Dracula Untold
Ianuarie 2, 2015

du

Imi amintesc foarte clar care au fost momentele in care am luat contact cu facsinatia pentru macabru. „Slowly We Rot” in materie de muzica. Luis Royo, in materie de grafica/pictura. „Carrie” in materie de literatura. Dap, „Dracula” nu a fost prima carte horror citita, insa a fost pe aproape. La mai mult de 20 de ani de la momentul iin care am citit-o prima oara, continui sa cred ca este aproape imposibil sa pui pe ecran atmosfera scursa de pe penita irlandezului. Coppola a reusit, oarecum, in ’92, insa …

Am vazut o groaza de reinterpretari ale povestii, majoritatea niste porcarii de nedescris. Fiind subiectiv, din punctul acesta de vedere, as spune ca „Dracula Untold” se clatina undeva deasupra prapastiei. Nu este o varianta prost scrisa si se descura binisor cu efectele speciale. Cred ca este un film care poate multumii fanii filmelor tip „Van Helsing”. Care mie nu mi-a placut, by the way.

„Dracula Untold” este un film oarecare, care se infrupta din hoitul unui mit ucis in nenumarate randuri de Hollywood. Nu stiu daca asta este o imagine prea magulitoare, sincer sa fiu … Cam asta e tot ce pot spune despre filmul asta …

Anunțuri

Need for Speed
Iulie 20, 2014

nfs

Personal, am incheiat socotelile cu „mania NFS” prin preistoria acesteia, odata cu aparitia lui „Porsche Unleashed”, asa ca am doar o vaga idee asupra felului in care a evoluat de-a lungul timpului. Astfel, pot spune ca filmul aduce destul de bine cu atmosfera primelor editii ale jocului, dar doar in prima sa parte . Urmeaza zona de mijloc in care am avut senzatia ca asist la o varianta motorizata a unui film din seria „Lassie”. Adica, un personaj non-uman, cu patru picioare/roti, care depaseste in fuga o serie de piedici, in incercarea de a lupta pentru dreptate si, eventual, de a „salva ziua” … Ultima parte a filmului este o reclama destul de bine realizata pentru fenomenul „Gumball 3000”, o chestie pe care am sfarsit prin a o detesta, cu toate ca am inceput ca un admirator al acesteia …

Nu ai prea multe de admirat la filmul acesta pentru ca este lipsit de orice urma de acting, filmat intr-un mod menit a imprima un ritm cat mai alert, fiind tributar prin asta francizei „Fast & Furious”, mod care risca a obosi, si pentru ca are dialoguri absolut insipide asezonate cu un umor destul de fad. Partea cea mai naspa este aceea ca filmul pare a fi realizat de un club de amatori de curse ilegale, venind la pachet cu incercarea de a justifica intr-un fel, oricare ar fi acesta, pasiunea acestora pentru viteza. In detrimentul sigurantei celorlati „neinitiati”, bineinteles … Nici nu vreau sa ma gandesc ce poate introduce filmul asta in mentalul unei beizadele autohtone, stapana peste cateva sute de cai. Putere …

Singurul lucru bun la filmul asta ar fi faptul ca este lipsit de fitele tip Vin Diesel. In rest este un film de vacanta. Masinile sunt senzationale, peisajele la fel, iar reintalnirea cu Aaron Paul placuta, desi acesta se afla la ani lumina de rolul care l-a facut remarcat. Acelasi lucru se poate spune si despre Dominic Cooper, daca luam ca punct de reper fabulosul dublu rol din „Devil’s Double”. Imogen Poots … la fel. De aceea am si ales posterul asta 🙂 …

 

Dead Man Down
Iunie 21, 2013

dmd

Excelenta pledoarie pentru revigorarea stilului noir, „Dead Man Down” isi schiteaza actiunea in jurul a doua personaje ale caror existente mutilate de un trecut traumatic se contopesc la un moment dat, alimentate de un combustibil care de-a lungul epocilor a modelat istoria. Razbunarea este tema care domina acest film schitat in nuante intunecate, depresiv in aceeasi masura in care devine incantator pe masura ce confuzia debutului dispare precum o ceata.

Pasiunea lui Niels Arden Oplev pentru personaje mutilate psihic, manifestata flamboaiant prin trendsetter-ul „Män som hatar kvinnor”, produce si in acest caz doua prezente memorabile. Fabulosul, again & again, Colin Farrell, in pielea unui vigilante lipsit de umorul lui Gibson aka „Porter” (Payback), insa nicidecum personaj mai putin interesant, si deja superstarul Noomi Rapace, o actrita pentru care cicatricile (trupului sau spiritului) tind a deveni marca inregistrata.

In afara celor doi senzationali protagonisti, filmul propune o serie de personaje secundare jucate impecabil de actori grei precum Dominic Cooper, Isabelle Huppert sau Terrence Howard, in ordine aleatorie. La dracu’, pana si Armand Assante demonstreaza ca inca isi mai poate asocia numele cu un film ca lumea. Sau, invers, ca un film asociat cu numele sau nu risca a fi unul derizoriu.

Coloana sonora buna de tot si bun simt in ceea ce priveste doza de violenta pentru un film subapreciat in mod evident de critica. Implicit, IMDB, care il plaseaza sub sapte, o cotatie cu care refuz sa a fi de acord. I-as da … ceva in jur de 7,5. Film excelent. O incantare, in ceea ce priveste actingul si o doza impresionanta de sensibilitate injectata intr-un film care putea fi lejer un blockbuster spectaculos si ieftin. Ceea ce nu este, cu siguranta …

Abraham Lincoln: Vampire Hunter
Octombrie 27, 2012

 

Desi vine dintr-o carte, cred ca ideea care sta la baza povestii din „AL:VH” poate fi inclusa printre ideile fresh care revitalizeaza o lume a filmului care inoveaza din ce in ce mai greu. Adevarul este, insa, ca dupa 100 de ani de cinematografie devine din ce in ce mai greu sa te reinventezi, acesta fiind motivul pentru care acest film merita apreciat. Un film cu vampiri spus altfel … Au mai fost incercari de a deturna mitul vampirilor insa cred ca realizarea tandemului Bekmambetov/Burton este, de departe, cea mai buna.

Chiar daca sunt momente in care realitatea filmului pare a o lua razna, exagerarile zgariind retina, povestea este cursiva si prinde, efectele speciale fiind peste medie in timp ce coregrafia confruntarilor fizice putand rivaliza lejer cu destule dintre realizarile de varf ale genului action actual.America lui Lincoln mi s-a parut bine realizata sau, cel putin, mi-a rasplatit asteptarile, imersia in epoca respectiva fiind unul dintre lucrurile care m-au atras cel mai mult catre acest film.

„Abraham Lincoln: Vampire Hunter” nu este un film horror ci un action/fantasy care reinventeaza niste mituri cinematografice cam in aceeasi maniera vazuta in recenta serie „Sherlock Holmes” (pastrand, insa proportiile) sau „Raven”.

Un alt lucru meritoriu legat de filmul regizat de semnatarul primului blockbuster rusesc, „Nochnoy dozor”, ar fi interretarea foarte buna a actorilor. Daca Dominic Cooper confirma, dar ramane departe de capodopera din „Devil’s Double”, Benjamin Walker mi s-a parut extrem de convingator, scena primei intalniri cu Mary fiind un exemplu de naturalete. Cred ca s-a riscat  cu neincluderea in distributie a lui Brody, insa pana la urma Walker a confirmat. Placuta aparitia lui Robin McLeavy ( The Loved Ones), insa rolul ei este efemer.

Fara a fi o capodopera a genului, „Abraham Lincoln : Vampire Hunter” reuseste sa se faca placut. Merita vazut fiind , in opinia mea, peste cotatia de 6,1 atribuita de IMDB.

The Devil’s Double
Noiembrie 25, 2011

 

Voi incepe prin a spune ca este , dupa parerea mea, unul dintre cele mai bune filme ale anului. O imagine senzationala, din interiorul lumii depravate a uneia dintre cele mai sadice figuri ale regimului Hussein, fiul dictatorului Sadam Hussein, infamul Uday.

Crud, cinic, nemilos, narcisist si de un sadism care inspaimanta pana si pe cei mai apropiati, Uday este un personaj fabulos pentru lumea filmului, un monstru pentru cei care l-au cunoscut si, mai ales, l-au infruntat. “The Devil’s Double” este povestea dezumanizanta a unuia dintre cei care au fost nevoiti sa “”ii apartina” si care au avut curajul de a privi dementa in ochi.

O poveste coerenta despre egoul fara margini dublat de o rautate infinita, totul triplat de sadism si ura fata de tot ceea ce inseamna altceva decat propriul eu. Plus tentatiile lumii capitaliste, desfatand simturile mutante ale unui dement, in timp ce aceeasi lume capitalista sfarama totul in jurul sau.

Filmul este excelent realizat, insa totul paleste in fata prestatiei FANTASTICE a lui Dominic Cooper (Band of Brothers, An Education, Captain America). Omul joaca senzational, intrupand in acelasi timp nebunia si decenta, aflate fata in fata, intr-un echilibru extrem de fragil.

Revoltatorul subiect ales de Lee Tamahori a dat nastere unui film mult, mult peste „jignitoarea” cotatie a IMDB („doar” 7,1). Senzational. Il recomand calduros.

Cinefilia : Florin, Marian despre unul dintre cele mai asteptate filme ale toamnei (pentru mine), Adina, Jovi despre castigatorul moral al Oscarului 2011,  Piratul Cinefil, Poison Whiskey