sursa Mainfun
Inutil de adaugat ca Italia a jucat finala Euro 2012 in zece oameni inca din primul minut …
sursa Mainfun
Inutil de adaugat ca Italia a jucat finala Euro 2012 in zece oameni inca din primul minut …
sursa : Who Ate All The Pies
Imediat dupa fluierul de final, eroul Italiei s-a indreptat catre mama sa adoptiva, prezenta in tribuna …
“Gluma“ numita Balotelli, un jucator care a scos peri albi, o buna perioada, fanilorluiCity…
Este Balotelli cel mai bun atacant al Italiei ? Sincer sa fiu, m-a surprins, oarecum, prezenta sa in teren, la acest turneu, avand in veder ca imaginea “italianului” nu se potriveste defel cu seriozitatea clasica a squadrei azzura. Balotelli a venit in Anglia cu imaginea unui rebel care avea multe de demonstrat, avand in vedere ca in Italia plecase de la Inter cu tinicheaua de coada si cu mult noroc, scapand nebatut de catre fanii echipei lui Moratti.
Balotelli nu a rupt gura targului in Anglia fiind mult sub performantele revelatiei luiNewcastle,Cisse, de exemplu. Insa italianul nici nu a dezamagit, fiind destule momentele in care a demonstrat ca , copilul din el incearca sa faca loc adultului capabil sa poata duce in spate povara statutului de superstar al fotbalului. Golul acela fabulos , cu umarul, de pe linia portii este o dovada, asa cum este si faptul ca Aguerro a inscris golul care a schimbat, probabil, istoria viitoare a Premier League, dupe o faza la care Balotelli s-a tavalit pe teren, luptand sa trimita o minge catre argentinian, la o faza la care , cel putin teoretic, indolenta care ii impregneaza , momentan, talentul , ar fi trebuit sa il determine sa renunte …
Balotelli nu este inca superstarul pe care Italia il viseaza, insa ultimul an petrecut inAnglial-au introdus in procesul tehnologic al presei britanice, experta in a promova modele de marketing. Nici nu ma indoiesc ca acel “Why Always Me?” ar fi opera latcuiva decat a unui expert in PR, italianul devenind materia prima prin care Italia va castiga un personaj pe care, altfel, nu ar fi stiut sa il puna in valoare. Ma indoiesc ca, de la Robby Baggio incoace, Italia a avut un personaj , in fotbal, cui atata carisma. Mai ales ca Balotelli ofera intotdeauan si o parte intunecata a personalitatii sale. Din respect pentru ceea ce a aratat aseara am spus “intunecata” si nu idioata, asa cum ar fi trebuit …
Transformarea lui Balotelli intr-un personaj cu aura de super erou este primul lucru pentru care italia are datoria de a multumi Angliei. Transferul la City, unde copilul Italiei a beneficiat de dadaceala lui Mancini si atentia ferma a lui Kompany si De jong, cum se aude, cred ca a fost un lucru extrem de bun pentru cariera ghanezo-italianului, care ar fi riscat enorm in cazul in care alegea sa se transfere la rivala Milan. O serie neagra, cateva tampenii tipice si tanarul teribil se putea trezi in ipostaza unui bastard renegat de ambele factiuni de suporteri ai orasului, Milano putand deveni un infern pentru Balotelli.
Germania a pierdut un meci pe care l-a avut in mana pana la golul ENGLEZESC al lui Balotelli.
sursa imagine : Who Ate All the Pies
Germania a fost atat de sigura incat nici nu a clipit la penalty-ul neacordat in prima parte a meciului, la respingerea dubioasa de pe linia portii, a lui Pirlo. Probabil, un gol in acel moment ar fi rasturnat destinul acestei semifinale, insa, pana la urma, ar fi fost pacat pentru ca , poate, nu s-ar mai fi vazut sutul violent, de atacant pur sange, sutul acela care a adus golul de 2-0, catastrofa germana si bucuria imensa a unui fotbal salvat din mocirla blaturilor ordinare de un personaj pe care scrie mare nu atat “Why Always Me” cat … Made in England …
Nebunul „risca” sa se transforme intr-un jucator urias. Si, da, cred ca Balotelli este cel mai bun atacant al Italiei …
Fotbalul spaniol a brevetat o infinita retea de pase, reusind acest lucru cu pretul unor “antrenamente” nedefinite care permit jucatorilor (barcelonezi, in general) sa depuna un efort nemaintalnit in fotbal, pana acum, efort absolute necesar pentru ca fiecare jucator sa fie in situatia de a fi permanent demarcat. O fabuloasa, zic unii, strategie, prin care Spania a confiscat , practic, obiectul principal al unui joc inventat de englezi pentru bucuria de a participa a ambelor combatante. Idee pe care Spania si-a permis sa o ridiculizeze, culmea, in aplauzele tumultoase nu atat ale propriilor sai fani cat ale fanilor echipelor adverse. Ale umilitilor de serviciu, cum s-ar spune … Ma rog, asta este imaginea creata de presa avida de super eroi, presa care si-a gasit in dominatia spaniola tomberonul in care sa isi deserte supraproductia de epitete …
Spania a castigat un Campionat European fara a face spectacol, insa emulatia starnita de primul titlu adevarat al tarii care redefinea spectacolul in fotbal prin inventarea “Ligii Stelelor” si a “Realului Galactic” a cam sters impresia vaga ca ceva era in neregula cu spectacolul livrat de armada spaniola. Spania a castigat un Campionat Mondial fara sa straluceasca si a reusit asta si cu largul concurs al unui individ care avea sa distruga , doi ani mai tarziu, si alte sperante de marire. Ma refer la Robben si la ratarile sale din finala sud africana. Ca o paranteza, aud ca Robben s-ar indrepta spreManchesterCity, ceea ce ma face sa rad, intr-o anumita masura. Nu ca nu i-as cunoaste valoarea, olandezul asta a fost lansat de Chelsea, iar in perioada luiChelseaataca letal si … spectaculos.
Spania este destul de aproape de a castiga un nou Campionat European dupa un turneu plictisitor. De fapt, ca sa nu ma ascund dupa eufemisme si sa preiau discursul fanilor spanioli “jigniti” de succesul lui Chelsea, as spune ca jocul spaniolilor a fost penal, raportat la asteptarile fanilor, orbiti de stralucirea prafoasa a CV Spaniei din era tiki-taka. Lasand la o parte ridiculizarea inocentei echipe a lui Trapp, Spania a fost mai slaba decat Italia si a trait periculos cu Croatia, o echipa care a aratat cel putin la fel de mult fotbal ca echipa lui Del Bosque. A trecut schingiuit de Franta, o echipa consumata mai degraba de conflictele interne decat de dorinta de a invinge. In fine, Spania a reusit performanta suprema de a atinge o finala europeana sutand o singura data pe poarta intr-un meci intreg. Un sut pe poarta. Unul …
Un sut pe poarta al unei echipa formata din jucatori de prim rang al unei echipe care se lamenta pe fiecare bit din online si pe fiecare pixel din tv ca Chelsea a stat cu curul in poarta. Un sut pe poarta, #$#@%^^-$@ ^&^%$#& %^ spanioli !!!! Semifinala propusa de echipa engleza a fost infinit mai spectaculoasa si mai tensionata decat “spectacolul” oferit aseara de ciocnirea iberica. Sfertul fara goluri al Angliei impotriva Italiei a fost net superior din punct de vedere al emotiei decat ceea ce se astepta a fi o demonstratie de fotbal spectacol. Spania si Portugalia au jucat un meci care a transpirat prin toti porii teama si lehamite. Teama de esec transformata in reusita de a parea penibil si lehamitea de a practica acelasi exercitiu, pana la abrutizare. Pasele alea care nu se mai termina. Spania nu este in stare sa ofere altceva decat plictiseala, iar thrillerul de aseara a fost nimic altceva decat inventia UEFA. Fara penalty-uri alea, Spania ar fi pasat si acum …
Nu a existat nici un CR7 ci doar un individ ajutat de stadionul acoperit sa pastreze mingea in zona in care se desfasura meciul. Nu a existat nici un Iniesta ci doar un individ ratand singur cu portarul de la doi milimetri de poarta. Nu a existat o Spanie spectaculoasa ci doar o echipa care a livrat un catenaccio camuflat in spatele unei serii infinite de pase catre lateralele terenului. Portugalia ? … O echipa in asteptarea unui star care nu a venit pentru ca nu a reusit sa isi aranjeze la timp freaza …
O semifinala trista, cu locuri goale in tribune si cu invitat care nu a mai ajuns la sindrofie. Spectacolul. Asta, pentru un spectator neutru, banuind ca fanii celor doua echipe au trait meciul la maximum. La final, imi era greu sa stabilesc ce echipa mi-as dori sa plece acasa. Pana al urma, cred ca va fi totuna, pentru ca , in mod normal,Germania, exponenta unui joc anglo –saxon, ar trebui sa puna bomboana pe coliva fotbalului spectacol latin.
Fotbalul nu a fost niciodata logic. Din fericire sau din pacate, depinde de ce parte a baricadei te afli. Ma gandesc, insa, ca ar putea fi o data. O singura data …
Sincer sa fiu, am tinut si voi sustine intotdeauna Anglia. Nu vad ce ar putea schimba asta. Si am sa incerc sa fiu in continuare sincer …
Italia a fost mai buna aseara. In opinia mea, nu cu mult, dar mai buna … De fapt, acest Euro a fost unul onest, cele mai bune echipe europene ale momentului facand, in corpore, pasul catre semifinala. Este problema fanilor jocului latin daca in acest careu de asi si-a facut loc o echipa oscilanta precum cea a Portugaliei si una plictisitoare precum cea a Barcelonei. A Spaniei, imi cer scuze … Insa, onest vorbind, da acestea au fost echipele care au meritat sa isi joace locul in finala.
Anglia a facut un turneu mult mai bun decat cel sud african. Mult, mult, mult mai bun. Anglia este o echipa cu suporteri iar includerea sa in careul favoritelor la castigarea turneului cred ca a fost o manevra a caselor de pariuri care au vrut un castig facil. Anglia nu putea sa castuge acest Euro. Nu putea sa o faca doar cu , probabil, cea mai buna linie defensiva a sa din ultimele doua decenii. Asa cum nu a reusit sa castige nimic nici cu cea mai buna linie de mijloc din lume, la un moment dat, Scholes-Beckham-Gerrard-Lampard. Intotdeauna Angliei i-a lipsit ceva in angrenaj, pentru a putea triumfa. Cel mai aproape a fost in ’90 cand nu a lipsit nimic. Poate doar un pic de tupeu lui Pearce, la acel penalty nenorocit …
Anglia nu a avut un atac redutabil, sau Roy Hdgson nu a stiut, sau nu a putut, sau nu a vrut sa il puna in teren. Calcaiul lui Welbeck impotriva Suediei nu a ascunde faptul ca „superstarul” debil al lui Ferguon a fost un om in minus pentru echipa. Rooney a venit, a castigat un meci si a demonstrat impotriva Italiei ca a intra nerodat la un turneu final este destul de rau. Adevarul este, insa, ca daca foarfeca sa nu prindea varful ghetei, acum Italia ar fi plans amarnic iar Anglia si-ar fi savurat triumful nedrept. Pana la ziua judecatii, adusa de ciocanul german …
Linia defensiva a Angliei a fost cea mai buna de la acest turneu final dar a fost impinsa in fata de o linie de mijloc inutila pe care Gerrard a dus-o in spate pana a obosit. Iar asta s-a intamplat, din pacate, in fata italiei. Absenta lui Lampard care ar fi putut prelua din sarcinile lui Gerrard s-a simtit acut, iar restul mijlocasilor au stralucit prin mediocritate, in frunte cu Parker.
Strict legat de meciul de aseara, Anglia a luptat cu dintii desi impresia generala, confirmata de corul bocitoarelor, ascultat indelung astazi, cor care se lamenta pentru handicaparea fotbalului spectacol practicat de italieni. In cacat !!! Italienii au jucat exact cum au facut-o englezii aseara, air asta nu de cateva ori ci vreo suta de ani si au avut in meciul contra Angliei, de partea lor, doar bruma de noroc care a lipsit in sute de alte randuri adversarilor lor, mult mia spectaculosi. De partea spuselor mele sta fabuloasa echipa a Braziliei din ’82 …
Anglia si-a castigat grupa, in conditiile in care pulsul competitiei o dadea eliminata si , mai mult, a oferit si cel mai frumos meci al fazei grupelor. Apoi a oferit ceea ce competitia nu a pus la dispozitie pana in acest moment. Thriller autentic. Ma rog, cu concursul larg al italienilor care au sutat de vreo 35 de ori la poarta. O data in bara, o data din nimereala in bara, de trei ori la douaj’ de metri de poarta, de la doi milimetri de aceasta, restul fiind pase catre Hart. italia nu a invins Anglia ci a mers mai departe la loterie. Chiar daca numarul norocos a stat in executia frumoasa …
… dar asasina pentru proprii sai fani, a lui Pirlo, si in executia tampita a lui Young care a vrut sa imi confirme opinia exprimata inca de la transferul sau la United. Aceea ca e varza …
Anglia iese cu un egal de la Euro, si din sferturi, ceea ce, la felul in care arata lotul, ar fi un succes. Nu cred ca intre echipele eliminate inaintea sa s-ar afla una care sa declare ca a jucat mai bine. Imi clasez echipa preferata pe locul cinci la acest turneu, ceea ce este multumitor. Singurul meu regret este acela ca Italia era de batut, ceea ce nemtii vor demonstra, peste cateva zile.
O ultima remarca. Cred ca acest turneu anunta finalul unei ere numite „Steven Gerrard”. Probabil, cel mai mare mijlocas al primului deceniu al mileniului III.
… pentru care CR7 nu va fi niciodata mai bun ca Messi. Acum, nu ca as fi vreun fan al lui Messi …
sursa imagine : Who Ate All The Pies
In principiu, nu am avut senzatia ca turneul asta a picat foarte bine echipelor participante. De altfel, nici la editia africana nu am avut o altfel de senzatie. Posibil sa ma insel, dar am senzatia ca UCL si lupta pentru locurile participante a cam inceput sa ucida interesul pentru fotbalul la nivel de echipe nationale. Nu sunt de acord cu zocala ca un European este mai puternic decat un Campionat Mondial, dar asta este o simpla opinie, usor de contrazis. As spune, insa, destul de sigur pe mine ca un Campionat European este mai plictisitor decat unul Mondial. Sincer, in locul lui Platini as lua exemplul CONMEBOL si as invita Brazilia … sau Argentina, ca tot a luat-o razna lumea cu „acest” Messi … Mda, nu m-am putut abtine sa nu inserez acel „acest”
Revenind … Am vazut in Ukraina si Polonia echipe obosite, fara chef si cu gandul la vacanta. Nu i-as condamna, insa la banii pe care ii castiga cred ca puteau pune mai mult suflet. Toti …
Grupa A … si tragedia rusa.
Dupa prima etapa Rusia era vedeta competitiei si pe buna dreptate. Au ramas la fel si dupa a doua etapa cand au pierdut doua puncte dar au dat primul matador al competitiei, Dzagoev. De care aud ca se intereseaza Wenger. S-ar plia tiparului agreat de francez … Polonia a fost o victima a propriului succes. Am senzatia ca nu aveau nevoie de aceasta candidatura. Nici economia lor, nici nationala de fotbal. Economia este posibil sa simta mai tarziu costurile, dupa ce se va trage cortina. Sud Africanii, o economie mult peste cea poloneza, se plkangeau ca spaniolii au plecat cu Zeita iar ei au ramas cu datoriile. Pana la urma, nici spaniolilor nu le-a ajutat prea mult Zeita. Acum au nevoie de bani. Interesant este faptul ca singurii care par a fi dispusi a le credita cardul sunt … nemtii … Cum spunea fabulosul Quest, pe ProTV, :nemtii nu cedeaza teren decat daca au de castigat” …
Polonia a fost o echipa care a jucat din entuziasm. In rest … doar nume imposibil de pronuntat. Cehia a plecat prost si a reusit sa anuleze prestatia nasoala a lui Cech. Grecia este unul dintre miracolele urate ale fotbalului. Cam cum spuneau fanii Barcelonei despre Chelsea. Insa, fotbalul pare ca s-a cam plictisit de tiki-taka. Cel putin anul asta. Este motivul pentru care, daca Spania va castiga acest turneu, o va face in stilul dezagreabil prin care a castigat grupa si precedentul Campionat Mondial … Grecia a reusit sa loveasca exact in cine se astepta mai putin. Dezinvolta Rusie care este obisnuita sa calce in picioare. Probleme apar cand i se ofera o lupta de gherila. Ca si cu alte ocazii, marele urs a plecat invins …
Grupa B … si dupa cum spuneam …
… asta iarna, a fost foarte posibil ca nemtii sa calce grupa in picioare. Adevarul e ca au facut-o, dar intr-un stil destul de plictisit. Nemtii nu au stralucit darpar cea mai puternica echipa de la EURO 2012. Si, acum, au ocazia sa serveasca grecilor o lectie de economie. Adica, cam care este diferenta intre un card de debit si unul de credit. Olanda a fost o echipa facuta mare de presa. Personal, ii vedeam calificati, dar dupa ce au jucat mi-a parut rai de ei doar pentru ca in locul lor s-au calificat portughezii. Pe care nu ii inghit si nu doar din cauza lui CR7. Care e doar bomboana de pe tort. Al dracu’, si-a gasit sa invie chiar cand era sa primeasca titlul meritat de chifla turneului. Problema (mea) e ca asta va juca semifinala si … cine stie ? Danezii au fost modesti insa se pot oftica serios avand in vedere ca au fost eliminati la o faza cand unul si-a dat cu stangu’n dreptu’ si cu ambele’n pamant de era sa porneasca aspersoarele de pe teren … Altfel, o grupa a mortii care nu a prea oferit spectacolul asteptat. Sau poate ca asteptam eu prea multe …
Grupa C … si o galerie imensa
Spania a jucat urat si as spune ca au riscat destul , croatii jucandu-se serios cu nervii lor, chiar daca diferenta dintre cele doua echipeera evidenta … Italia a jucat frumos impotriva Spaniei si urat in rest. Dar golul lui Balotelli a fost frumos. Apropos, Balotelli iunchide tripla celor mai nesuferiti jucatori de la EURO, alaturi de Zlatan si CR&. Corecteaza-ma daca gresesc … Croatia a facut ce a putut si a incercat sa il impuna pe Modrici. Car a facut un turneu bun, desi nu a putut sa isi ajute echipa, cum nu a reusit sa o ajute nici pe Tottenham. Irlanda a jucat slab de tot, dar nici nu conteaza. La meciurile lor era suficient sa pui camerele catre tribune si spectacolul era sigurat. Fotbalul chiar nu a contat in ecuatie. Doar la finalul grupei cand i-au concurat pe olandezi.
Grupa D … si un final neasteptat
Anglia venea dupa un Mondial penibil si dupa o interminabila serie de lovituri impotriva oricarei sanse de a face performanta. Nimeni dintre suporterii lor , inclusiv subsemnatul, nu isi faceau prea mari sperante. Iar primul meci dadea apa la moara detractorilor lui Hodgson. Anglia a jucat urat. S-a aparat bine dar a parut ingrozitir de lipsita de idei pe faza de atac si parea un lung drum pana la revenirea lui Rooney. Franta egala imediat si parea echipa mai buna. desi jocul lor din acea seara avea sa fie confirmat ulterior. Franta era o echipa blazata. Straniu, avand in vedere ca si ea venea dupa un Mondial la fel de slab ca al Angliei. Mai rau, chiar …
Ukraina a luptat, Suedia a facut-o insa prea tarziu. De fapt, Suedia putea foarte usor sa fie intr-o cu totul alta ipostaza daca iesea vie din cel mai frumos meci al turneului (ma indiesc ca va fi altul in aceasta pozitie, pana la final). Acest meci a ridicat o spranceana fanului sceptic al echipei Angliei, pentru ca Albionul a parut capabil sa joace la spectacol, asa cum a facut-o , in trecut, de multe ori. Vestea buna nu era aceea ca englezii puteau face spectacol ci aceea ca pot si castiga dupa un astfel de meci. Toata impresia lamentabila a primei etape era stearsa de aceasta a doua runda.
Meciul decisiv a confirmat ca Hodgson a reusit sa puna la punct apararea Angliei. In fata Ukrainei, englezii au parut sudati in aparare. DAca in urma cu ceva timp mijlocul lor stralucea ( Lampard, Gerrard, Beckham, Scholes) as spune ca acum, in spatele unei linii de mijloc mediocre, linia Hart -Cole-Terry-Lescott- Johnson arata extrem de bine. Ramane de vazut daca este de ajuns pentru a trece de Italia si a reusi o surpriza mai mare decat eliminarea Olandei. Sincer, cred ca exista sanse ca Roy&Co sa treaca de italieni. Asa mi se pare 🙂 …
Asta mi-a adus aminte de patania lui Mironica, de acum cativa ani … Deh, maimute … Patania ucrainiencei este, insa, infinit mai amuzanta …
sursa imagine : Who Ate all the Pies (click, din pacate, pentru a vizualiza … )
Povestea ukrainiana a echipei Angliei a capatat aseara aspectele mitului descoperit de Perrault. Cu exceptia nedreptatii, avand in vedere ca englezii nu pot a se plange ca ar fi fost vaduviti in vreun fel de UEFA (vezi cazul Wayne). Spre deosebire de irlandezi care, dupa ce ca sunt varza, au avut si „placerea” de a le fi fost refuzata sansa unei reveniri de exceptie in fata Croatiei …
Anglia a inceput urat aceasta campanie, desi prima repriza a meciului contra Frantei a fost mult peste ce te-ai fi asteptat de la o echipa decimata de accidentari, razboaie interne si lipsa de valoare a lotului. A venit a doua repriza iar Anglia a devenit copilul urat al competitiei desi , recunosc, ma asteptam ca prestatia lor sa primeasca mai abitir oprobiul presei. Cel putin al celei romanesti, angajata cu simbrie in slujba spectacolului latin. Iar asta , de ani de zile. Multi ani …
A venit insa meciul impotriva Suediei, un meci de la care pana si suporterii care strabatusera Europa nu asteptau mai mult decat un egal, asa cum se exprima unul dintre ei, „une egal, ca intotdeauna”, si speranta unei victorii cu Ukraina. Paradoxal, aceasta victorie nu schimba mare lucru, meciul urmator fiind extrem de complicat, ina Anglia a castigat aseara un avantaj important. Acela de a obliga Ukraina sa atace. Astfel, ceea ce pare a fi noua fata a fotbalului englez, inventata de Chelsea anul acesta, un hibrid intre catenaccio italian si kick and run-ul britanic, poate fi pusa in scena. Mult mai placut pentru Roy&Co decat o cursa dupa o victorie obligatorie, greu de obtinut, chiar si cu Rooney, cand astepti, din spate, pasa de la Parker …
Nea Hodorogson a reusit sa schimbe ceva aeara, ceea ce da speranta ca omul are un plan. In afara de acela de a isi roade unghiile cu tot cu metacarpiene. L-a introdus pe Caroll si, intamplator sau nu, acesta a reusit sa tarasca Anglia prin vizuina iepurelui, oferind ochilor neincrezatori ai spectatorilor neutri cel mai frumos meci al acestui turneu, Anglia revenind, astfel, la o traditie nerecunoscuta oficial, aceea ca Albionul ofera, inevitabil, unele dintre cele mai frumoase spectacole de la un turneu final …
Caroll a deschis scorul cu unul dintre cele mai frumoase goluri ale Angliei, alaturi de golul inscris de Gascoine in fata Scotiei …
… O pasa perfecta a lui Gerrad si un gol cu capul de manual. Nu intamplator Gerrard a putut sa verticalizeze jocul Angliei, avand in vedere ca Hodgson l-a pus pe Parker sa alerge iar omul lui Tottenham s-a gandit mai putin la freza proprie si mai mult la a acoperi zona centrala. Ceea ce nu l-a impiedicat sa greseasca ingrozitor de multe pase la mijlocul terenului.
Welbeck ? Danny ma intreba daca Welbeck a rascumpoarat din nervii produsi. Hell no !, omul a jucat exasperant de prost si aseara. daca r trebui sa il aseman cu cineva, as spune ca Welbeck participa la meci exact ca un ARBITRU. Se uita la meci si , accidental, se mai loveste de minge. Sau, invers. Are totusi meritul urias de a fi lovit nenatural o minge centrata de Walcott, transformand-o in cel mai frumos gol al turneului, asa cum l-au catalogat presarii. Personal, mi-a placut mai mult golul lui Caroll. Filoenglez, deh …
Momentul cel mai important al meciului a fost schimbarea lui Milner, muncitor dar haotic, cu Walcott. Dincolo de golul incredibil inscris, Walcott a scos Anglia din coma in care o trimisese dubla suedeza, omul lui Arsenal demonstrand ca se poate. Aavut ceva noroc, pentru ca sutul sau nu a fost chiar imparabil insa a trecut pe deasupra unui sir de cel putin trei suedezi, portarul reusind sa vada mingea decat dupa ce aceasta isi incepuse caderea inexorabil catre gol. Apoi, Walcott a inventat acea centrare incheiata cu gol, de catre Welbeck dar a trimis si centrarea care ar fi trimis Anglia pe primul loc, departe de spectrul amenintator al Spaniei. Gerrard a ratat, insa, si Anglia trebuie sa invinga Ukraina, pentru a castiga grupa, pentru ca, personal, cred ca Franta va pierde puncte in fata Suediei.
Pe Ibrahimovic il stiu din perioada Malmo. Era una dintre sperantele fotbalului suedez, alaturi de o serie de jucatori care au confirmat sau nu. Elmander a reusit, Kallstrom a reusit, Bakircioglu in mai mica masura, Sharbel Touma a disparut, la fel Patrick Akeson sau Jonas Forsberg. Dorsin a ajuns pe la Cluj … Zlatan a ajuns cel mai mare si am fost suporterul sau pana anul trecut cand am inteles brusc, odata cu lansarea autobiografiei sale, ca este, pur si simplu, un idiot imberb, in ciuda varstei. A declara ca adori a circula cu viteza si a trece pe rosu, mi se pare o tampenie. Dispretul profund aratat aseara, in timp ce injura ca un nesimtit, dupa golul de 2-1 , mi-a confirmat aroganta de care a fost acuzat permanent de-a lungul carierei sale. Acel moment, surprins in direct, este momentul care imi spune ca o sa detest omul asta tot timpul cat va mai juca fotbal. Ma bucur ca joaca la Milan
Nu tin cu Spania . Tin cu Torres. Din motive evidente. Este mai englez decat Welbeck, pentru mine …
Insa seara aceastas-a putut vedea cea mai spectaculoasa performanta de la Euro. Si nu a fost vorba dxe echipa spaniola care nu a prea avut rival in teren. Banuiam, speram ca irlandezii sa reuseasca o minune, insa echipa lui GT a fost mai slaba ca oricand. Nu … in teren, Irlanda a pierdut net.
In conditiile in care galeria Angliei pare a avea o pasa proasta, cea mai frumoasa galerie a EURO 2012 vine tot din zona aceea aEuropei. Suporterii irlandezi au fost fabulosi la 0-4 cu Spania. La scorul acela, nu s-a auzit un singur „Espana!!!” ci doar cantecul fantastic al suporterilor trifoiului. Aveam senzatia ca vad un meci de rugby. Pur si simplu, fabulos.
Din punctul meu de vedere, oamenii aia au „castigat”, deja, Campionatul European.
sursa imagini : Who Ate all the Pies
Acum, nu o sa deplang soarta Olandei pentru ca , in principiu, si-a facut- o cu mana proprie. Mana lui Bert van Marwijk, mi exact, pe care, contrar opiniei comentatorilor TVR, il gasesc carismatic. Si incapatanat, pe deasupra …
Deci … Huntelaar pe banca, Afellay, pe teren. Scuza : un meci impotriva puternicei echipe a Germaniei. Puternica, e adevarat, insa primavara care abia a trecut a aratat o echipa a Olandei parca mai in forma decat echipa teutona, iar executia nord irlandezilor, cu cateva zile inainte de EURO, a transformat Olanda intr-o super favorita. In cazul asta, scuza privind prudenta in fata unui adversar puternic pare a nu tine …
van Marwijk a pariat pe Afellay iar copilul renegat al Barcelonei l-a lasat la greu fiind omul in minus al Olandei, in meciul de aseara. A iesit in evidenta doar prin centrarile eronate, la faze la care olandezilor le cam frigea buza. Olanda a jucat bine pana la primul gol al nemtilor, apoi mi s-au parut lipsiti total de idei, atacurile lor parand blazate. A fost o lunga perioada in care nemtii dadeau senzatia ca vor sterge pe jos cu echipa batava. A venit, apoi, golul lui van Persie, dupa un sut senzational, insa starul lui Arsenal nu a putut sa isi care echipa dupa el. De fapt, golul a fost cam singura faza buna a atacantului, in rest fiind destul de discret. Van Persie este un atacant bun, insa raman la parerea ca este o vedete urcata artifical de presa, cu o treapta, pana la rangul de superstar. Persie nu este van Basten si nu este nici van Nistelrooy. In ciuda sezonului fantastic la Arsenal, van Persie a fost asteptat indelung pentru a exploda si a facut-o la o varsta destul de inaintata. Oricum, prezenta sa la acest campionat european risca a trece neobservata …
Nemtii ? … Nu cred ca a fost cea mai buna reprezentatie a lor, asa ca ma astept sa mai sufere si altii …
Portughezii sunt niste suporteri fericiti. Nu poti fi altfel dupa ce reusesti sa castigi un meci, cu o echipa evident inferioara, un meci, insa, in care poti da dovada de atata indolenta precum Cristiano. O sa renunt sa il mai numesc pe asta Ronaldo, pentru ca il jognesc pe grasanul ala care a fost mai mare decat Messi, cu tot cu cele op’j’de goluri ale lui …Ronalod e un distrus care isi bate joc de propriul sau talent iar Portugalia a avut noroc aseara si cand spun asta ma gandesc ca al lor Varela era sa isi rupa piciorul, la propriu, dand pe langa minge, exact inainte de sutul care l-a transformat in eroul galeriei. A fost un stangu’n dreptu’ absolut perfect al portughezului si nu ma mir ca danezii n-au reactionat, pentru ca profesionist fiind, nu cred ca te astepti al asa ceva, mai ales la un turneu final …
O grupa ciudata. Olanda, cu doua infrangeri, nu este matematic trimisa acasa. As spune, chiar, ca au mai mari sanse decat englezii.
Despre Euro : Florin, Bogdan, Pase scurte, Danny, Alex