Desroches Island
iulie 17, 2012

Desroches Island este cea mai mare dintre insulele Amirante, parte a Insulelor Exterioare ale statului insular Seychelles. Insula se afla la 230 km sudvest de Mahe, cea mai importanta insula din Seychelles. La 36 km catre est se afla Amirantes Bank, de care este separat de ape adanci de pana la 1,300 de metri.

 sursa Wikipedia (author : Acp)

Desroches are o lungime de 6,2 km, o altime maxima de 1,5 km si o suprafata de 3.24 km². Insula este marginita de 15 km de plaje cu nisip alb, demn de faima insulelor Seychelles. Conservarea insulei este atribuita island Conservation Society. Insula se afla la marginea sudica a unei formatiuni de tip atol in a carui parte nordica poate fi intalnita formatiunea numita Shark Rocks.

sursa Wikipedia (author : Perry-Castañeda Library (PCL), originally from CIA Indian Ocean Atlas)

Insula este inconjurata de un recif care iese la suprafata la reflux si care se extinde in larg 1,6 km in partea nordica si 0.6 km in partea sudica. Relieful este jos si plat, insula fiind acoperita de cocotieri si arbori inalti, cu lemn tare. La 11 km nord vest de Desroches se afla un canal adanc de pana la 18 metri si larg de aproximativ 1,6 km care leaga laguna de ocean.

sursa Wikipedia (author :  Pieter Visser)

Insula si-a primit numele dupa Chevalier des Roches, guvernator de Mauritius si Reunion (1767- 1772), fiind botezata de catre navigatorul Chevalier de Rosland. Un alt francez, Chevalier de la Billioère a cercetat insula in 1771. Initial, britanicii denumisera insula cu numele Wood island, datorita vegetatiei dense care o acopera. Dealtfel, de-a lungul timpului, Desroches a fost un important producator de copra.

sursa Wikipedia (author : Pieter Visser )

Alaturi de intreg grupul Amirante, insula a devenit parte a coloniei Seychelles in 1909. Ulterior, in 1965, britanicii au separat Desroches de Seychelles si, alaturi de Aldabra si grupul Farquhar si Chagos, a devenit parte a British Indian Ocean Territory, cu intentia de a deveni facilitate militara. In 1976, desroches, Aldabra si Farquhar au revenit statului Seychelles, odata cu dobandirea independentei acestuia.

sursa Wikipedia

Insula are o populatie de aproximativ 50 de locuitori, acestia locuind intr-o mica asezare de pe tarmul nordvestic al lagunei. In partea nord estica se gaseste un far.  In 1988 a fost deschis un mic hotel de lux, Desroches Island Resort, si o pista de aterizare, situate in zona sudica a insulei. Este singura insula din grupul Amirantes care pune la dispozitie o facilitate hoteliera. Zborul pana in Mahe dureaza 40 minute.

IMAGINI         TRIP ADVISOR        PRIVATE ISLANDS MAG        IMAGINI

sursa info : Wikipedia

Ulithi
martie 23, 2012

In grupul Caroline Islands din Pacific, la aproximativ 191 km de insula Yap care da numele unui stat, parte a Statelor Federale ale Microneziei, se afla Ulithi, un atol cu o istorie moderna importanta.

HARTA FSoM 

sursa Wikipedia(author : Crescentmoon56)

Ulithi este un atol format din 40 de insulite cu o suprafata totala de 4, 5 km2. Reciful de corali care le sustine inconjoara una dintre cele mai mari lagune din lume (a patra), cu o lungime de 36 km si o latime de 24 km, ceea ce ii confera o suprafata de 548 km2. Adancimea lagunei atinge si 30 metri. Este un atol format prin acumularea coralilor pe ramasita unui fost vulcan, prezentand toate elementele clasice ale atolilor, recifi de corali, plaje de nisip alb si vegetatie luxurianta. Insulele nu depasesc cativa metri deasupra nivelului marii.

sursa : Wikipedia (author : NOAA)

sursa imagini : PACIFIC WORLDS

In 2000, populatia atolului era estimate la 773 de locuitori, acestia populand doar patru dintre insule, Falalop, Asor, Mogmog si Fedarai. Falalop este cea mai usor accesibila, avand o pista de aterizare. Aici se gasesc si o benzinarie, un magazin, un mic hotel si unul dintre cele trei licee ale statului Yap. Conducatorul atolului isi are sediul pe insula Mogmog, unde este interzisa purtarea hainelor occidentale, chiar si turistilor.

IMAGINI

Numarul de locuitori fluctueaza, insa, pe timpul anului datorita faptului ca multi dintre locuitori pleaca in alte insule la munca sau la scoala. Insa, cu ocazia anumitor sarbatori sau ceremonii populatia atolului se poate dubla.

IMAGINI DIN EPOCA (LIFE MAGAZINE)

sursa imagine : Pacific Worlds (permission)

Ulithi pune la dispozitie locuri excelente pentru pescuit si scufundari, insa taifunurile recente au produs stricaciuni recifurilor din zona. Desi turismul nu este extreme de dezvoltat, telefoanele mobile si playerele video au adus civilizatia occidental in satele localnicilor. In unele dintre acestea, electricitatea este prezenta, existand generatoare.

sursa Wikipedia (author USGS)

Primul European care a ajuns aici a fost portughezul Diego da Rocha in 1526, insa atolul a ramas netulburat pana in 1712 cand a fost redescoperit de catre Don Bernard de Egui, urmat de misionarii iezuiti condusi de Juan Antonio Cantova in 1731. Spania a vandut insulele in 1898 catre Germania, apoi au fost ocupate de japonezi, in 1914, acestia construind, ulterior si o pista de aterizare. Atolul Ulithi a devenit important catre finalul WWII cand, pentru o perioada, a fost cel mai important loc de ancorare al Marinei Statelor Unite.

sursa NASA

Americanii aveau nevoie de o baza de ancorare in Pacificul de vest, din moment ce frontul era impins catre teritoriul japonez. Niponii aveau aici o statie meteorological si un emitator radio ina au folosit doar ocazional laguna, sfarsind a abandona atolul in 1944. Pozitia atolului, la 580 km de Guam, 1.370 km de Filipine si 2.100 Km sud de Tokyo, transforma Ulithi intr-o locatie perfecta pentru planurile americane. In Septembrie 1944 au ajusn aici primii military americani, iar vasul USS Sumner a cercetat laguna si a estimat ca poate adaposti pana la 700 de nave, ceea ce depasea capacitatea lagunei din Majuro si a Peaarl Harbor-ului insusi. Marile operatiuni ale finalului WWII din Pacific au plecat de aici, inclusive operatiunea Okinawa si operatiunea Leyte Gulf.

sursa Wikipedia (author : Nelson Hinds)

Pentru a transforma laguna intr-un centru de comanda, americanii au facut minuni. Intreaga populatie a fost mutata pe insula Federai si au construit de la zero, in timp record, uimitoare facilitate de logistica, ancorare, reparatie si alimentare. In numai o luna de la ocuparea atolului, baza navala plutitoare era operationala. Sase mii de specialisti erau relocate pe Ulithi. Docurile plutitoare erau indeajuns de mari pentru a scoate din apa nave de razboi de pana la 45,000 de tone. A fost construita o baza de recreere care putea gazdui pana la 9,000 de oameni,si care includea o sala de spectacole de 1,200 de locuri, o capela si plajele catorva dintre insulele mai mari. Americanii au obtinut ceva ce nu fusese vazut pana atunci : o facilitate plutitoare, servind intreaga flota din Pacific, capabila sa opereze timp nelimitat la dstante fara precedent fata de bazele de pe continentul mama. Astfel era daramata convingerea Japoniei ca USA nu va putea sustine un razboi atat de crunt in vestul Pacificului, la distante egale cu cea dintre San Francisco si Londra. Multumita bazei din Ulithi au fost nave care au operat in Pacific mai mult de un an fara sa se intoarca in Hawaii.

La debutul operatiunii Okinawa, numarul maxim de nave andocate era de 722. Dupa securizarea golfului Leyte din Filipine, flota din pacific s-a mutate acolo iar Ulithi a fost abandonat. Putina lume auzise de Ulithi, avand in vedere secretul military, insa, pentru cateva luni, intre 1944 si 1945, laguna atolului a fost cea mai mare si mai active  facilitate de ancorare din lume.

author :  Official U.S. Navy Photograph

author :  US Navy

source :  U.S. National Archives and Records Administration

sursa imagini :  Wikimedia

In laguna Ulithi odihnesc, in prezent, cateva nave militare americane printre care si USS Mississinewa, un petrolier ajuns sub apa cu rezervoarele pline, in urma unui atac al unei torpile japoneze kaiten, cu om la bord. In urma descoperirii unor scurgeri, Marina Americana a raspuns prompt, extragand petrolul din rezervoarele scufundate, operatiune finalizata in Februarie 2003. Ulithi a suferit atacuri japoneze, inclusive executate de piloti kamikaze, insa acestea nu au perturbat serios functionarea bazei.

IMAGINE 

sursa info : Wikipedia

Caroline Island
ianuarie 28, 2012

Numita si Beccisa Island sau Millenium Island, incepand cu anul 2000, cand noua aliniere a International Date Line a facut sa fie primul loc de pe Terra unde au fost zariti zorii noului mileniu, Caroline Atoll este cel mai estic dintre atolii care formeaza grupul sudic al arhipelagului Line Islands, care se intinde de-a lungul Ecuatorului, 1,500 km sud de Hawaii, in Pacificul central.

sursa imagine : Wikipedia (author : NASA)

Caroline este una dintre cele mai izolate insule din lume, cea mai apropiata insula, Flint Island, aflandu-se la 230 km, in timp ce cel mai apropiat pamant locuit, Kiritimati, se afla la 1,500 km. Atolul se afla la 4,200 km de Tarawa, capitala tarii careia ii apartine, Kiribati. Cel mai apropiat punct continental, din America de Nord, se afla la 5,100 km.

 Canal intre Long Island si Nake Island (sursa Wikipedia, author : Angela K. Kepler)

Atolul are o forma de semiluna si este format din 39 de insule care inconjoara o laguna ingusta (8.7 km lungime si 1.2 km latime) cu suprafata de 6.3 km², care ramane linistita in ciuda valurilor oceanului. Aceasta este putin adanca, avand maximum 5 pana la 7 metri adancime, si este strabatuta de formatiuni inguste de corali. Abunda in scoici Tridacna. Reciful se intinde pana la 500 de metri de tarm, desi anumite surse indica chiar distante de peste 1 kilometru. Acest lucru face dificila debarcarea in timpul refluxului, locul cel mai potrivit pentru acest lucru fiind o mica spartura in recif, situate in coltul nord-vestic al South Islet. Altfel, nu exista golfuri sau porturi natural si nici pasaje navigabile dinspre ocean catre laguna.

 South Island (sursa Wikipedia ; author : Angela K. Kepler)

Nu exista apa dulce de suprafata insa Nake Islet si South Islet adapostesc surse subterane de apa potabila, existand puturi, sapate cu ocazia locuirii temporare a atolului. Solul atolului este destul de sarac, dominant fiind pietrisul de coral si nisipul. Solul organic se gaseste doar in central insulelor impadurite, chiar si acolo nedepasind cativa centimetri grosime. Anumite zone sunt acoperite cu guano, insa mineritul de la inceputul secolului XX a restrains drastic aria acestora.

coconut crab (sursa Wikipedia ; author : Mark Richards)

Suprafata totala a atolului cu lungime de 13 km si latime de 2.5 km, este de doar 24 km². Inaltimea maxima a insulelor nu depaseste 6 metri deasupra nivelului marii, ceea ce ridica semne de intrebare asupra viitorului acestui atol, ca si al multor altora, in cazul in care nivelul marii continua sa creasca. Acestea sunt formate din depuneri de calcar si nisip, sustinute de un recif de corali, si sunt separate de canale putin adanci. Guvernul local estimeaza ca incepand cu 2025, atolul va urma sa dispara sub ape.

 Motu Mannikiba (sursa Wikipedia, author : Angela K. Kepler)

Cele mai importante insule insumeaza 68% din suprafata totala de uscat, acestea fiind :

          Nake Islet (1.04 km²), situata in Nord, este locul unde a fost gasit un marae de 18×14 metri. In coltul sudvestic se afla un bazin pentru apa potabila. In prezent aici se gaseste cea mai mare padure de pe atol (90% din suprafata sa), 20% fiind formata din cocotieri, restul din Pisonia. Pana la noua specii de pasari cuibaresc aici.

          Long Islet (0.76 km²), situata in nord-estul lagunei si are o lungime de 4.2 Km si o latime de 300 metri. Desi exista zone in care vegetatia lipseste, de la ocean la laguna (insula fiind formata prin unirea a cinci mici insule), aici se gaseste cea mai mare diversitate de plante.  In coltul sudic a fost descoperit un mic marae.

          South Islet (1.07 km²), numita si Rimapoto, situata in sudul atolului, este cel mai bun loc pentru debarcare. Insula a fost locuita de touamotuani, in vechime, si de catre europeni in trecutul recent. Nu a mai ramas nimic din vechile asezari iar dintre plantele introduse, doar cocotierii mai persista. Plaja dinspre laguna a insulei, strajuita de cocotieri, este considerat cel mai pitoresc loc din Caroline. Pisonia atingea aici pana la 30 metri inaltime, in 1870, cand a inceput despadurirea pentru a face loc cocotierilor. Aici se gaseste o mare populatie de crabi de cocotier.

Laguna langa Motu Mannikiba, Arundel Islet (stanga) si Tridacna Islet (dreapta) in fundal (sursa Wikipedia; author : Angela K. Kepler)

Restul insulitelor sunt grupate in patru grupuri :

          South Nake Islets, intre care cea mai mare insula este Pandanus, numita astfel dupa un palc de arbori cu acelasi nume care cresc de-a lungul coastei dinspre laguna. Coasta dinspre ocean este mai ridicata, existand o acumulare neobisnuita de resturi de corali. Danger islet este cunoscuta pentru apele infestate de rechini care o inconjoara. Lone Palm Islet este numita astfel dupa singurul cocotier de pe insula.

          Central Leeward Islets, intre care cea mai mare insula este Mannikibi, 700 metri lungime si 375 metri latime, o insula deteriorata grav de mineritul de guano. Blackfin Islet este numita dupa doua atacuri ale rechinilor, care au avut loc in 1988. Aici, padurea de Cordia si Pisonia se ridica pana la inaltimea de 9 metri. Emerald Islet sustine o padure de Pandanus, Tournefortia, Pisonia, Cordia si cocotieri. Shark Islet, numita dupa un alt atac al rechinilor, tot in 1988, ofera cea mai importanta plaja de nisip a atolului, de-a lungul lagunei. Motu Nautonga a fost numita asa dupa populatia de castraveti de mari, vizibila de pe malul sau, in apele lagunei.

IMAGINE SATELIT 

          Southern Leeward Islets. Motu Raurau prezinta cea mai mare cantitate de resturi de coral,de-a lungul malurilor. In centru se gaseste o padure de pisonia intre care cresc exemplare de Morinda.  Motu Eitei abunda in Portulaca. Pisonia Islet si Motu Kimoa sunt infestate de soareci polinezieni. Motu Ana-Ana, este insula pe care a locuit familia Falconer, timp de patru ani. Acestia au introdus aici cateva plante ornamentale si legume, precum si gaini, rate si un caine. Nu stiu daca vreunul dintre aceste animale au supravietuit in salbaticie.

          Winward Islets. Motu Atibu, cea mai mica dintre insulele permanente de pe Caroline (13×18 metri), se pare ca a disparut intirmpul unei furtuni din 1990. Pig Islet a fost numita astfel datorita porcilor introdusi aici in trecut. Nici unul nu a supravietuit. Tridacna islet si-a primit numele datorita populatiei dense de scoici uriase din apele sale.

Padure de Pisonia si Cordia pe Brothers Islet (Wikipedia, author : Angela K. Kepler)

Multe dintre aceste mici insule au o existenta efemera, o caracteristica comuna multor motu din Pacific, furtunile tropicale determinand frecvent chiar disparitia complete a unor astfel de insule. Chiar si insulele mai mari sunt afectate de furtunile violente, forma lor suferind modificari.

Marae pe Nake Islet (Wikipedia; author : Angela K. Kepler)

Atolul se bucura de o clima tropical maritime, constant calda si umeda.Temperaturile oscileaza intre 28 si 32 grade Celsius de-a lungul intregului an. Precipitatiile variaza serios in zona inregistrandu-se perioade indelungate de seceta. Valurile au, in general inaltimi de 0.5 metri, alizeele care bat dinspre nord-est facand ca marea sa fie mai agitate in acea zona a atolului.

Fishball Islet (Wikipedia, author : Angela K. Kepler)

Caroline este acoperita de o vegetatie luxurianta, majoritatea insulelor prezentand cele trei cercuri de vegetatie caracteristice unor motu : un inel exterior cu plante ireboase, o zona intermediara cu tufisuri (in general Octopus Bush), si o zona central acoperita de padure, in cazul Caroline fiind vorba de arbori Pisonia grandis. Cocotierul a fost introdus de catre oameni si se gasesc, in prezent, in numar considerabil. Insulele foarte mici sunt acoperite doar de ierburi. Aproximativ 12 specii non native au fost introduce aici de catre oameni, o specie de liana incepand a prolifera.

Shark Islet (Wikipedia, author : Angela K. Kepler)

Atolul gazduieste, la concurenta cu Flint Island din apropiere, una dintre cele mai mari populatii de crabi de cocotier din lume, fiind , in acelasi timp, un important loc de cuibarit pentru pasarile marine. Insulele estice sunt dominate de o colonie de peste 500,000 de Sooty Tern.S-a estimate ca atolul este locuit de o alta colonie importanta, de Fregata minor, care numara pana la 10,000 de indivizi. Fauna include o alta specie de crabi si cateva specii de soparle. Testoasele verzi cuibaresc pe plaje, deasemenea. In timp ce fauna marina abunda in specii tropicale, pe insula Monu Ata-Ata pot fi intalniti (???) caini si pisici salbatice, introduse, in trecut, de catre locuitorii temporari.

Windward Islet, singura zona de pe atol unde poate fi intalnit tufisurile de Scaevola, intre care se vad arbori Heliotrope (Wikipedia; author : Angela K. Kepler)

Exista dovezi care atesta faptul ca insulele mai mari au fost locuite de catre populatii polineziene inaintea venirii europenilor. Au fost descoperite morminte si platforme ceremoniale, pe Nake Islet fiind gasit un marae de mari dimensiuni. Vestigiile nu au fost insa cercetate, inca, de arheologi.

Zarita de europeni pentru prima data in 1606, de catre Pedro Fernández de Quirós, un portughez care naviga sub patronatul Spaniei, Caroline a ramas relative neatinsa de catre civilizatie, datorita izolarii sale, fiind considerate in acest moment ca una dintre cele mai curate insule tropicale, pastrata in starea sa primara,in ciuda mineritului de guano, a productiei de copra si a locuirii pentru scurte perioade, in ultimile 300 de ani. Astfel, pentru puritatea sa naturala, atolul a fost declarat World heritage Site si rezervatie a biosferei.

 Padure de Cordia, North Arundel Islet (Wikipedia; author : Angela K. Kepler)

Quirós a numita atolul “San Bernando” si a fost vizitat din nou abia in Decembrie 1795 de catre William Robert Broughton, care a numit-o Carolina, in onoarea fiicei unuia dintre Lorzii Amiralitatii. In 1821, baleniera Supply a ajuns aici, numind atolul “Thornton Island”. Cu alte ocazii, atolul a fost numit si Hirst Island, Clark Island sau Independence Island.

Arbori Pisonia,  Pig Islet (Wikipedia ; author : Angela K. Kepler)

In 1846, o companie tahitiana a infiintat o mica afacere legata de productia de copra. Mica comunitate avea 27 de locuitori in 1846, rezistand pana in 1904, cand ultimii 6 rezidenti au fost evacuate in Niue. In 1872 insula a fost cesionata catre Houlder Brothers, o companie care a excavat guano. Pana in 1895, cand rezervele s-au epuizat, atolul produsese aproximativ 10,000 tone.

South Islet, vazuta de pe Tridacna Islet (Wikipedia ; author : Angela K. Kepler)

S.R. Maxwell and Company a inchiriat atolul in 1916, pentru productia de copra. Mare parte din South Islet a fost despadurita pentru a fi plantati cocotieri, care nu cresteau pe Caroline.Afacerea nu a mers iar in 1926 doar 10 locuitori mai traiau pe atol, ultimile doua familii parasind atolul catre finalul anilor’30, moment din care atolul a ramas nelocuit, nefiind deranjat nici macar in perioada WWII, cu exceptia unei perioade de patru ani, 1987-1991, cand o familie de patru persoane a incercat sa se stabileasca pe insula, sfarsind a fi evacuati. Povestea lor este spusa in cartea “Together Alone”, scrisa de Ron Falconer. Din1979 a devenit cel mai estic punct al statului Kiribati. Caroline a fost vizitata de mai multe expeditii ecologice, in 1965, 1974, 1988 si in 1991.Insula mai este ocazional vizitata de catre culegatorii de copra. In Decembrie 1999 aici a avut loc o ceremonie privind intampinarea noului mileniu, ceremonie transmisa in intreaga lume, si vizionata de pana la 1 miliard de telespectatori.

sursa : Wikipedia (author : CIA)

sursa info : Wikipedia ; Angela K. Kepler este un naturalist neozeelandez, fiind nascuta in 1943. A condus, in 1988,alaturi de Cameron Kepler, cea mai importanta expeditie de cercetare a atolului.