Esoteric …
ianuarie 21, 2013

… si, totusi, atunci Brutality era o trupa adevarata death metal. Aud ca s-au reunit …

Tu ce mai asculti prin masina ?
martie 7, 2012

Candva, pe la jumatatea anilor ’90, cand colectia mea de casete era formata in majoritate covarsitoare din albume ale reprezentantilor scenelor occidentale, exceptiile le numaram pe degete. Erau, pe acolo, cate un album al polonezilor de la Vader, al sarbilor de la Bloodbath sau tavalugul grec reprezentat de legendarii Nightfall sau Septic Flesh.

„Under the Sad and Silent Sky” al aradenilor de la Grimegod a fost o surpriza uriasa. Combinatia lor melodica de death&doom era, evident, mult mai putin sofisticata decat ce ofereau scenele deja mature din aria metalului. Nu puteai compara un album Tiamat sau Asphyx, de exemplu, cu ce incercau romanii. Insa, la mai mult de 15 ani de la momentul in care am ascultat prima data albumul lor, si iesit de mult din universului fanului de muzica „grea”, pot spune ca „Song of my Beautiful End” este cea mai buna piesa de metal pe care am ascultat-o si pe care sa scrie mare si citet „made in Romania”. Spun asta pentru ca melodia asta are, pur si simplu, noima. Are rost … are.

Browsing …
decembrie 13, 2011

Un post recent, pe un blog ploiestean, m-a trimis cu gandul la una dintre cele mai bune formatii ale metalului, Morbid Angel. De obici, atunci cand imi amintesc de formatia asta, simt imediat nevoia sa ascult o piesa anume, astfel ca urmatorul pas a fost acela de a porni „Desolate Ways„, momentul de lirism absolut al lui Azagthoth. Apoi, mi-am amintit de unul dinntre fenomenele You Tube … Senzationalul chitarist rus Igor Presnyakov.

Sunt o sumedenie de clipuri in care interpreteaza in maniera proprie melodii legendare …

… probabil unul dintre cele mai bune cover-uri acustice ale hitului Metallica …

… si o surpriza uriasa pentru mine …

Tu ce mai asculti in masina ? …
iulie 11, 2011

Mai am ceva timp pana la concediu si sunt aproape terminat … Asa ca merg pe ceva … relaxant.

Nici o ironie … Una dintre cele mai bune piese ala anilor ’90, in materie de metal adevarat …

Poza de la miezul noptii : Metal only
decembrie 6, 2010

sursa imagine : Ziza

… Bolt Thrower …

10 albume pe care le-as lua pe o insula pustie
octombrie 21, 2010

1)  “Nevermind” – Nirvana.

Initial albumul asta nu mi-a placut. Mi s-a parut slab pentru ca traiam sub impresia extrem de puternica a primului album al trupei, senzationalul “Bleach”. Ma gandeam sa trec acel album pe primul loc, dar n-are rost sa caut acum senzationalul. “Nevermind” este o capodopera. Nu il pot compara cu nimic.

2)  “Siva Pacifica” –  Anthony Copping

Revelatia absoluta. „Mo’re” este probabil cea mai buna melodie pe care am ascultat-o … Un album imens, o calatorie dincolo de limitele fizice, in inima spiritualitatii populatiilor din Pacific. Daca il asculti o sa intelegi. L-am descoperit urmarind un documentar National Geographic …Tare greu de gasit, din pacate.

3)  “Clouds” – Tiamat.

Cel mai bun album doom metal. As fi recunoscator daca cineva mi-ar indica ceva cu pretentii, macar, de a fi mai bun. Melodios dar in acelasi timp brutal. Un concept liric insidios, dar de o valoare incontestabila …

4)  “Unplugged in New York” – Nirvana.

Albumul pe care l-am ascultat de cele mai multe ori. Albumul perfect. Nu ii lipseste nimic.

5)  “Slowly We Rot” – Obituary.

Prin intermediul sau am intrat in aria metalului extrem. In momentul in care am auzit vocea lui Tardy am stiut ca asta este muzica pe care o sa ascult. Pana atunci cochetam cu Metallica si AC/DC.

6)  “Thresholds” – Nocturnus.

Este greu sa explic fascinatia pentru albumul asta. Dar dupa vreo doi ani de ascultat death metal, ma oprisem asupra lui, declarand ca nu exista nimic mai bun, in materie de metal. “Clouds” al celor de la Tiamat m-au convins ca nu prea era asa. Dar ramane, probabil, cel mai tehnic album death metal. Stiu un album al celor de la Dark Millenium care s-ar apropia de el, dar il aleg pe acesta … Intro-ul de la „Climate Controller” a speriat multi prieteni 🙂 …

7)  “Into Darkness” – Winter.

In perioada in care cautam asiduu muzica brutala am fost efectiv coplesit de acest album. Nu vei gasi nimic mai slow si in acelasi timp mai brutal. Desi am ascultat si Disembowelment sau Immolation …

8) “Throwing Cooper” – Live.

A fost albumul care mi-a demonstrat ca exista viata dupa Nirvana.

9)  “The Black Album” – Metallica.

Album imens. Pur si simplu.

Am ales versiunea de pe „S&M” pentru ca mi se pare cea mai buna …

10)  “Where You Been” – Dinosaur Jr.

Pentru ca era o trupa senzationala. Pana la urma, in deschideerea lor a cantat Nirvana. Nu puteam rata asta …

Nightfall
august 19, 2010

Sincer, scena rock a Greciei, cel putin in materie de metal, a fost demna de respect pentru mine, in anii ’90 … Desi nu am fost un fan al celor de la „Rotting Christ” iar „On Thorns I Lay” au fost o mare dezamagire pentru mine. Insa mi-au placut extrem de mult „Septic Flesh”, o trupa care a demonstrat ce inseamna profesionism in materie de death metal.

Insa centrul de greutate al scenei de metal din Grecia  anilor ’90 va ramane intotdeauna incredibila formatie Nightfall. Incredibila in ceea ce inseamna prima parte a carierei lor pentru ca „Lesbian Show” a fost un mare rahat, cu tot respectul pentru efortul lor.

Formata in ’91, trupa a scos un an mai tarziu un material numit ” Parade into Centuries” pe care eu l-as include intre cele mai bune albume  ale anilor ’90. In masura in care poate afirma asta cineva care nu a ascultat toate albumele de metal ale anilor ’90. Nici nu cred ca exista cineva care sa fi facut asta 🙂 …

Albumul este un amestec de black si death metal, sufocant, uneori lent, dar brutal si in acelasi timp caracterizat de un oarecare lirism. Criticii i-au incadrat in aria melodic death, symhonic black sau alte astfel de combinatii care provpcau confuzie in randul fanilor. Pana la urma, grecii foloseau diferite elemente dar, spre deosebire de multe trupe mediocre chiar au reusit sa obtina un stil propriu.

 Mai slab decat „Parade into Centuries”,  „Macabre Sunsets”  ramane totusi un album excelent, care , din ce imi aduc aminte, era totusi mai putin melodios. „Athenian Echoes” mi-a parut un album black metal mediocru si nu m-a cucerit.

Trupa se pare ca s-a reunit anul asta, dar nu cred ca vor mai putea reveni la nivelul de acum 15 ani … Nici nu stiu daca mai exista piata pentru metalul de atunci …

Morgoth
iunie 5, 2010

Morgoth a fost una dintre trupele pe care le-am ascultat intens in perioada scursa intre primele lor doua albume si  ceva timp dupa cel de-al doilea … Asta pentru ca eu am fost adept declarat al metalului propus pe albumul „Cursed”, album cu ceva influente doom si care, in perioada aceea, m-a facut sa ii aseman , oarecum, cu olandezii de la Asphyx, probabil cea mai mare trupa de slow death  …

Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei , a ignorat initial trupa germana, fiind insa incantat de ” Odium”, un album nu atat brutal, cat extrem de rapid … Cred ca in perioada aia invatasem pe de rost „Under the Surface”, din cauza amicului respectiv … Mie, „Odium” nu mi-a placut … La un momentdat am zis ceva de genul ” ba, nu-i vad pe astia bine !” … Ca am avut dreptate, pana la urma, a fost doar o coincidenta … Consider ca Morgoth a disparut dupa „Odium” 🙂 … ce a urmat dupa aceea … sa asculte ei …

In ciuda deraierii ce le-a incheiat, pana la urma, cariera, Morgoth ramane una dintre cele mai mari trupe ale scenei death metal germane a anilor ’90 … Cand spun asta ma gandesc ca doar Dark Millenium si Atrocity ar putea pretinde acest statut … Crematory joaca, dupa parerea mea, in alta liga …

„Darkness”,  de pe albumul „Cursed” … si versurile, parca din alta lume, ale lui HP Lovecraft, intr-o interpretare de exceptie, in finalul piesei  …

„I’ve seen the dark universe yawning
where the black planets roll without aim
where they roll in this horror unheeded
without luster knowledge or name”

Haunter Of The Dark, HP Lovercraft

 

5 Immortals
mai 22, 2010

Voi prelua o invitatie de la Fireflight si am sa ma gandesc la cinci piese vechi, piese care mi-au influentat modul de a fi si de a gandi, la un moment dat … Chiar daca gusturile muzicale evolueaza sau se schimba, anumite melodii iti aduc aminte brusc de trecut … Aduc cu ele o itreaga incarcatura de emotii …

Astfel …

1. Smells Like Teen Spirits – Nirvana : cea mai buna piesa pe care am ascultat-o vreodata.

2. Apocalypse – Hypocrisy : cea mai buna creatie death metal. Nu cred ca poate fi egalata. Niciodata.

3. Undressed – Tiamat : cea mai buna piesa doom metal.

4. Slowly We Rot – Obituary : piesa care m-a convins ca acela este rock-ul pe care il voi asculta. Era in ’90 … Intre secunda 27 si 28 poti auzi perfectiunea in metalul extrem.

5. To Blossom Blue – Lake of Tears : Dincolo de cuvinte …

…………………………………………………………………………………..

Topul este extrem de subiectiv, si in nici un caz definitiv. Daca incerc sa ma gandesc, probabil ca l-as schimba instantaneu. Unele dintre melodii exprima sentimente si idei care ar putea ofensa, asa ca nu indemn pe nimeni sa le asculte. Sunt pur si simlplu optiunea mea.

In cazul in care doriti sa preluati ideea, as fi tare bucuros sa ascult selectiile voastre 🙂

Pana acum : Melania , Inexprimabil si Link …

Dark Millenium
aprilie 29, 2010

Dark Millenium este o formatie germana de death metal care a fost formata in 1989.Mi-a atras atentia pentru ca in revistele vremii, la nelipsita intrebare ” ce formatii v-au influentat?” , acestia spuneau : Nirvana.  Un lucru absolut neobisnuit pentru o formatie catalogata ca apartinand ariei death/doom metal.

Prin ’92 am gasit albumul lor „Ashore the Celestial Burden”. Si, desi stilul vocal al formatiei nu era chiar ce imi doream eu in acea perioada, preferand vocile mai brutale, pot spune ca albumul asta mi-a ramas , de atunci, in memorie. Pentru ca este unul dintre cele doua albume ale uneia dintre cele mai tehnice formatii din aria metalului extrem. Nici macar acum nu pot spune clar daca liderii la acest capitol sunt ei sau „Nocturnus” (opinia mea).