Tu ce mai asculti in masina ? …
iulie 11, 2011

Mai am ceva timp pana la concediu si sunt aproape terminat … Asa ca merg pe ceva … relaxant.

Nici o ironie … Una dintre cele mai bune piese ala anilor ’90, in materie de metal adevarat …

Poza de la miezul noptii : Metal only
decembrie 6, 2010

sursa imagine : Ziza

… Bolt Thrower …

10 albume pe care le-as lua pe o insula pustie
octombrie 21, 2010

1)  “Nevermind” – Nirvana.

Initial albumul asta nu mi-a placut. Mi s-a parut slab pentru ca traiam sub impresia extrem de puternica a primului album al trupei, senzationalul “Bleach”. Ma gandeam sa trec acel album pe primul loc, dar n-are rost sa caut acum senzationalul. “Nevermind” este o capodopera. Nu il pot compara cu nimic.

2)  “Siva Pacifica” –  Anthony Copping

Revelatia absoluta. „Mo’re” este probabil cea mai buna melodie pe care am ascultat-o … Un album imens, o calatorie dincolo de limitele fizice, in inima spiritualitatii populatiilor din Pacific. Daca il asculti o sa intelegi. L-am descoperit urmarind un documentar National Geographic …Tare greu de gasit, din pacate.

3)  “Clouds” – Tiamat.

Cel mai bun album doom metal. As fi recunoscator daca cineva mi-ar indica ceva cu pretentii, macar, de a fi mai bun. Melodios dar in acelasi timp brutal. Un concept liric insidios, dar de o valoare incontestabila …

4)  “Unplugged in New York” – Nirvana.

Albumul pe care l-am ascultat de cele mai multe ori. Albumul perfect. Nu ii lipseste nimic.

5)  “Slowly We Rot” – Obituary.

Prin intermediul sau am intrat in aria metalului extrem. In momentul in care am auzit vocea lui Tardy am stiut ca asta este muzica pe care o sa ascult. Pana atunci cochetam cu Metallica si AC/DC.

6)  “Thresholds” – Nocturnus.

Este greu sa explic fascinatia pentru albumul asta. Dar dupa vreo doi ani de ascultat death metal, ma oprisem asupra lui, declarand ca nu exista nimic mai bun, in materie de metal. “Clouds” al celor de la Tiamat m-au convins ca nu prea era asa. Dar ramane, probabil, cel mai tehnic album death metal. Stiu un album al celor de la Dark Millenium care s-ar apropia de el, dar il aleg pe acesta … Intro-ul de la „Climate Controller” a speriat multi prieteni 🙂 …

7)  “Into Darkness” – Winter.

In perioada in care cautam asiduu muzica brutala am fost efectiv coplesit de acest album. Nu vei gasi nimic mai slow si in acelasi timp mai brutal. Desi am ascultat si Disembowelment sau Immolation …

8) “Throwing Cooper” – Live.

A fost albumul care mi-a demonstrat ca exista viata dupa Nirvana.

9)  “The Black Album” – Metallica.

Album imens. Pur si simplu.

Am ales versiunea de pe „S&M” pentru ca mi se pare cea mai buna …

10)  “Where You Been” – Dinosaur Jr.

Pentru ca era o trupa senzationala. Pana la urma, in deschideerea lor a cantat Nirvana. Nu puteam rata asta …

Nightfall
august 19, 2010

Sincer, scena rock a Greciei, cel putin in materie de metal, a fost demna de respect pentru mine, in anii ’90 … Desi nu am fost un fan al celor de la „Rotting Christ” iar „On Thorns I Lay” au fost o mare dezamagire pentru mine. Insa mi-au placut extrem de mult „Septic Flesh”, o trupa care a demonstrat ce inseamna profesionism in materie de death metal.

Insa centrul de greutate al scenei de metal din Grecia  anilor ’90 va ramane intotdeauna incredibila formatie Nightfall. Incredibila in ceea ce inseamna prima parte a carierei lor pentru ca „Lesbian Show” a fost un mare rahat, cu tot respectul pentru efortul lor.

Formata in ’91, trupa a scos un an mai tarziu un material numit ” Parade into Centuries” pe care eu l-as include intre cele mai bune albume  ale anilor ’90. In masura in care poate afirma asta cineva care nu a ascultat toate albumele de metal ale anilor ’90. Nici nu cred ca exista cineva care sa fi facut asta 🙂 …

Albumul este un amestec de black si death metal, sufocant, uneori lent, dar brutal si in acelasi timp caracterizat de un oarecare lirism. Criticii i-au incadrat in aria melodic death, symhonic black sau alte astfel de combinatii care provpcau confuzie in randul fanilor. Pana la urma, grecii foloseau diferite elemente dar, spre deosebire de multe trupe mediocre chiar au reusit sa obtina un stil propriu.

 Mai slab decat „Parade into Centuries”,  „Macabre Sunsets”  ramane totusi un album excelent, care , din ce imi aduc aminte, era totusi mai putin melodios. „Athenian Echoes” mi-a parut un album black metal mediocru si nu m-a cucerit.

Trupa se pare ca s-a reunit anul asta, dar nu cred ca vor mai putea reveni la nivelul de acum 15 ani … Nici nu stiu daca mai exista piata pentru metalul de atunci …

Atrocity
ianuarie 5, 2010

Atrocity este o trupa ale carei inceputuri dateaza din 1985 … Cunoscuti ca o trupa death metal/industrial metal, trupa germana infiintata in Ludwigsburg nu a fost printre preferatele mele , desi  pe atunci fiecare trupa noua reusea sa imi trezeasca interesul …

Exceptia a constituit-o un album lansat in ’95, „Calling the Rain” album pe care l-am gasit in acelasi an, si pe care l-am considerat albumul anului … Ciudat, pentru ca, desi putea fi considerat un album metal (stilul incepea sa alunece catre valentele melodioase care il caracterizeaza in prezent), era altceva decat ceea ce imi placea atunci … Pana la urma stilul trupei avea sa se transforme intr-un gothic/industrial metal …

Noutatea era vocea feminina,Yasmin, daca nu ma insel cred ca era sora sefului trupei, Alex Krull …In afara de asta orchestratia era deosebita … Toate cele opt piese sunt foarte bune, un amestec de metal, folk, muzica ambientala, cu influente „pagan” …  Un album extrem de bun, si , as zice, extrem de actual, vazand tendintele contemporane …