The Equalizer
Ianuarie 2, 2015

eq

Daca ar fi sa spunem lucrurilor pe nume, ar trebui punctat faptul ca Denzel a mai jucat rolul asta. „The Equalizer” este daca nu o clona, macar construit pe aceeasi platforma ca si hitul anilor 2000, senzationalul „Men on Fire”. Un film atat de bun incat poate duce si o copie mascata la peste 7 pe scala IMDB. „The Equalizer” reuseste sa convinga pentru ca setea de justitie a consumatorului obisnuit de popcorn si iluzii proiectate pe panza nu a secatuit catuis de putin. Si pentru ca Denzel are aceeasi carisma, imposibil de negat, chiar daca pensia se apropie cu repeziciune.

Nu mai este Dakota, apare fugitiv, insa, Chloe Grace Moretz, nu mai sunt cartelurile mexicane sunt interlopii est europeni, povestea din spatele filmului desi previzibila, are in continuare forta. Individul banal in pielea caruia se afla, de fapt, un erou, iata un scenariu care, inca, seduce.

Film bun. Are marele merit de a fi abordat cu atentie un subiect deturnat catre derizoriu de o serie interminabila de mizerii lansate in ultimii foarte multi ani.

Carrie
Ianuarie 12, 2014

crr

„Carrie” este prima carte horror pe care am citit-o. Daca nu ma inseala memoria, a fost cartea care a inaugurat colectia „Horror” a celor de la Nemira, la inceputul anilor ’90. Am citit cartea pe nerasuflate si am stiut din acel moment ca „asta imi place”. Din acest punct de vedere imi este imposibil a demola o ecranizare a leendei „Carrie”. Nici macar daca as avea motive, avand in veder ca MULTE din ecranizarile cartilor lui King nu fac altceva decat sa ii erodeze universul. Unic.

Nu este cazul acestui film. Ar fi greu ca un cuplu cu atata greutate precum cel care innobileaza afisul „Carrie” sa dea gres. Experienta unui star ca Julianne Moore si talentul inestimabil al marii sperante  Chloë Grace Moretz produc un acting solid, care nu se poate situa in nici un caz in bataia pustii criticii de film. Daca ar fi ceva de criticat ar fi efectele speciale din final, care mi se par destul de … nefinisate. Pe de alta parte, cred ca filmul a fost comparat cu ecranizarea din 1976, care are statut de „classic”, comparatie care nu este in favoarea ecranizarii lui Kimberly Peirce. Ecranizare net superioara unor filme pe care le-am vazut pe la inceputul anilor 2000, „Carrie 2” (care a fost o mizerie), si un „Carrie” semnat  de una naume David Carson, film care nu a fost rau dar care intra in categoria filmelor „de uitat” in ceea ce il priveste pe King.

Filmul are 6,1 pe IMDB. Daca finalul ar fi fost mai lucrat as fi spus ca este un film de 7.

Hallowed Ground
Iunie 12, 2012

 

„Hallowed Ground” este un horror low budget, tipic american, tributar filonului „Children of the Corn”, exploatat pana la epuizare de-a lungul anilor, dovada clonele absolut insipide, eufemistic vorbind, clone lansate in ultimii ani.

In principiu, filmul este prost conceput, actiunea avand parte de un comportament idiot al personajelor, din-cand-in-cand-mai-mereu. In plus, un acting submediocru, desi, candva o speranta, Jaimie Alexander pare a juca altceva decat majoritatea actorilor din distributie. Incer, mi-a placut mult mai mult in excelentul „Rest Stop”, primul !!!, lansat cu un an inaintea acestui film.

Ceea ce m-a facut sa-i acord atentia a fost aparitia intr-un rol episodic al uneia dintre marile revelatii a ultimilor ani,  Chloë Grace Moretz. Din pacate, rolul sau este de umplutura si nu a putut sa ii puna in valoare talentul.

Film slab, deis i-as fi dat ma mult de 4.3, nota de pe IMDB. Cam 5.

Hugo
Februarie 26, 2012

 

Cei care asteptau o adaptare real life a senzationale aventuri animate din „The Adventures of Tin Tin” vor fi fost dezamagiti. „Hugo” nu aduce prea mult mister sau aventura. Asteptam ceva de genul asta, macar in doza oferita de un film subevaluat, din trecut, „City of Ember”. Nu cred, insa, ca Scorsese a avut vreo secunda in minte succesul comercial care, previzibil, nu pare a veni, cel putin nu la nivelul la care se asteapta producatorii de blockbustere ai momentului. Scorsese a avut un scop clar, dezvaluit in momentul in care misterul incepe a se elucida. „Hugo” este un tribut adus epocii de pionierat a cinematografiei, un tribut imbracat intr-o explozie de culoare care transforma filmul intr-un deliciu vizual.

Copilaria incapsulata in spatiul extrem de restrans al unei gari pariziene fermecatoare este nimic altceva decat insasi copilaria cinematografiei. Intregul univers in care se desfasoara este un mecanism care are un singur scop, acela de a crea vise, in fond, scopul principal al unei industrii care a schimbat fundamental modul de a privi lumea a generatii intregi.

Nu stiu daca se poate spune ca cineva a stralucit, pentru ca rolurile nu par a fi de prima mana desi nici unul dintre actorii implicati nu poate fi acuzat de ceva. Pur si simplu atmosfera filmului si mesajul sau trec in prim plan, actorii fiind doar rotitele unui angrenaj.

Filmul a avut un succes urias in randul criticii insa cifrele de la incasari spun multe despre perceptia omului de rand, oarecum confuz in fata unui subiect destul de pretentios, targetat catre o categorie de spectatori atrasi de catre povestile despre era primitiva a industriei visurilor. 8,0 pe IMDB. in cadere, filmul iesind din Top 250, unde se afla recent si un covarsitor 93% freshness pe Rotten Tomatoes.

Un film bun de tot. Senzational dpdv vizual. Cam dezamagitor din punct de vedere al subiectului, avand in vedere ca nu prea sunt interesat de perioada filmelor mute. Asteptam o aventura. Nu a fost. Cat despre Scorsese … a facut o treaba senzationala. Prefer, insa, „Shutter Island”…

Cinefilia : Florin, Melania, Georgiana, Marian despre o capodopera (in opinia mea), Adina, Jovi, Piratul Cinefil, Poison Whiskey, Cine Matinal, Waven, Despre Filme