Intentionam de ceva timp sa revad remake-ul semnat de Jackson, insa mi-am facut cu greu timp pentru maratonul de trei ore magnific regizat de catre neo zeelandezul caruia, dupa triumful numit LOTR, i s-a indeplinit dorinta de a regiza filmul la care visase inca din copilarie. Dorinta a carei indeplinirecare a costat nu mai putin de 200 milioane USD. Avand in vedere incasarile pe care Jackson si lumea lui Tolkien le adusesera in cetatea filmului, efortul parea minim. S-a dovedit, pana la urma, o manevra extrem de resita, din moment ce gorila uriasa a reusit sa treaca de jumatate de miliar incasari. Si mai ales s-a dovedit a fi o alta, pur si simplu, capodopera …
A fost un proiect atipic, pentru mine. Asta pentru ca avand in vedere tipul filmului, s-a reusit strangerea la un loc a unor actori de exceptie, ceea ce a transformat un simplu film de actiune intr-o adevarat festival al actingului de callitate. Nu poti reprosa nimic unor actori precum Naomi Watts sau Adrien Brody, insa, in primul rand, a iesit in evidenta Black, in rolul unui individ obsedat de glorie, egoist si cinic. Senzationalul Jack Black a reusit sa creeze un personaj negativ in ultima instanta, caruia ii ofera inconfundabilul sau umor care accentueaza cinismul in productia de fata. Nu poate fi trecut cu vederea Jamie Bell, un actor a carui explozie inca este asteptata …
Bugetul monstruos a fost impecabil cheltuit, lumea pierduta a insulei Skull fiind absolut fantastica. Fantastica, spun … Fara cusur, credibila, in ciuda esentei profund fictionala a povestii, si mi-as dori sa mai revad ceva la fel de bine realizat. Din punctul meu de vedere, peisajul a fost mai reusit decat creatia lui Spielberg in Jurassic Park, in timp ce decorurile ce fac referire la civilizatia pierduta sunt surclaseaza ce s-a reusit in cazul altor clasici ai genului, precum Indiana Jones. Tribul salbatic impresioneaza si infioara in acelasi timp.
Personajul principal este magnific, Jackson reusind sa suprapuna doi ochi de o expresivitate nemaintalnita peste cel mai brutal chip imaginabil, reusind un paradox perfect. Gorila nu doar ca se poarta verosimil dar pare a depasi limitele efectelor speciale, intrand intr-o zona limitrofa realitatii …
Scena duelului dintre KKing Kong si cei trei T-Rex este uluitoare si cred ca poate fi considerata, fara teama de a gresi, cea mai violenta confruntare pe care a imaginat-o cinematograful, nepunand la socoteala bataliile epice care includ mii de figuranti sau care pun la munca toate resursele AI ale unor supercomputere … Intr-o explozie de culoriredate in HD si cu tot suportul audio 5.1 lupta dintre cele patru animale te subjuga si, pentru un moment, esti acolo, intr-o lume care ti-ai fi dorit sa fi existat undeva …
Jackson este un regizor urias iar felul in care a fost filmat si regizat filmul depune marturie pentru asta. Pelicula are un aer vetust, iar jocul actorilor te duce imediat in perioada anilor ’30-’40, asa cum o face si coloana sonora vintage.
7,6 pe IMDB si un foarte solid 7,7 pe Rotten Tomatoes sunt doua cotatii care vorbesc despre un film care poate ca unora nu le-a placut, insa nu a putut fi ignorat. Nu a putut fi desconsiderat, pentru ca magia lui Jackson nu poate fi pusa la indoiala.
Dupa parerea mea acest film nu are cum sa lipseasca din topul 250 ever de pe IMDB, iar faptul ca nu se gaseste acolo, presupun ca se datoreaza unei erori de calcul 🙂 … oricum, nu as pleca pe o insula pustie fara filmul asta. Cu exceptia cazului in care insula s-ar numi Skull …
Film urias. 10/10.