizat pe Trinidade.

sursa : Wikipedia(author : john.vergari)

Arhipelagul are cinci insule importante, cea mai mare fiind Trinidade, cu o suprafata de 10,1 km². Insula se afla la extremitatea estica a unui lant volcanic submarin (Vitória-Trindade Ridge) care se intinde pe aproape 1.000 Km, dinspre continent catre centrul Atlanticului. Cel mai inalt punct al insulei Trinidade este Pico Desejado, care se inalta la 620 metri desupra nivelului marii. Un alt varf important este Pico Monumento, situat in partea vestica a insulei, varf care se ridica la 270 metri, in timp ce in zona nord vestica se gasesc  Pico da Trindade (590 m) si Pico Bonifácio (570 m). Cel mai tanar vulcan al zonei este Vulcão do Paredão (217 m, aproximativ 50,000 ani vechime), situat in sud estul insulei, ramasitele craterului acestuia fiind bine pastrate. Insula este cel mai importat areal de inmultire al testoaselor verzi, din Brazilia.

La aproximativ 49 km catre est se afla grupul de insulite Martim Vaz, a caror suprafata totala nu depaseste 0.3 km². Acestea sunt : Ilha do Norte (altitudine maxima 75 metri), Ilha da Racha (175 metri altitudine), Rochedo da Agulha (o stanca plata, circulara, care se ridica la 60 metri desupra nivelului marii) si  Ilha do Sul care este considerat cel mai estic pamant Brazilian. Grupul mai contine si un numar de stanci si insule de foarte mici dimensiuni.

sursa Wikipedia (author : Rusvan)

Insulele au o origine vulcanica, oferind un peisaj accidentat si lipsit de vegetatie, cu exceptia partii sudice a insulei Trinidade. Singura asezare este situata intr-un mic golf numit Enseada dos Portugueses. Vegetatia este saraca, fiind prezenti arbusti, din loc in loc. Fauna include cateva specii endemice de paianjeni si o mare varietate de pasari marine. Apele arhipelagului sint periculoase, datorita numarului mare de stanci submarine, singura cale de acces facila fiind cu ajutorul elicopterelor.

 

T&MV au fost descoperite in 1502 de catre portughezi (Estêvão da Gama sau João da Nova). In 1700 Martim Vaz au fost vizitate de catre Edmund Halley. Anul 1781 a adus cel mai important naufragiu din istoria cunoscuta a insulelor, cand nava Rattlesnake s-a izbit de stanci in timp ce facea cercetari asupra arhipelagului. Echipajul a supravietuit trei luni pe Trinidade, pana cand a fost salvat de vasul Bristol, ajuns intamplator in zona. In 1785, arhipelagul a fost vizitat si de  La Pérouse, aflat in calatoria sa catre Pacific. Incercarea acestuia de a cobora pe insule s-a soldat cu moartea a doi oameni, in memoria carora micul arhipelag a primit numele de Martim Vaz. Intre 1890 si 1896 insulele au fost ocupate de catre britanici, pana la incheierea unei intelegeri cu statul brazilian. Tot in aceasta perioada, T&MV a fost scena unei povesti care a starnit zambete in presa vremii. Americanul James Harden Hickey a revendicat insula si s-a proclamat Print de Trinidad. Intentia acestuia era aceea ca arhipelagul sa fie recunoscut ca micronatiune independenta, el urmand sa fie seful unei dictaturi militare. A cumparat in vas pentru a transporta colonisti, a proiectat un steag, simboluri, a numit un Secretar de Stat, a deschis un consulat in New York ba chiar a emis si bonduri guvernamentale pentru a atrage finantare in vederea unor proiecte de infrastructura.  Planurile sale au fost ridiculizate sau ignorate de catre factorii de decizie ai vremii. WWI a ajuns in arhipelag, acesta fiind scena luptei dintre nava britanica “Carmania”, invingatoare impotriva celei germane “Cap Trafalgar”.

 sursa Wikipedia (National Maritime Museum, Greenwich, London)

sursa info : Wikipedia

Cemitério das Âncoras mai 1, 2012

„Cemitério das Âncoras” este numele dat unei plaje din Azore. In functie de sursa aceasta ar fi localizata pe insula Tavira sau insula Terceira. Nu am reusit sa imi dau clar seama care este situatia exacta … Plaja, pe care zac ruginite o sumedenie de ancore, este un elogiu adus vechilor practici ale localnicilor care, inainte de explozia turismului si decimarea populatiilor de ton, pescuiau printr-o metoda care implica folosirea unor plase de mari dimensiuni („armações de atum”), fixate cu astfel de ancore.

 

 

 sursa imagini : Life Globe

Grytviken aprilie 25, 2012

Grytviken este cea mai importanta asezare a teritoriului britanic South Georgia, situat in Atlanticul de Sud. Mica asezare, care si-a primit numele de la cercetatorul suedez Johan Gunnar Andersson, este situata in cel mai bine adapostit golf al insulei, King Edward Cove, aflat la randul sau intr-unul mai mare, Cumberland East Bay. Zona este foarte bine adapostita de urgia marii sudice dar si de vanturile care bat dinspre larg, oferind in acelasi timp si terenuri plate pe care s-au putut ridica constructii. Deasemenea, zona dispune de surse de apa dulce.

 sursa : Wikipedia(author : Lieutenant Philip Hall, NOAA Corps)

Asezarea a fost intemeiata in 16 Noiembrie 1904 de catre navigatorul norvegian Carl Anton Larsen. Acesta a pus bazele unei colonii pentru vanatorii de balene, sub patronatul Companiei Argentiniene de Pescuit. Un an mai tarziu, argentinienii au pus si bazele unei statii meteorologice. Colonia a avut un success urias, in primul sezon fiind ucise nu mai putin de 195 de balene. Totul era folosit pentru a extrage uleiul de balena, carne, oase, intestine. 

Apoi oasele si carnea erau transformate in ingrasamant. In perioada de glorie, colonia numara in timpul verii in jur de 300 de persoane, doar cativa ramanand peste iarna pentru a intretine barcile si fabrica de ulei.  Colonia era vizitata la cateva luni de vase de transport care aduceau cele necesare unui trai modest, iar la plecare preluau uleiul si celelate produse.  

 sursa : Wikipedia (author : Lexaxis7)

Intemeietorul norvegian, Carl Anton Larsen, a ales amplasamentul coloniei in timpul unei vizite din 1902, cand era capitanul unei nave a Expeditiei Anterctice Suedeze. Cu acea ocazie au fost descoperite la fata locului resturi ale unor vase folosite de catre vanatorii englezi de balene inainte de sosirea lui Larsen. Asezarea si-a primit numele suedez de la aceste vase., dintre acre , unul purtand sigla unei firme din Londra se afla in Muzeul South Georgia din Grytviken.

Larsen a organizat constructia coloniei, dusa la bun sfarsit intre 16 Noiembrie 1904 si 24 Decembrie 1904. Putin mai mult de o luna pentru construirea unei fabrici de ulei de balena, la capatul lumii, cu o echipa de doar 60 de oameni, toti norvegieni. Un lucru extraordinar, avand in vedere ca data de 24 Decembrie inseamna inceperea productiei in fabrica. Populatia de balene a scazut, insa, rapid, iar fabrica a fost inchisa in Decembrie 1966. Si in ziua de astazi tarmul este impanzit de scheletele balenelor ucise, de epavele balenierelor si de ruinele ruginite ale fostei fabrici.

 sursa : Wikipedia ; author : Lieutenant Philip Hall, NOAA Corps

sursa : Wikipedia ; author :  Butterfly austral – Serge Ouachée

Norvegianul a obtinut in 1910 cetatenia britanica motivand ca va locui pe termnen lung intr-o colonie britanica (South Georgia) iar alaturi de el se afla si familia (sotia si cei cinci copii). Conducatorii coloiei isi aduceau familiile cu ei. Sotia unui dintre acestia a dat nastere primului copil nascut in Antarctica, o fetita pe nume Solveig Gunbjørg Jacobsen.

 sursa : Wikipedia (Solveig Jacobsen, Grytviken)

O alta personalitate asociata direct cu mica asezare din sud este irlandezul Enest Shackleton. Acesta a devenit celebru cu ocazia aventurii sale la bordul navei “Endurance”. Plecati din landra in August 1914 acestia au ajuns in Marea Weddell in Ianuarie 1915, fiind prinsi intre gheturi. Nava a fost sfaramata de gheturi in Octombrie 195 iar cei 28 de membri ai echipajului au supravietuit refugiindu-se cu ajutorul a trei barci pe Elephant Island, o insula din largul Antarcticii. Mai departe, Shackleton si cinci marinara au reusit sa ajunga in South Georgia, de unde au organizat o misiune de salvare pentru camarazii ramasi in urma. Anglo-irlandezul avea sa se intoarca in Grytviken in 1922, pentru a fi inmormantat in cimitirul de langa oras alaturi de alti vanatori de balene care murisera pe insula. Exoloratorul murise in urma unui atac de cord iar sotia sa a decis ca acesta sa fie inhumat in South Georgia. Abia in 2011 langa mormantul lui Shackleton a fost adusa si urna care continea cenusa lui Frank Wild, omul sau de incredere, descoperita intr-un cimitir din Johanesburg.

 sursa Wikipedia (author : Hannes Grobe)

In Aprilie 1982, in cursul Razboiului Malvinelor, Grytviken a fost capturat de catre argentinieni in urma unei inclestari de cateva ore soldate, in tabara argentiniana, cu trei morti si un elicopter doborat. Pierderile suferite au anulat ambitiile argentiniene de a prelua controlul asupra restului insulei. Englezii au recucerit localitatea trei saptamani mai tarziu, faca a se fi tras macar un singur foc.

 sursa : Wikipedia (author : Wofratz)

 Grytviken Museum (sursa Wikipedia ; author :  Wofratz )

 sursa : Wikipedia (author : Wofratz)

In prezent zona este declarata a fi de interes turistic, Grytviken fiind vizitat frecvent de vasele de croaziera care ofera trasee in Antarctica. Sezonul se intinde in periada verii australe, turistii debarcand pentru a vizita Muezul South Georgia, vechea biserica si fosta colonie. Cea mai importanta destinatie ramane, insa, mormantul lui Shackleton.

sursa : Wikipedia (author :  Apcbg)

HARTA 

sursa info : Wikipedia

Lítla Dímun februarie 1, 2012

Lítla Dímun este cea mai mica dintre cele 18 insule principale ale statului Insulele Faroe. Cu o suprafata de doar 0.82 km patrati, insula nelocuita este situata intre insulele Suðuroy si Stóra Dímun, aflate in zona de sud a arhipelagului feroez. insula are un relief abrupt, ridicandu-se pana la inaltimea de 414 metri (muntele Slættirnir). Accesul este extrem de dificil, fiind pozibil a urca pe insula doar pe vreme buna, prin intermediul unor scari de franghie. Pe pantele abrupte vietuiesc oi salbaticite si un mare numar de pasari marine. Desi insula nu a fost niciodata locuita din cauza reliefului imposibil, aici sunt tinute oi inca din secolul XIII.

sursa imagini : Kolyan

sursa imagine : CIA

Serrana Bank noiembrie 17, 2011

Situat la 360 Km de coastele statului Nicaragua, Serrana Bank este unul dintre foarte putinii atoli din Oceanului Atlantic. Are o lungime de aproximativ 50 kilometri si o latime maxima de 13 kilometri, cea mai mare parte a recifului fiind scufundata, suprafata uscata fiind formata din sase insulite (cays), dintre care, cea mai mare, Southwest Cay, are o lungime de 500 metri si o latime de aproximativ 200 de metri. Celelalte insule sunt South Cay (150×25 metri), Little Cay (mai putin de 100 metri in diametru), Narrow Cay, East Cay si North Cay. Pe Southwest si pe Narrow Cays, se afla cate un far, administrate de catre guvernul columbian.

sursa imagine : Wikipedia (author : NASA)

Atolul este teritoriu columbian din Caraibe, desi USA l-a revendicat pana in anul 1981, cand a fost ratificat un tratat columbiano-american prin care USA recunostea suveranitatea statului sud american asupra Quita Sueño Bank, Roncador Cay si Serrana Bank. Aici exista si o fosta baza a Marinei americane, din perioada Crizei Cubaneze,  folosita in prezent de catre pescarii de homari.  In prezent, se pare ca ar exista o revendicare a Nicaraguei. Este necesara permisiunea statului columbian pentru a debarca pe atol.

 sursa imagine : Wikipedia (author : Pedroelgrande)

Denumirea atolului se presupune a proveni de la naufragiatul spaniol Pedro Serrano, cel care a fost sursa de inspiratie a lui Defoe, atunci cand a scris Robinson Crusoe. Atolul a aparut initial pe o harta olandeza din 1545, insa a fost cartogragrafiat corespunzator de catre britanici, in jurul anului 1660.

 Southwest Cay (sursa imagine : NASA )

Serrana Bank este afectat periodic de furtuni tropicale. In Septembrie 2007 ochiul uraganului Felix, incadrat in categoria 5, a trecut pe deasupra atolului.Insulele sunt acoperite cu o vegetatie tropicala, nu foarte deasa, in special tufisuri, si un numar restrans de arbori.

sursa imagine : Hamgallery (Photos & Info courtesy of W4PUL)

IMAGINI

sursa info : Wikipedia

El Hierro noiembrie 12, 2011

Numita si Isla del Meridiano, insula El Hierro se afla in Oceanul Atlantic, fiind ceam mai mica si cea mai sidica din grupul Insulelor Canare, parte a Spaniei. Insula, locuita de 10,162 de locuitori (recensamantul din 2003) a fost desemnata „Biosphere Reserve” de catre UNESCO, astfel ca 60% din suprafata insulei este acum protejata. El Hierro este o insula vulcanica muntoasa, cu relief abrupt, ce mai tanara din lantul Canarelor, fiind formata in urma cu aproximativ 1,2 milioane de ani. Suprafata este de 279 Km patrati iar altitudinea maxima atinge 2,000 de metri.

 

 sursa imagini : Wikipedia (authors :  1 – Bjoern.Hoernitz ; 2 – Mataparda)

Incepand cu iulie 2011, activitatea seismica in zona a inregistrat o intensificare. In prezent a inceput o eruptie vulcanica subterana, autoritatile fiind pregatite chiar si pentru evacuarea insulei. Zona prezinta potential risk pentru alunecari de teren provocate de activitatea vulcanica, ceea ce duce la un risc de tsunami.

 

 

 

 sursa imagini : Byaki

Am citit undeva ca exista o insula in zona aceea a Atlanticului, formata in urma activitatii vulcanice. O potentiala noua eruptie ar putea duce la o alunecare de teren care ar produce un tsunami ce ar face ravagii in zona estica a Americii de Nord … Nu mai stiu despre ce insula este vorba. Sper ca nu este vorba de El Hierro … 

Necker Island part 2 ianuarie 9, 2011

Un alt set de imagini din Insula Necker aflata in propietatea lui Richard Bronson. 53,000 USD pentru o zi si te-ai ales cu propriul tau paradis …

sursa imagini : Trinixy

Ilhas Desertas ianuarie 4, 2011

Ilhas Desertas este un arhipelag aflat in posesia Portugaliei, situat in Oceanul Atlantic , la aproximativ 25 Km sud este de extremitatea estica a insulei Madeira.

sursa Wikimedia (author UNiesert )

Arhipelagul este format dintr-un lant de trei insule lungi si inguste, care se desfasoara pe o lungime de 23 Km de la nord la sud. Deserta Grande este cea mai mare, avand o suprafata de 10 Km patrati si o inaltime maxima de 442 metri. Bugio , insula sudica are 3 Km patrati si o inaltime de 348 metri, iar cea mai mica insula, Chao Islet, situate in nordul arhipelagului, are o suprafata de doar 1 Km patrat si o inaltime de 98 metri.

sursa Wikimedia (author Jimfbleak)

Insulele sunt considerate rezervatie naturala, fiind nevoie de permis pentru a ajunge aici, chiar si obtinerea acestuia garantand doar accesul in anumite zone, atent selectionate.

sursa Wikimedia (author Walter Huwels)

Desi foarte apropiate de Madeira, de unde pot fi zarite in zilele senine, insulele Desertas sunt diferite geologic de aceasta, fiind nimic altceva decat niste stanci golase si dezolante, nepermitand dezvoltarea unei vegetatii impresionante. Aproximativ 16 specii de pasari marine vietuiesc aici, alaturi de capre salbatice si iepuri introduce in trecut de catre portughezi.

sursa imagine : Enciclopedia (Licenta Creative Commons)

In ecosistemul arid al insulelor mai pot fi intalnite paianjeni tarantula si diferite reptile. O mica colonie de foci (Monachus monachus) populeaza plajele Deserta Grande, fiind protejate cu indarjire, din cauza numarului lor extrem de redus.

sursa Wikimedia

Singura insula locuibila este Deserta Grande, pe care se gasesc surse de apa, acestea fiind insa rare si murdare. Incercarile de colonizare aui dat gres din cauza imposibilitatii de a practica agricultura, fie ea si de subzistenta. Prezenta umana este redusa la ingrijitori, geologi si cercetatori, iar ocazional , diversi trecatori.

sursa imagine : Wikimedia (Attribution : Zarco at cs.wikipedia)

sursa Wikimedia (author : edited by M.Minderhoud)

sursa imagini & info : Wikipedia & Wikimedia

Sable Island octombrie 13, 2010

Sable Island este o insula canadiana situata in Oceanul Atlantic la 160 Km departare de Nova Scotia.  Este o fisie de nisip, de forma unui arc, cu o lungime de 42 Km si o latime maxima de 1,5 Km. Insula isi schimba permanent forma sub efectul curentilor, vanturilor si a furtunilor oceanice violente. Este acoperita cu ierburi si vegetatie joasa. In 1901 guvernul federal a plantat 80,000 de arbori pe insula in incercarea de a stabiliza solul. Nici unul nu a supravietuit.

 

Sub influenta curentului rece al Labradorului si a celui cald al Golfului, Sable Island este invaluita frecvent de ceturi dese. Statistic aici sunt in medie 127 de zile in care ceata este prezenta pentru cel putin o ora. Uneori, in timpul iernii, influenta calda a curentului Golfului face ca insula sa prezinte cea mai ridicata temperatura din Canada.

 

Bancurile de nisip, curentii si stancile submarine, plus ceata si frutunile violente au provocat mai mult de 350 de naufragii cunoscute. Insula este denumita deseori „Cimitirul din Atlantic”.  Putine epave mai sunt vizibile, intrucat apele violente rup rapid epavele care sunt acoperite apoi de nisip.

Visitor’s Guide to Sable Island Nova Scotia

Populatia permanenta a insulei este de cinci persoane. In timpul verii numarul de locuitori creste, aici sosind diferiti cercetatori si fotografi. Doar doua persoane s-au nascut pe Sable Island incepand cu 1920.

 

Insula este foarte cunoscuta pentru populatia de cai salbatici, Sable Island Ponies. Aproape 300 de cai traiesc aici fara a interactiona cu oamenii inca din 1960. Se presupune ca au ajuns pe insula odata cu acadienii (colonisti francezi din secolul XVII, stabiliti in Nova Scotia, New Brunswick, Prince Edward Island, in Canada si in Maine, USA) izgoniti din locurile de bastina de catre britanici, in timpul Marii Expulzari (1755-1763), prijeluite de razboiul purtat pe taram nord american de catre francezi si englezi.

 

Pe plajele insulei se inmultesc doua specii de foci, o staistica din 2004 evidentiind nu mai putin de 50,000 de pui nou nascuti. Apele din jurul insulei sunt populate de specii de rechini printre care si Marele Alb. Principalul pradator al focilor ramane insa rechinul de Groenlanda. Cateva colonii mari de pasari marine cuibaresc aici, printre care chirele arctice si vrabia Ispwich. O specie endemica de burete de apa dulce traieste in lacurile formate in zona de sud a insulei.

Probabil primul european care a zarit insula a fost portughezul Joao Alvares Fagundes, in timpul calatoriei sale in zona, intre 1520 si 1521. Catre sfarsitul secolului XVI s-a incercat colonizarea insulei de catre francezi, care a adus aici puscariasi, insa incercarile au dat gres. In mod sporadic Sable Island a fost locuita de vanatorii de foci si naufragiati, pana in 1801 cand guvernul din Nova Scotia a intemeiat aici un avanpost, cu scopul de a ajuta navele care intampinau probleme. 

 

In 1872 au fost construite doua faruri, cate unul la fiecare extremitate a insulei, acestea devenind, pana la automatizarea acestora, casele celor angajati sa le ingrijeasca si a familiilor acestora. 

 

Pe insula activeaza o statie meteorlogica permanenta. Proviziile sunt transportate de doua ori pe luna cu ajutorul unui avion care aterizeaza pe o plaja din zona sudica a insulei. Angajatii statiei sunt rotati la fiecare trei luni

IMAGINE PANORAMICA      HARTA

Pentru a vizita insula este nevoie de un permis emis de catre Canadian Coast Guard, entitate care patruleaza permanent in apele limitrofe, datorita existentei in zona a unor platforme de foraj importante si a unei conducte petroliere submarine. Pe langa faptul ca pe insula se afla rezerve de combustibil pentru elicopterele de salvare, aceasta are si solul de refugiu in caz de dezastru pentru echipajele de petrolieride pe platformele invecinate. In 2010 s-a luat decizia ca insula sa devina Parc National.

Mai sus, apele din jurul insulei … Inspaimantator, asa spune …

sursa info & imagini : Wikipedia, aici, Mysteries of Canada, DDXG