O vara braziliana … iulie 14, 2014

… in viziunea lui Richard Swarbrick

via Who Ate All The Pies

Brazilia 2014 : Cam asta a fost tot … iulie 14, 2014

 photo credits : AP Photo/Martin Meissner

Mondialul s-a terminat cam in aceeasi nota in care a decurs de la sferturi incoace. Odata cu iesirea din scena a echipelor „fresh”, lipsite de apasarea asteptarilor mai mult sau mai putin justificate, competitia braziliana a inceput sa devina din ce in ce mai zgarcita cu spectacolul. As spune ca se poate spune acelasi lucru si despre tensiunea rezultatelor, cu exceptia socului incasat de Brazilia. Finala germano-argentiniana nu a dat senzatia unui meci pe muche de cutit, nemtii fiind mai mereu la conducere. Argentina a incercat sa joace la „ciupeala”, copiind pana la a clona parcursul spaniol de acum patru ani. Proiect esuat, avand in vedere executia perfecta a lui Goetze. O executie care a bagat in ceata Argentina intreaga, avand in vedere ca fiecare gaucho de la sud le La Plata se astepta la asa ceva de la Messi, in nici un caz de la un neamt cu aere de star hip-hop.

Germania nu a jucat senzational. A jucat doar ceva mai bine (consistent) decat Argentina. A fost cat pe aici ca nemtii sa blesteme cinismul de care au dat dovada facand inginerie inversa pe seama Braziliei. „Norocul” lor a fost ca FIFA a trimis un arbitru cu ochelarii la el in finala, altfel cine stie ce se intampla daca golul lui Higuain era validat …

Argentina a jucat decent, in conditiile in care omul care trebuia sa o transforme in fiara a fost inexistent. Ratarile lui Higuain, care ar trebui sa evite ceva timp Buenos Aires, si indecizia lui Palacio au anulat sansele palide ale Argentinei de a deraia trenul german, iar nemtii au spus un simplu „multumesc” si au pus mana pe a patra Cupa, fara a straluci, finala lor fiind mai mult un razboi de gherila impotriva unor argentinieni duri precum vecinii lor de la nord. Bastian Schweinsteiger poate depune marturie despre asta …

Disperata sa il dea jos de pe tron pe Maradona, oaia neagra a fotbalului, FIFA a sfidat bunul simt si a acordat titlul de cel mai bun jucator unui om care ar putea concura cu sanse doar pentru titlul de cea mai mare dezamagire : Messi. Sa fim seriosi, omul nu a facut mai nimic in faza eliminatorie si nu imi amintesc de cine stie ce minuni nici in grupe, lasand la o parte alea patru goluri. Candva si Raducioiu dadea cam tot atatea, asa ca … Oricum, lipsa de decenta a forului mondial pare a il fi rusinat pe argentinian care a declarat ca nu il intereseaza acel titlu. Un lucru care il face ceva mai simpatic pe argentinian. In timp ce permanentele urlete si vaicareli il fac din ce in ce mai dezagreabil pe Muller …

Asta, asa, ca sa termin comentariile despre Brazilia 2014 cu un german. Pentru ca ai lui au meritat triumful asta … Cu tot fanatismul meu pentru The Three Lions …

Tot cu Anglia am terminat, adica …

Publicitate

Eye Contact. Special Edition : Deutschland iulie 12, 2014

sursa imagini : FISHKI

Brazilia 2014 : „… hard as cement against my face” iulie 9, 2014

sursa imagine : Wikipedia (author : Robert Miguel)

Belo Horizonte este un oras frumos, ascuns intre munti … Poate ca de vina sunt si sticlele de cachaça, dar brazilienii locului asociau orasul cu una dintre haltele care aveau sa puncteze drumul triumfator al nationalei braziliene catre cea de-a sasea Cupa Mondiala. Era inimaginabil a gandi altfel. Sincer, primul lucru care mi-a „soptit” ca urma un meci deosebit a fost imnul, intonat de catre tribuna braziliana intr-o maniera halucinanta. A fost o incantatie, un spectacol pe care nu l-am mai vazut pe un stadion de fotbal, asemanator doar cu imnul intonat de tribuna engleza la un meci de rugby, la Mondialul gazduit de ei, acasa. Am crezut ca Brazilia are o sansa, am crezut ca Germania va claca. Televiziunea a facut un adevarat show inaintea inceperii meciului, distribuind, alternativ, imagini ale jucatorilor celor doua echipe. Brazilienii erau in transa … Din pacate nu au reusit sa iasa din acea stare la timp …

7-1 este un scor socant, indiferent de competitie. Acest 7-1 aminteste de socul provocat de infrangerea Romei pe Old Trafford. Este curios daca nemtii stiu care a fost soarta lui United dupa acea victorie … Ma indoiesc ca le pasa. Nu au mentalul potrivit pentru asa ceva. Executia sportiva a Braziliei aminteste de istoria violenta a ultimului secol german si de ceea ce poate face vointa acestora. Fericire celor multi ca vointa teutona este , in aceste vremuri, in slujba unor idealuri cat de cat pasnice … Brazilia nu a simtit insa nici un strop de fericire ziua de ieri, cu toate ca , paradoxal, amploarea umilintei de la Belo Horizonte ajuta. Nu cred ca acesta drama egaleaza acel „extention level event” pentru sufletul fotbalului brazilian, reprezentat de victoria uruguayana pe Maracana, in anii ’50. Pentru ca atunci agonia a durat un meci intreg. Acum a durat cateva minute. Intre 0-1 si 0-4.

Dramatic pentru echipa braziliana este ca a existat o indelunga perioada in care Germania a dat senzatia ca nu mai forteaza. Golul de „onoare -ingrozitor-de-palida” al seleçao a venit la o faza la care am avut senzatia ca nemtii au manifestat o urma de mila, complet atipica lor. Astfel, diferenta de scor devine ingrozitoare. Nu am vazut niciodata o echipa care sa cada psihic atat de brusc si atat de evident. Oamenii aceia, platiti cu sume egale cu cele ale adevrsarilor lor, doar pentru a juca fotbal, au uitat complet ce e cu sportul asta. Aproape inexplicabil, daca faci abstractie de analizele tehnico-tactice.

Si revin la opinia pe care o respingeam, aceea ca generatia 2014 a Braziliei este slaba. Din pacate pentru fanii braziliieni, pentru ca pe mine nu prea ma intereseza, detractorii Braziliei au avut dreptate. Fred este simbolul acestei generatii, in ciuda faptului ca televiziunea si-a pus ochii pe Neymar. Brazilia a aflat pana la urma ca are o echipa slaba, cu toate ca a negat cu disperare asta. O disperare care i-a costat multe miliarde, aruncate pentru triumful altora. Grav este ca a aflat asta intr-un mod care le-a zdrobit visul precum o face cimentul, la intalnirea cu un ou crud.

Violent. Dureros. Implacabil.

 

Brazilia 2014 : Paradox iulie 5, 2014

Paradoxul in ceea ce priveste acest Campionat Mondial consta in faptul ca, dincolo de toate surprizele si echilibrul care a guvernat majoritatea meciurilor, suntem la un pas de a avea doua semifinale care au fost pronosticate inca din iarna, odata cu stabilirea grupelor si a traseelor ulterioare. Brazilia, Germania, Argentina si Olanda … Toata lumea era de acord cu asta, cu exceptia visatorilor. Stiu pe unul care visa Anglia aici dar i-a trecut rapid …

Nu cred ca Olanda poate pierde in fata Costa Ricai, doar daca nu cumva blestemul lui Rensenbrink bantuie, inca, despra fotbalului olandez … Dar asta se va vedea, la noapte. Argentina a trecut de Belgia fara glorie, dupa un meci la fel de urat precum cel dintre Germania si Franta, belgienii avand acelasi rol ca si francezii, de cai obositi, ajunsi in genunchi la linia de sosire. Pe care nu au cum sa o atinga, evident … Argentin ar putea castiga un Mondial in acelasi fel in care a facut-o si Spania, langa Capul Bunei Sperante. Victorii chinuite,una dupa alta, pana la ultima, care va sa declanseze isteria generala. Atunci la Madrid, acum la Buenos Aires …

Messi … Messi a jucat slab de tot. Nu atat de slab precum Hazard. In lipsa farului calauzitor, Argentina a castigat printr-un gol frumos dar norocos, inscris de Higuain la singura sa realizare de la Mondialul brazilian. De pana acum, e adevarat … In rest, acum, la cateva ore dupa meci, nu imi aduc aminte de o altaocazie mare de gol a Argentinei. Belgia atat a putut. Un alt paradox, in ceea ce o priveste, este ca are lotul care i-ar fi permis sa castige un Mondial care , la fel ca si cel sud african, a adus la rampa echipe obosite. Obosite rau …

Brazilia 2014 : Mou n-a avut dreptate … iulie 5, 2014

Dupa parerea mea, cel mai bun om jucator al unui Mondial nu este, musai, cel care inscrie cele mai multe goluri. Desi a existat cel putin o exceptie, numita Ronaldo. Grasu’ … Ca sa dau un exemplu in sprijinul afirmatiei de mai sus, as alege „Italia Novanta”. O fi fost Schilacci „salvatorul Patriei” si marcator absolut, dar cel mai bun om a fost Gascoigne …

James Rodriguez a luat ochii in prima parte a competitiei. Ca sa fiu sincer, eu nu prea l-am observat, pana la stopul acela, perfect, ce a dus la golul fabulos cu Uruguay-ul … Un stop de calitatea aceea nu am mai vazut de la Salas incoace. James nu a mai stralucit impotriva Braziliei. De fapt, a fost mai degraba stingher, iesind in evidenta doar pentru ca toate camerele de la sol si din aer il cautau hulpave. Si-a revenit spre final, cand a parut ca orchestreaza atacurile unei echipe impinse de disperarea de a isi vedea visul sfaramandu-i-se de caldaram. A fost tarziu, pentru ca 75% din meci Brazilia a dat senzatia ca este echipa evident mai puternica. Un lucru cu care Brazilia nu prea si-a rasfatat fanii la acest Mondial. Problema pentru Rodriguez este ca in ciuda celor sase goluri inscrise este foarte posibil ca altul sa devina starul absolut al competitiei braziliene. Nu m-ar mira ca acesta sa fie Neuer …

Mai mult sau mai putin surprinzator, ca un vampir care simte mirosul de sange, Brazilia a iesit din letargie si a facut cel mai bun meci al sau in fata unei unei echipe columbiene care ameninta sa cloneze o drama nicicand uitata pe Maracana cea veche. Cred ca nimeni nu se indoieste de dimensiunea dramei de a pierde, acasa, impotriva oricarei echipe sud americane. Atunci cand esti brazilian. Probabil Neymar&Co si fiecare vorbitor sud-american de portugheza care a vazut vreodata o minge de fotbal ar prefera de o mie de ori sa piarda in fata Germaniei decat in fata vecinilor de la nord-vest. Pentru ca Brazilia inca nu convinge ca generatia actuala ar avea criptata in ADN formula necesara pentru a pastra la Rio a sasea Cupa.

Meciul a fost incomparabil mai frumos decat lupta surda franco-germana. A avut, insa, violenta inutila care are efectul de a eroda mitul fotbalului spectacol latino american. O fi de vina fotbalul european (italian) si reflexele sale invazive ? … Habar n-am dar este straniu sa vezi o Brazilie aparandu-se …

Ce treaba are Mourinho cu meciul asta ?! Pai, Luiz inscrie din lovitura libera o data la patru ani. Dar si cand o face … Era util la Chelsea…

Brazilia 2014 : UGLY. iulie 4, 2014

Primul meci al sferturilor braziliene a adus un meci „frumos” ca o parada cu tobosari intr-o zi ploioasa. Acum, nu stiu daca exagerez, dar meciul asta a fost unul dintre cele mai urate ale turneului, concurand direct cu plictiseala adusa de Anglia in meciul cu Costa Rica. Doua echipe obosite, desi nemtii au mascat asta sub imaginea echipei cerebrale. Cerebrale, pe dracu’ … Apararea lor a scartait serios la fiecare atac mai acatarii al francezilor, iar asta a fost evident in ciuda faptului ca atacurile adevarate ale francezilor au fost vreo … Cateva.

Germania a castigat cu un singur gol, inscris la o faza la care cel mai promitator tanar fundas al Europei, Varane, a semanat cu un pisoi in ghearele lui Hummels, ceea ce explica de ce Real-ul ar cam renunta la fundasul francez, in cazul in care Mourinho ar oferi suma corecta. Franta a atacat steril si, in afara de asta, momentele in care s-a apropiat cu adevarat amenintator de poarta germana au fost sabotate cu o incapatanare demna de o cauza mai buna de catre Benzema, aflat intr-un moment cu adevarat catastrofal.

Iar Franta incepuse bine … I-a lipsit, insa ceva. Mai exact un fault grosolan, precum cel al lui Giroud in meciul cu Elvetia, sau cel al lui Matuidi in meciul cu Nigeria. Un fault din ala , atat de urat incat arbitrul sa se uite in alta parte, precum o calugarita la o scena din franciza SAW. Iar rosul sa nu vina, ca, deh, numele urmasului lui Blatter s-ar scrie Platini dar se citeste tot Platini … Poate ca un astfel de „soc”, administrat … adversarilor, ar fi adus ceva nervozitate in tabara germana si ceva inspiratie in cea franceza.

In lipsa de asa ceva meciul putea sa nu se joace. Pentru ca Franta a aratat absolut neajutorata. Pana una alta, cred ca i-as fi vrut pe ei in semifinale. Nu de alta, dar Germania asta, care ar avea „n” clone ale acelui senzational Littbarski de odinioara, dezamageste cumplit in ceea ce priveste spectacolul. Cu fiecare meci aduce din ce in ce mai mult cu „Panzer”-ul care ajungea sa il scoata din minti pe Lineker … La dracu’, aduce din ce in ce mai mult cu Juventus-ul anilor ’90 …

Mi-a „placut” la nebunie echipa aia … M-a facut sa il idolatrizez pe Mijatovic … Sunt aproape serios cand spun asta …

Eye Contact. Special Edition : Brazilia 2014 iulie 4, 2014

  (Photo by Ian MacNicol/Getty Images)

sursa imagini : Warnet

Poza de la miezul noptii : Clipe braziliene … iulie 4, 2014

… sau, aceeasi Spanie, dar ceva mai umana …

 sursa imagine : Bombler

Brazilia 2014 : Vina de a da din coate iunie 30, 2014

Mexicul nu este o natiune mica. Social sau economic. Nu este o natiune mica nici macar fotbalistic vorbind. La dracu’ tara asta a reusit sa ofere gazduire chermezei FIFA de doua ori, chiar daca o data din ratiuni politic-economice, daca nu ma insel. In anii ’80 Columbia nu era chiar cea mai sigura tara iar Mexicul s-a dovedit o gazda generoasa. Nu intamplator cea mai buna performanta a admirabilului fotbal mexican este legata de generatia lui Hugo Sanchez si Negrete, al carei varg de forma s-a manisfestat la cel  de-al doilea Mondial gazduit pe platourile mexicane …

Ca mai intotdeauna, Mexicul a trimis o echipa frumoasa la competitia suprema a fotbalului. Nu a mai avut stralucirea epoocii in care Hugo Sanchez era cel mai mare jucator al lumii si nici pata de culoare adusa de portarul golgheter Campos sau de fenomenalul Cuauhtemoc Blanco. Mexicul actual a fost aidoma generatiei presupus extrem de slabe a Braziliei. O echipa muncitoare si extrem de europenziata. Aderand mai degraba la rigoarea tehnico-tactica a italienilor decat la haosul hilar dar sublim specatculos al ligilor sud americane.

Condusa de un antrenor care aduce incredibil de bine cu reprezentarile hollywood-iene ale preotilor azteci, echipa mexicana a dat tot timpul senzatia ca poate aduce o mare surpriza la acest Mondial. Iar meciul cu Olanda a intarit aceasta senzatie. Vreo zece minute de cacat au lipsit iar evaporarea acestora s-a datorat tacticii falimentare care i-a impins sa se apere calm dar pagubos in fata unei Olande care nu dadea senzatia ca poate sparge blocada mexicana dar care a facut-o , pentru ca, in general, fotbalul olandez cu asta se ocupa.

Sneijder a inscris un gol frumos iar Mexicul s-a clatinat dar nu indeajuns incat sa cada. „Cade Chile, Cade Chile, Eeeee, Eeeee !” canta, candva, galeria braziliana, sigura pe victoria echipei sale, pentru ca atunci il avea pe grasul Ronaldo. Nu mi s-a parut ca olandezii ar fi putut adapta cantecul din 2002 al brazilienilor dar a facut-o altcineva in locul lor …

Robben a simulat ca un nesimtit la faza aceea, asa cum a facut-o inca cel putin o data in timpul acestui meci. FIFA ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta pentru ca absolut fiecare meci scuipat pe sticla de malaxorul cu bani al fotbalului modern aduce astfel de faze in care cei aflati in atac forteaza cu nesimtire contactul cu cel care se apara. FIFA si UEFA arboreaza pe unde au loc lozincile lor clamand fair-play-ul dar unde cacat este corectitudinea pentru cei care se apara …

Nici FIFA si nici UEFA nu vor face nimic. Pentru ca faze de acest gen, acoperite de un regulament ipocrit, sunt unealta cea mai utila pentru a scapa de echipe vinovate de a da din coate atunci cand chiar nu este cazul …

Felicitari Mexicului ! …

Brazilia 2014 : Subordonati unui zeu mediocru … iunie 29, 2014

Aducerea lui Neymar la Barcelona a fost o miscare gandita. Catalanii au vrut sa repete „afacerea Ronaldinho”. Ei stiu foarte bine ca eclipsele de forma tot mai dese ale lui Messi si starile sale de voma tradeaza uzura. In aceste conditii, echipa catalana isi pregateste presul pe care il va trage de sub picioarele lui Messi in cazul in care balanta dintre pretentiile tot mai mari (salariale) si evolutiile stralucitoare ale argentinianului nu se va mai afla intr-eun echilibru win-win. Aducerea lui Neymar, chiar si platind 100 milioane la negru, ar fi un pariu sigur pentru ca in momentul in care Messi si Barcelona ar spune „da” unui potential transfer pe masa catalanilor se va materializa din neant o suma undeva in jurul a 160 milioane.  Ipotetic vorbind. Si la fel de ipotetic, 160 milioane putind a petrol. Si branza brie … Oricum, sunt sase extrem de mari ca ipoteza de mai sus sa ramana la stadiul de teorie a conspiratiei. Asta pentru ca despre Neymar se poate spune orice dar nu ca ar fi confirmat, dupa primul sau sezon pe malurile Mediteranei …

Neymar a facut un meci slab astazi, impotriva echipei chiliene. Nu ca nu ar fi incercat mai mult. Nu ca nu ar fi vrut. Problema este ca in acest moment Neymar este un produs de marketing si va suferi de „sindromul Beckham” pana in momentul in care se va retrage.

Este , insa, un interesant studiu de caz, din acest punct de vedere, pentru ca Beckham a fost mai intai fotbalist, abia apoi devenind personaj de billboard promovand chiloti. Din punctul meu de vedere, Neymar nu a demonstrat, inca, faptul ca ar fi fotbalist. Urias. Mingicarelile pe care le executa el le pot executa inca alte cateva milioane de copii care bat mingea pe plajele si pe maidanele Braziliei. Copii nu atat de norocosi precum Neymar. Spun asta dar nu intentionez sa neg ca Neymar ar fi un jucator bun de tot. Pana la urma, omul are patru goluri inscrise la primul sau Mondial. Chiar daca unul a fost cadou de la Blatter.

Mi-a placut o echipa chiliana, dar nu asta. Era o echipa condusa din teren de Za-Sa. Echipa de acum nu imi place si este explicabil. Este un mix hispano-italian, o „Spanie” ceva mai mica si mai putin estetica. Nu aveam cum sa tin cu ei, in fata unei Brazilii mai „englezeasca” decat oricand.  Sincer, de la un anumit moment incolo am experimentat o senzatie pecare, clisei, multi dintre microbistii neutri o resimt : „spaima de un Mondial fara Brazilia”. Ca fan al ANgliei, am obicieiul sa devin extrem de repede al dracului de neutru. Asa ca …

Meciul Brazilia -Chile de laMondialul Brazilian nu a fost extrem de frumos. A semanat cu un concurs olimpic de sarituri in apa. Aproape fircare contactse solda cu un plonjon mai mult sau mai putin artistic. In aceste conditii, as spune ca celMVP=ul meciului a fost ultimul reprezentant al fotbalului englez in Brazilia, Howard Webb. Arbitrul englez a facut abstractie de rolurile impecabil intrepretate de jucatori, astfel ca penalty-urile au gasit indeajuns de multi jucatori in teren pentru a se consuma cum se cuvine …

Brazilia a avut noroc. Prima data a fost acea bara a lui Pinillia. Mauricio Ricardo Pinilla Ferrera, un nume pe care brazilienii au fost la cativa milimetri sa il tina minte decenii. Precum s-a intamplat cu numele unui cetatean pe nume Alcides Ghiggia. Apoi a fost incapatanarea chiliana de a rata mai mult decat brazilienii. Cireasa de pe tort a pus-o Jara, chilianul refuzandu-i lui Scolari ocazia indelung cautata de a se sinucide. Profesional. Acum,pe bune, Jo ?!?! JO !?!?!

Nu am sa inteleg niciodata ce poate vedea un ochi de profesionist in momentul in care trimite in teren un distrus precum Welbeck. Sau, cu voia Dvs. , ultimul pe lista … Jo …

Brazilia 2014 : Dupa cum spuneam … iunie 24, 2014

… trufia lui Balotelli, dupa victoria contra Angliei, si lectia de fotbal costaricana nu anuntau nimic bun pentru o echipa a Italiei la fel de imbibata in mediocritate precum cea a Angliei. Astfel ca cele doua „super puteri” europene se pot imbarca la bordul aceluiasi avion silua cap-compas Londra, pentru ca oricum italienii ar trebui sa faca o escala, da ca nu ma insel. Londra, dar, probabil, vor prefera Madridul, dar contextul ramane acelasi …

Ramanand in aria Angliei, al carei meci am ales a ma plictisi, nu se pot spune prea multe. Batranul Roy a dat sansa rezervelor sale iar acestia au folosit-o pentru a isi demonstra limitele. Daca aveam ceva dubii asupra catastrofei „Three Lions” in Brazilia, comparativ cu ce s-a intamplat in Africa de Sud si raportat la lotul/uzura actualului grup, ei bine, prestatia lamentabila din meciul contra celor din Costa Rica m-a convins definitiv. Nu este nici o diferenta. Sau, daca este, aceasta consta in detalii. Grupa 2014/Optimi 2010. Anglia s-a facut de cacat pe taram african si a insistat sa o faca si pe malurile Amazonului. Si a reusit. Cu succes …

In rest … Viva Mexico !!!

Brazilia 2014 : Lectie de geografie iunie 20, 2014

Paradoxal, Anglia nu a jucat rau la acest Mondial. A fost departe de impresia lasata in Africa de Sud, unde apatia impletita cu indolenta a trimis cu noroc echipa in faza eliminatorie. Unde avea sa fie furata de arbitru intr-un meci in care Germania chiar nu avea nevoie de asa ceva. Acum, Anglia a jucat mult mai bine. De fapt, lasand la o parte subiectivismul pur care ma caracterizeaza in ceea ce priveste acest subiect, as spune ca Anglia nu a fost mai slaba decat Italia ori Uruguay. Sau, ca sa fiu cat se poate de corect, nu a fost cu mult mai slaba. A contat lipsa unui atacant de clasa mondiala, in conditiile in care singurul care putea fi considerat astfel, Rooney, nu mai este de mult distribuit intr-un astfel de post, vina apartinandu-i exclusiv lui Ferguson. Au contat ratarile, inclusiv ale lui Rooney. Insa atunci cand il pui sa alerge ca un disperat la mijlocul terenului este greu ca omul sa isi mai gaseasca suflul in fata portii, astfel ca un sut de la doi metri a putut fi parat de Muslera. Altadata, insa …

A contat incapatanarea stupida a lui Hodgson de a juca al doilea meci cu doi titulari care nu au facut nimic impotriva Italiei. Henderson si Welbeck. A contat tampenia de a il pensiona pe Terry,un om care ar fi dat mai multa siguranta defensivei chiar venit de pe plajele Greciei, unde isi recucereste nevasta. Au contat multe lucruri …

sursa imagine : Who Ate All The Pies

Cel mai important aspect care a dus la eliminarea prematura a Angliei si mult mai putin hidoasa decat a Spaniei a fost ghinionul. Si nu cel invocat atat de des la finalul unui meci de fotbal. Nici o legatura cu ratarile lui Rooney si bara aceea nenorocita. Nici macar ghinionul ca Gerrard nu a folosit macar o data in viata lui un gram din galeata de gel cu care se manjeste CR7. Poate ca atunci, cu parul lipit de cap, nu ar fi atins acea centrare disperata a lui Muslera. Si poate ca ar fi fost offside la golul lui Suarez … Poate …

Nu. Ghinionul Angliei a fost acela ca a picat intr-o grupa cu doua echipe ceva mai bune si cu una dintre cele mai frumoase povesti ale acestui Mondial : Costa Rica. Dupa ce a dezasamblat Uruguay-ul, senzationala echipa a „costaricanului” de import Jorge Luis Pinto a dat de pamant cu o Italie imbatata de aroganta unui Balotelli care, dupa un gol inscris doar pentru ca un anume flacau (Cahill) a sarit, cum nu ii este obiceiul, pe sub o minge, s-a trezit ca are vise erotice cu Ragina Angliei.

Well, Balotelli ar cam trebui sa stie ca sunt mari sanse ca Italia sa se afle in acelasi avion cu Anglia si, cu putin noroc de partea bautorilor de ginger ale, cu acelasi numar de puncte. Nu ca as avea prea mari sperante. Pentru ca mica mare echipa din tara cu nume afrodisiac pentru aventurierii secolelor trecute a demonstrat ca stie fotbal. Si a dat o adevarata lectie de geografie pentru ca, la dracu, din seara asta, milioane de oameni in plus stiu unde pll este pe harta Costa Rica …

Brazilia 2014 : OCHOA iunie 18, 2014

Francisco Guillermo Ochoa Magaña este primul star autentic al acestui Mondial. Sau, in cel mai rau caz, al doilea, daca il includem in aceasta categorie si pe pustiul costarican Joel Campbell. Dincolo de tripla lui Müller, dublele lui Neymar sau Benzema, dincolo de magia unui Pirlo sau Messi, Ochoa este primul om pe care Mondialul brazilian il scoate cu adevarat la rampa. Fara campanii publicitare, fara forta financiara a gigantilor echipamentului sportiv, fara linguseala subiectiva a mass mediei, Ochoa vine de „nicaieri” (cu tot respectul pentru clubul Ajaccio sau forta mexicana numita Club America) si ridica o lume intreaga in picioare prin paradele sale senzationale, sfidand bunul simt al fotbalului. Care dadea peste 90% din sanse unei Brazilii care a jucat oricum dar nu slab, in seara asta.

Mexicul a jucat incredibil si a oferit o lectie. A demonstrat ca jocul defensiv nu este musai sa ucida fotbalul, ci il poate transforma, atunci cand este practicat cu inima, intr-o pledoarie pentru spectacol. Mexicul a fost o echipa superba si in atac si in aparare.

Sunt absolut subiectiv pentru ca Mexicul este a doua mea echipa favorita la Mondiale, iar asta de pe vremea lui Hugo Sanchez si Negrete.  Mereu am spus ca mexicanii produc cele mai frumoase suturi de la distanta si nu am gresit nici la meciul asta. In opinia mea, unul dintre cele mai frumoase de pana acum, alaturi de Olanda-Spania si Anglia-Italia.

Poza de la miezul noptii : … do Brasil iunie 17, 2014

 sursa imagine : Nibler