American Horror Story – Coven
februarie 9, 2014

ahsc

„Coven”, al treilea sezon al excelentei productii horror a celor de la FX, mostenea impresia extrem de buna lasata de „Asylum”, nimic altceva decat o fascinanta calatorie in lumea macabrului. „Coven” a facut o treaba buna, primele noua episoade, difuzate catre finalul lui 2013, dezvaluind un scenariu plasat in decorul luxurian al unui St. Louis modern, cu insertii din trecutul insangerat al orasului, ocazie cu care i se face loc in distributie unui nume imens (in opinia mea), Kathy Bates, aceasta avand dificila sarcina de a personifica rasismul pur al lumii sudiste, rasism care inca reverbereaza in adancul societatii americane. Rol pe care Bates il joaca cu o naturalete desavarsita, prestatia sa fiind dupa parerea mea principala atractie a acestui serial, in ciuda faptului ca Jessica Lange refuza cu indaratnicire sa scada sub standardele pe care si le-a impus in acest serial.

Comparatia cu sezonul doi este in defavoarea „Coven”, incepand de la episodul 10. Daca „Asylum” a avut un final pe care l-as difini … „poetic”, chiar daca insufletit de o poezie macabra, „Coven” are un final de sezon destul de confuz, daca nu cumva lipsit de inspiratie. Oarecum previzibil si cu datorii importante fata de destinul unora dintre personaje, scenariul este salvat de acting-ul de prima mana al actorilor. Este de ajuns, insa, ca serialul sa piarda din inaltime, ratand, cred, sansa de a deveni cel mai bun serial al acestei perioade.

Ramane, insa, un „must see” pentru fanii genului.

American Horror Story: Asylum
noiembrie 16, 2013

ahsa

„Asylum”… Al doilea sezon al serialului „American Horror Story” este cel mai macabru produs al cinematografiei horror premium pe care l-am vazut. Vreodata. Serialul ofera o atmosfera sufocanta, cum rar am intalnit. Groaza este un lucru secundar pentru ca AHS se joaca intr-un mod infiorator cu mintea spectatorului rapindu-l intr-un univers in care insanitatea este starea de fapt. Un univers populat de personaje cu un statut ambiguu, interpretatea magistral de absolut fiecare actor implicat in proiect. Net superior primului sezon, „Asylum” a pastrat din mostenirea lasata de acesta cateva lucruri: scenariul extrem de alambicat, coloana sonora impecabila si prestanta fabuloasa a actorilor. Le pastreaza si le duce la nivel de arta. Din punctul meu de vedere, in materie de horror (literatura sau cinema), doar mintea lui King a putut recrea atat de palpabila epoca anilor ’60.  „Asylum” este, pur si simplu, o masina a timpului care teleporteaza privitorul intr-o America vintage, America perioadei Paperclipp, o Amrica bantuita de demoni. Majoritatea cu fata umana. „Asylum” nu este un serial relaxant. Agreseaza conformismul gandirii, inserand subtil artificii verbale care ajung pana la nivelul blasfemiilor zdrobitoare transformate in clisee de William Peter Blatty.

Daca Jessica Lange sau James Cromwell sunt etaloane ale excelentei, Sarah Paulson, Lily Rabe sau Evan Peters ofera interpretari exceptionale.  Cat despre Quinto, a fost mult mai bun aici decat in Star Trek … Personajele acestora, incredibil de vii, graviteaza in jurul camerei, intrand pe rand in prim plan, ceea ce mentine interesul de-a lungul seriei de 13 episoade. La un moment dat, invariabil, ajungi a da credit imaginatiei debordante a producatorilor pentru ca „Asylum” este o simfonie horror, adunand laolalta o sumedenie de arhetipuri ale genului, rezultatul fiind o poveste macabra care pe parcursul a 13 ore inspira nimic altceva decat CALITATE.

Cel mai bun episod al seriei mi s-a parut episodul final, episod care respinge total orice element sangeros (sau aproape orice elment) pentru a se concentra in mod evident pe …emotii. O raritate pentru genul caruia ii apartine, ceea ce evidentiaza, inca o data, caracterul special al acestui serial. Va trebui sa scormonesc serios pentru a gasi ceva mai bun anul asta. In materie de horror. Sau nu numai …

American Horror Story
octombrie 30, 2011

 

Mica familie a serialelor horror se inmulteste iar cel mai nou sosit este acest „American Horror Story”, un serial despre care nu auzisem absolut nimic pana atunci cand mi-a fost mentionat de unul dintre colegi. In principiu, ideea este extrem de buna. Serialul preia cateva clisee  ale filmelor ghost story si le mixeaza intr-un decor absolut veridic, o casa in stil victorian peste ai carei pereti s-a dat cu var, dedesubt ramanand, insa, viu si turbat trecutul violent al cladirii …

Atmosfera este impecabil realizata, demna de un lung metraj de gen, ceea ce nu poate decat sa atraga pareri pozitive. Efecte speciale bune de tot, personaje bine definite inca de la episodul pilot, o coloana sonora interesanta si un joc al actorilor care”ameninta” a trece peste standardele impuse de gen.

Doua Golden Globes (Dylan McDermott & Frances Conroy) plus doua Oscar-uri, in persoana legendarei Jessica Lange, asigura cartea de vizita a unui serial care s-ar putea sa ofere mari surprize.  Cel putin, primul episod, da ocazia de a vedea una dintre cele mai bune scene de disputa casnica de la „Note on a Scandal” incoace.

Serialul a debutat pe cablu luna aceasta si are o cotatie ce da sperante , 8.5 pe IMDB.  daca ramane la nivelul asta va incanta fanii horror.