Premier League : In oglinda
august 17, 2013

Diametral opuse prestatiile a doua echipe despre care se presupunea ca vor cooncura pentru titlu …

Arsenal a fost lovita acasa de catre o Aston Villa care a reusit sa isi pastreze cel mai de pret activ, atacantul belgian Benteke, un tip asupra caruia isi atintisera privirile cam toti granzii Angliei. Asta intr-un sezon execrabil facut de echipa din Birmingham, climax-ul fiind reprezentat de acel fantasmagoric 0-8 pe terenul lui Chelsea. Cu toate acestea, Benteke este considerat unul dintre cei mai promitatori tineri jucatori din Anglia, cele  douazeci si ceva de goluri inscrise sezonul trecut fiind un argument important in favoarea sa. Sincer, banuiala mea este ca odata plecat la o echipa mare s-ar putea sa sufere de sindromul „Ba”, insa nu sunt un specialist ….

Benteke a lovit un Arsenal aflat intr-o stare letargica din care ii este imposibil a iesi. Incapacitatea de a face transferuri a inceput sa enerveze iar locurile goale de la finalul meciului de astazi spun o groaza de lucruri. Intrebarea care ramane este daca Wenger intelege ceea ce i se intampal. Sau, si mai interesant, daca Gazidis se auzea cand batea campii cu strategia pe termen lung a clubului si efectele care ar trebui sa se faca simtite. Deocamdata, singurul efect ar fi plecarea in bloc a suporterilor care platesc cel mai mare pret/bilet din Premier League.  O chestie care nu se prea intampla in Anglia, unde suporterii suporta destul de multe … Mina dezgustata a lui Wenger nu mai impresioneaza pe nimeni si ma intreb cand se va intampla inevitabilul … Cred ca la Arsenal s-a ajuns intr-un moment in care motto-ul cel mai potrivit ar fi … „Banii sau viata” … Ma rog, biletul catre Strasbourg …

In timp ce londonezilor le era susurat la ureche cantecul razboinic al celor de la Villa, sau, mai bine zis, la cateva zeci de minute mai tarziu, Manchester United revenea dupa prestatia neconvingatoare dar rasplatita cu un trofeu, din Supercupa. In fata ii era una dintre cele mai frumoase echipe ale Anglie, din urma cu doua sezoane. Pentru ca sezonul trecut nu a fost cine stie ce, chiar daca Laudrup a adus o cupa in curtea unei echipe care nu prea avea angajati pentru sala trofeelor. Blindata cu jucatori, si nu ieftini sau fara nume, Swansea a pasat laborios dar a avut extrem de evidente probleme la finalizare. A inscris Michu, gol anulat pentru un offside la un coechipier, insa United a lovit cu precizia unei campioane. Doua goluri van Persie, doua goluri ale lui … nu imi vine sa cred ca spun asta … Welbeck si United pleaca lansata intr-un campionat care se anunta greu de tot. Welbeck i-a bagat in joc pe cei de la Swansea, pierzand o minge in fata apararii insa tot el a inchis tabela cu un lob interesant dupa o pasa a „proscrisului” Rooney. Al carui nume a fost scandat, by the way, ceea ce demonstreaza ca Ferguson are parte de o dizidenta firava.

Moyes are parte de un start excelent, bazat pe masina de goluri van Persie. Deocamdata, insa,jocul nu straluceste. Sau, o face, dar doar atunci cand Rooney atinge mingea. Sper ca scotianul sa nu fie atat de tampit si sa nu observe chestia asta … Nu de alta, dar locul pe banca la Everton s-a ocupat iar Martinez nu este un oarecare. Chiar daca i-a bagat in cofa pe aia de la Wigan. Cu un trofeu in brate, ca sa nu se supere nimeni …

Reclame

Premier League : St. Simon
august 17, 2013

90 de minute a durat amintirea lui Pepe reina pe Anfield. De fapt, daca stau sa ma gandesc, nici macar atat, intr-un meci in care Begovic si Mignolet au fost cei mai buni oameni de pe teren. Mignolet, mai cu seama … Belgianul nu are, inca, un cantec al sau, insa The Kop deja il compune …

In ciuda faptului ca ultimile doua sezoane au abundat de meciuri de slaba calitate, Premier League a debutat in noul sezon cu un meci intre Liverpool, plecata pe o traiectorie care o departeaza pe zi ce trece de incantatoarea amintire a dream-team-ului „Benitez”, si Stoke, o echipa solida. Si doar atat. Dealtfel, Stoke si-a asumat in prima jumatate de ora rolul de incasator iar oamenii lui Brendan R. au cam zburdat. Scorul a fost limitat de interventiile lui Begovic, ajutat si de meciul slab la finalizare al lui Henderson, de bara in doua randuri (Toure aproape de gol la debut), si de regulile jocului, la golul anulat cormoranilor pentru offside.

Liverpool a arata bine in cea mai mare parte a timpului. Rodgers incepe sa isi impuna ideile iar Liverpool a arata de cateva ori ca poate reproduce ceea ce Swansea desena pe teren in urma cu doi ani, o retea de pase care obliga specialistii sa asemene mic echipa galeza cu o alta, mul mai mare, mult mai bogata si mult mai ajutata de arbitri. Vechile metehne ale cormoranilor nu au disparut, insa, iar apararea a gafat de cateva ori, tremurand la atacurile stinghere ale celor de la Stoke. Au fost salvati de fiecare data de senzationalul portar belgian adus in aceasta vara, Mignolet scotand de pe la vinclu si un lob dement de la centrul terenului al unuia de la Stoke, care a vrut, pesemne, sa inscrie golul sezonului.

Problemele de anul trecut (puncte pierdute aiurea) au avut tendinta de a se replica si in acest debut de sezon insa Mignolet a parat un penalty tras prost, cu tibia am senzatia,  de catre Walters, moment in care Anfield a explodat mai abitir decat la unicul gol, inscris de catre Sturridge.

Meci frumos, cu un ritm bun in cea mai mare parte a sa, avand in vedere ca este debut de sezon. Ultima parte a meciului a fost destul de anosta insa penalty-ul celor de la Stoke au dat foc utimilor zece minute. Oricum, reclama buna pentru Premier League. Parerea mea. Subiectiva cat se poate.

Referitor la drepturile privind PL, mi se pare lipsa de respect acea tacere vinovata de pe un anumit site, in fata multiplelor intrebari ale abonatilor. Pana la urma nu este nici o rusine a recunoaste ca nu iti mai permiti a cumpara un produs premium. Si nici o obligatie nu poate fi.  Adevarul, evident, este, insa, ca grila lor de astazi este naspa. Rau de tot …

 

Premier League : In asteptarea unui meci mare …
martie 2, 2013

Interesul subit acordat de catre presa romana clubului Chelsea mi-a dat ocazia de a vedea la lucru o echipa despre al carei joc se spune ca este „lent”. Adevarul este ca Chelsea joaca „lent” cam de pe vremea cand Mourinho pleca sa distruga tiki-taka din interior, adica din mijlocul jocului latin. Asta, asa, ca o paranteza vis-a-vis de osanalele pe care aceeasi presa le ridica acum, in real time, omului despre care spuneau cu vreo doua-trei luni in urma ca distruge, pur si simplu, fotbalul …

Chelsea joaca lent si plictisitor de vreo cativa ani, insa asta nu i-a impiedicat sa castige UCL. Meritat, as adauga, pentru un supliciu suplimentar adresat unui anumit fan al lui City :mrgreen: … Astazi mi s-a parut la fel de stinghera ca si in alte ocazii insa Chelsea are resurse nabanuite. Echipa asta se poate transforma intr-un monolit capabil sa reziste loviturilor unui „berbece” mai solid decat echipa „peste care nu sunt decat vreo alte doua, trei in Europa” pastorita de Becali. Jocul de cuvinte este pur intamplator …

Cred, in ciuda faptului ca, valoric, nu poate exista comparatii intre Steaua si Chelsea, asa cum nu pot exista intre Premier League si campionatul romanesc, ca Steaua are o sansa uriasa. Anul trecut, Manchester United si concitadina City au demonstrat extrem de clar cam cum sta treaba legata de perceptia englezilor asupra Europa League. Benitez a spus clar ca intentia sa este de a castiga competitia asta in care Chelsea a esuat si cu ajutorul lui Di Matteo, insa, in acelasi timp, asta poate exact ingredientul care poate mari sansele Stelei in ceea ce ar putea fi reteta celui mai mare succes al fotbalului romanesc de la destramarea ultimei mari echipe romanesti incoace. Ma refer la Dinamo a lui Lucescu, pentru ca finala „mirosita” de Steaua lui Olaroiu a fost, mai degraba, o intamplare fericita decat rezultatul unei campanii europene de rasunet. Ma gandesc ca dubla cu Steaua este o uriasa sansa pentru Terry&Co de a scapa de Benitez fara a isi periclita sansele privind participarea in viitoarea UCL . Fata de care exista ceva dubii, avand in vedere ca Chelsea a pierdut indeajuns de multe puncte (multe, aiurea) incat Arsenal sa se zareasca navigand zbuciumat, nu departe.

Intr-un fel, cred ca presarii care urla ca este pentru prima oara dupa Revolutie, cand o echipa romaneasca intra cu sanse de calificare intr-o confruntare cu o mare echipa europeana, in primavara europeana, au ceva dreptate. Steaua chiar are ocazia de a merge mai departe. Singura conditie este ca Chelsea sa nu dea doi bani pe campania asta. Pentru ca daca isi pune mintea, in mod normal, nici cacat de analize nu ar trebui sa ramana din visul de marire al oierului. Care, pana una alta, a ajuns sa se vada la acelasi nivel cu Abramovich. Nici asta prea cizelat, insa plamadit din un cu totul alt aliaj.

Astazi, Chelsea a trecut destul de usor de WBA, o echipa care a jucat ingrozitor de anemic. Avand in vedere ca WBA nu este , totusi, o echipa oarecare in actualul Premier League, asta ar trebui sa trezeasca ceva suspiciuni lui Reghe, Prodanca & Co. Nu de alta, insa aceeasi echipa – Drogba, anul trecut, a fost luata la pret de matineu de unii care au plimbat mingea de s-au scandalizat pana si proprii suporteri, uitand ca mai trebuie sa si inscrie. Asta, in timp ce londonezii inscriau de TREI ori. Iar Steaua nu e Barcelona, indiferent cat si-ar dori Becali …

Premier League : Cu gandul la Madrid …
februarie 10, 2013

Contrar a ceea ce oricine s-ar fi asteptat, United a facut o repetiti pentru meciul cu Real, in aceasta seara. Straniu, pentru ca pe Old Trafford a venit o echipa care, in acest moment, poate fi orice dar nu un sparring partner. Everton a jucat, insa, sub orice critica, raportat la standardele cu care obisnuisera cei din Liverpool. Cu putine exceptii, Everton a jucat apatic, Ferguson avand in fata un meci mai usor decat si-ar fi putut incipui.

Acum, a fost clar ca United a parut focusata pe jocul defensiv de care va avea nevoie pe Bernabeu. Astfel, nu se poate spune ca a stralucit in atac, insa a fost prezenta in careul celor de la Everton indeajuns de mult incat sa isi asigure un 2-0 ca o piatra de moara agatata de gatul lui Mancini&Co. Putin probabil ca United sa mai poata pierde campionatul anul asta, in conditiile in care Ferguson a reusit sa puna la punct un mecanism extrem de redutabil, avand in vedere ce poate oferi Premier League.

In Europa conditiile sunt putin diferite. Bayern pare extrem de puternica, PSG pare un proiect capabil sa treaca de faza „City”, Spania trimite doua echipe de plan doi extrem de greu de batut iar Germania pluseaza cu Dortmund, o echipa care a avut o toamna europeana incantatoare. In Sahtior nu am incredere, pentru ca nu imi plac blatistii. Juventus poate fi o surpriza, in timp ce Barcelona joaca in alta Liga. I-as spune „Liga Fuentes” in onoarea mentorului, insa deja asta nu mai este un subiect. problema lui ferguson este, insa, aceea ca este foarte posibil sa nici nu mai conteze calitatile echipelor pe care le-am enumerat mai sus.

Real Madrid are un lot mai bun decat cel pe care il are la dispozitie Ferguson. Cu tot respectul pentru van Persie si Rooney, care pot fi oricand comparati cu C. Ronaldo. In afara celor doi oameni de top, insa, United se poata baza doar pe jocul de echipa. Iar ultimile doua finale UCL, jucate nu demult, a aratat ca nu prea conteaza, atunci cand nu prea ai mingea. Iar spaniolii, chiar daca obosesc mai usor decat catalanii, sunt capabili sa ascunda mingea. Ma tem de meciul de la Madrid. Ma tem, de fapt, de o catastrofa, pentru ca , pentru a fi sincer, chiar daca Real nu este intr-o forma senzationala, acesta este mai buna decat ACEST Manchester United.

Sper sa ma insel. Sper cu disperare sa ma insel, pentru ca ACEST Manchester United este mai bun decat cel de acum un an. Sau cel de acum doi ani. Este oare de ajuns ?

ps. am ras de italieni ani in sir pentru ca UCL ajungea in „sferturi” fara ei. Avand in vedere cele de mai sus si felul cum se comporta Bayern, cred ca este timpul sa ma pun in pielea lor …

Premier League : Nimic nou pe frontul de vest
februarie 9, 2013

sursa imagine : Who Ate All The Pies ( Photo: PA)

Doar manecile lungi ale tricourilor au facut ca privitorii din fata televizorului sa realizeze ca se afla in Februari si nu spre sfarsitul lunii Mai. Meciul Chelsea vs Wigan nu ar fi dat senzatia asta, jocul fiind unul tipic finalului de campionat. Doua echipe blazate, obosite si fara tinta, aflate in asteptarea vacantei. Din pacate pentru cele doua echipe soarele primaverii se afla undeva, departe, in spatiu. Iar pentru Chelsea urmeaza un razboi dur pentru un loc in UCL, loc ravnit si de Arsenal, Tottenham, Everton si Liverpool. Wigan are alte griji, insa apatia din aceasta dimineata se poate lasa cu un periplu prin a doua liga engleza, unde viata nu este deloc usoara.

Aceeasi lipsa de idei din jocul lui Chelsea, geniul tactic al lui Benitez stralucind, inca o data, prin absenta. Aceeasi coma profunda a lui Torres, cu toate ca omul incearca din rasputeri sa isi ajute echipa. Aceeasi obsesie de a suta aiurea a lui David Luiz, reprofilat intr-o pozitie mutand de mijlocas, in care are aceeasi gratie precum un hipopotam intr-un magazit de portelanuri chinezesti. Aceeasi autoizolare in benzi a lui Hazard … Aceeasi panica la 2-0 … Acelasi mesaj subliminal trimis dinspre Lampard spre paradisul caraibian al lui Abramovich.

Chelsea ofera cam acelasi lucru, meci de meci, si devine tot mai clar ca sezonul 2012-2013 va fi o perioada ratata. Singura raza de lumina de astazi mi s-a parut seria de pase dintre Oscar si Hazard, cei doi parand a incepe sa se simta in teren.

Scorul este, oarecum mincinos. Chelsea s-a chinuit si au existat momente in care nimeni nu-si putea paria salariul lunar pe punctele lui Chelsea. Pana la urma a iesit bine pentru londonezi. Si cel mai fericit ar trebui sa fie Marko Marin. Neamtul a intrat in ultimile cateva minute si a inscris la prima atingere. Nimic spectaculos. Cu exceptia felului in care germanul a fost luat, efectiv, in brate de publicul din spatele portii lui Al-Habsi. Probabil, imbratisarea aia ii poate justifica, intr-o oarecare masura, germanului decizia de a parasi Bundesliga pentru a sta pe banca de rezerve a lui Chelsea …

Premier League : Old Style
februarie 3, 2013

sursa imagine : Who Ate All The Pies (credits AP Photo/Scott Heppell)

Chelsea a jucat prost, dar asta nu mai este o noutate de mult timp. Mai degraba devoratorul de fotbal se mira cand Chelsea joaca bine. Asa cum a fost atunci cand a spulberat Napoli, deschizandu-si drumul catre semifinala in care avea sa plateasca polita Barcelonei pentru vipera numita Øvrebø. Ieri, Chelsea a oferit fotbalul sau anost, cu rare explozii de entuziasm, explozii care au dus la un moment dat scorul in favoarea sa. A lipsit, insa, incrancenarea care caracteriza acelasi fotbal, incrancenarea care i-a dus pana in topul fotbalului european. Unde se aflau, dealtfel, de multi ani, lipsind doar cireasa de pe tort.

Ghinionul lui Chelsea este tocmai paradoxul care a facut ca echipa sa castige UCL in chiar momentul in care vechea garda se afla intr-o procedura de tragere pe linie moarta. Astfel, reculul clasic al echipelor care castiga UCL, recul definit cel mai bine de catre Manchester United si niciodata cunoscut de catre actuala FC „Armstrong” Barcelona, a gasit echipa londoneza intr-un moment in care Ambramovich reincepuse sa pompeze bani in echipa. Implicit intr-un moment in care pretentiile rusului au cunoscut un puseu semnificativ. Astfel, atmosfera la echipa nu este prea buna, in conditiile in care venirea lui Benitez, nu a adus revirimentul asteptat. Spaniolul este de nerecunoscut iar nesiguranta pare a afecta in mod serios lotul si prestatiile din teren ale acestuia …

Chelsea pare a avea, in continuare nevoie de un atacant. Insa deja se ridica intrebarea daca asta este motivul adevarat, pentru ca pana si Ba incepe sa se integreze crizei de idei a londonezilor. Ma intreb daca nu cumva si un Falcao sau Cavani, prime targets a pietei transferurilor, nu vor avea aceeasi soarta. Nici aglomerarea de talente pe metru patrat (Oscar, Hazard, Mata, Moses, Lampard, in ordine aleatorie) nu pare a fi motivul chinului fotbalistic in care agonizeaza Chelsea. Lipsa lui Hazard si Moses nu au dus la descatusarea celorlati. Nu iese in evidenta decat ambitia senzationala a lui Oscar de a isi anula handicapul staturii, brazilianul luptand extraordinar in timpul meciurilor si reusind mai multe recuperari decat insusi Ramires.

Ieri Chelsea a avut cateva minute in care a demolat Newcastle, golul senzational al lui Mata (sper sa nu se blazeze omul asta !!!) dand senzatia ca Chelsea isi poate invinge blestemul care o bantuie in ultimul timp si care face ca norma de doua goluri inscrise sa fie echivalenta DOAR cu puncte peirdute. Newcastel a jucat insa ca pe vremuri si chiar daca se bate la retrogradare a dat meciului un aer de derby autentic. Londonezii nu au reusit sa faca fata presiunii, pe fundalul unei aparari catastrofale, iar Abramovich si-a dat seama ca nu a cumparat intregul „pachet Newcastle”, atunci cand a dat banii pe Ba. Probabil ar fi trebuit sa il cumpere si pe Cisse. Omul care a dislocat apararea londoneza cu o preluare magica (si fara steroizi) la faza in care a trimis mingea pe un contraatac care avea sa duca la golul de 2-2. Moment decisiv pentru ca , la Chelsea, golul prin care ii egalezi la doi are efectul unei curara, echipa paralizand, pur si simplu.

Candva, la Newcastle stralucea un fotbalist senzational. Numele sau era Asprillia si era columbian. Probabil, a fost mai bun decat Falcao. Probabil … Trebuie pastrate proportiile, pentru ca Asprillia era un atacant pur sange pe cand Sissoko este mijlocas. Francezul a fost ieri, insa, propiectia in teren a aminterii unui om care facea spectacol cu multi ani in urma. Inclusiv in Champions League, inclusiv impotriva Barcelonei, care pe atunci nu benbeficia de beneficiile messsianice ale medicinei moderne. Muahaha …

Premier League : Dr. Jekyll and Mr. Hyde
ianuarie 20, 2013

chears

Un mister total felul in care Chelsea se poate schimba subit, transformandu-se dintr-o echipa incantatoare intr-o copie bling bling a unei echipe mici si meschine. Chelsea a oferit cele mai bune 45 de minute ale sezonului 2012-2013, in fata unui Arsenal incapabil sa reactioneze. Mingea a curs sinuos si fara sincope, traseele acesteia ocolind picioarele cu jambiere alb rosii, intre ghetele in stare de gratie ale unui Mata incantator, un Hazard trezit din somnul care il cuprinsese de luni bune, sau un Oscar care lupta din rasputeri impotriva  conditiei fizice care nu il recomanda pentru un campionat contondent precum Premier League. Bineinteles, mingea refuza sa incheie razboiul pe care il poarta impotriva lui Torres, spaniolul parand inca o data din alt film.

Arsenal nu a existat, cu exceptia incercarilor inutile ale lui Walcott, singurul care s-a aratat interesat, in prima repriza, de rezultatul unui meci care la pauza dadea senzatia ca s-ar fi terminat in acelasai fel, indiferent daca Arsenal s-ar fi prezentat sau nu pe Stamford Bridge. Este adevarat ca scorul putea arata altfel daca Giroud ar fi inscris la prima ocazie, venita in debutul meciului. A ratat, Chelsea a inscris la cateva minute, discutabil, dupa ce arbitrul nu a fluierat ceea ce parea a fi fost un fault al lui Ramires la Coquelin, daca nu ma insel. A urmat un nou moment „acoperit de regulament”, la penalty-ul obtinut de acelasi Ramires, cand brazilianul a stiut sa cada la momentul potrivit.

chears2

Ceea ce a urmat dupa pauza tine de problema cea mai mare pe care trbuie sa o rezolve Benitez.  Chelsea s=a prabusit, efectiv, asa cum o face permanent, de vreo cativa ani, Arsenal dominand intr-un mod jignitor pentru detinatoarea meritorie a UCL :mrgreen: . Posibil ca prezenta lui Torres in teren sa fi vaduvit echipa lui Abramovich de linistea adusa de o diferenta de trei, patru goluri, Prestatia lui Ba, din ultimile cateva minute, cand doar prezenta de spirit a lui Vermaelen a impiedicat scorul de 3-1, a demonstrat cam ce ar putea fi Chelsea cu un jucator de 20 goluri/ sezon in primul 11. Asta nu scuza, insa, prestatia jalnica a oamenilor lui Benitez, care demonstreaza clar ca au uitat totalmente lectia defensiva demonstrata de propria lor echipa, cu un an in urma, in Europa. Arsenal nu a luat puncte pentru ca , cu exceptia lui Walcott, nu prea mai are oameni care sa pota castiga singuri un meci.

Fotbal frumos, curat, in conditiile in care vremea a fost imposibila. Avand in vedere repriza exceptionala reusita de Chelsea, cred ca victoria acestora a fost meritata. Nici nu vreau sa ma gandesc, insa, ce s-ar fi ales de victoria albastrilor daca van Persie ar fi avut ceva alb pe tricou, anul asta …

Premier League : „Baietii” o facura din nou …
ianuarie 13, 2013

„Asta este diferenta dintre o echipa de baieti si una de barbati”, spunea careva din lotul lui United, dupa ce o actiune fulger pe axa Park Ji Sung- Rooney-CR7 facea sah mat echipa rasfirata a lui Wenger, intr-o faza inaintata a UCL, cu ceva timp in urma … Ceva mai inainte de episodul asta, Wenger asamblase un fenomenal mecanism pe Highbury, legendarul stadion al lui Arsenal. Una dintre marile enigme ale fotbalului ramane lipsa de pe lista castigatoarelor UCL a lui Arsenal Londra, in conditiile in care pentru acest club au jucat Henry, Vieira, Bergkamp, Pires sau Overmars. Printre altii si in acelasi timp …

Apoi, la un moment dat, si nu stiu daca musai Wenger este vinovat pentru asta, Arsenal si-a vandut „sufletul”. Sub forma unui schimb de case. „Highbury” avea sa dispara iar Arsenal se muta pe un stadion fabulos, poate cel mai spectaculos din Europa, brandat cu un titlu care duce cu gandul la noua dinastie care incearca sa puna mana pe fotbalul european. Emirates …

Din acel moment, echipa cu cel mai frumos joc de fotbal din Europa s-a transformat intr-un experiment bizar care pompeaza bani in conturile clubului, spectacol in teren si frustrare in inimile fanilor. Printre altele si in acelasi timp … Caderea lui Arsenal nu este un fenomen nou si urmeaza practic cararea pe care a parcurs-o, deja, Ajax, si ea beneficiara unui stadion superb. Meciul din aceasta dupa amiaza a confirmat, inca o data, neputinta lui Arsenal de a se desprinde de conditia de pepiniera de pepiniera de talente. Arsenal s-a zbatut inutil in coltii unei echipe care a aprut clar superioara, cu toate ca s-a facut de cacat intr-un mod incalificabil in Europa, cu doar cateva saptamani/luni in urma. Eliminarea lui Koscielny este doar un amanunt. Arsenal nu putea castiga un astfel de meci decat intamplator. Sau cel putin, o putea face, dar nu in starea in care se complace. Wenger pare a nu sti ce piese ii lipsesc din puzzle, iar echipa sa a uitat, este clar, traseele de altadata. In seara asta, Arsenal mi s-a parut vlaguita si fara orizont, in conditiile in care o Manchester City atat de bramburita precum cea de astazi ar fi fost urcata pe garduri de echipe precum West Ham sau alta de acelasi calibru.

Mancini a parasit terenul cu o atitudine aroganta, din ce in ce mai putin digerabila, in conditiile in care echipa sa joaca prost. A invins pentru ca a avut in fata un Arsenal care risca sa devina exact ceea ce fanii’i nu isi vor fi dorit niciodata. O echipa modesta cu un stadion superb. Presupun ca tuturor le e dor de Highbury …

Premier League : Doua certitudini
ianuarie 13, 2013

Unu. Prima repriza a demonstrat clar ca United nu ar cam trebui sa aiba probleme anul asta. In Anglia, cel putin. Am fost destul de reticent in momentul transferului lui van Persie. Obiectam ca olandezului ii trebuisera vreo opt ani pana sa ajunga un star de talie mondiala, iar asta venise cam tarziu. Acum nu o sa imi tai mana cu care am scris asta, as cum spun turcii. Ma rog, obiceiuri vechi … O sa recunosc, insa, ca olandezul este in mod evident cel mai bun om din lotul lui Ferguson, reusind sa ii ia fata lui Rooney, omul care a carat in spate United, efectiv, in ultimii doi, trei ani.

Astazi van Persie a facut o prima repriza excelenta, inscriind un gol si reusind o pasa de gol, plus cateva faze in care a incantat un stadion in care cred ca doar senzationalii fani ai lui Liverpool isi mai aminteau ca a jucat atata amar de vreme la Arsenal. Fanul lui United, indiferent cat de incrancenat, nu poate pierde din vedere plusul de valoare pe care olandezul l-a adus prin venirea sa. Personal, ma bucur ca van Persie joaca pentru echipa mea favorita.

Liverpool a jucat slab in prima repriza. Stingher, Suarez, obosit, Gerrard, timorati restul. Amarata, galeria … Apoi, totul s-a schimbat.

Doi. A doua repriza a demonstrat clar ca United are o mare problema in aparare. De fapt, problema este simpla. Apararea este varza. Mouriho, deghizat in tribuna (pentru a nu se pune rau cu viitorii sai fani ???), a vazut lucruri bune. Pentru real, evident. Liverpool s-a trezit brusc, in momentul in care Sterling a dat o pasa de treizeci de centimetri catre Gerrard, in momentul in care caraibianul era in pozitie de atac. Timiditatea copilului lui Liverpool a declansat orgoliul monumentului in viata al LFC, iar sutul englezului i-a dat ocazia lui DeGea sa demonstreze inca o data de ce Ferguson tot arunca ocheade catre portarii alor echipe. Si lui Sturridge de a se pune bine cu fanii lui Liverpool. Era insa doar 1-2, pentru ca van Persie centrase mai devreme pentru golul fantoma al lui Evra (Vidici).

A urmat o demonstratie de orgoliu a lui Liverpool si asistenta cuminte/respectuoasa a echipei lui Sir Alex. Nici nu vreu sa ma gandesc ce a invatat Mou din partea a doua a meciului … United si-a consolidat, insa, primul loc in Premier League si ramane de vazut cum va rezista unei echipe depresive a lui Real Madrid. Problema e ca lotul spanililor este net superior lui United, iar in competitia aia Mourinho isi joaca … imaginea. Asa ca va fi greu de tot. Greu, cu adevarat. Dincolo de clisee …

Premier League : Candva, Palerrrrrrmo …
ianuarie 13, 2013

Candva, Martin Palermo, pentru ca de el este vorba, reusea sa socheze lumea fotbalului, incapatanadu-se a rata pana la trei penalty-uri intr-un singur meci. Chiar nu reusesc sa imi aduc aminte ce a facut Argentina in acel meci, de Copa America, parca, insa „performanta” fenomenalului nebun al fotbalului argentinian aduce , in opinia mea, cu ceea ce a „reusit” astazi Jonathan Walters …

sursa imagine : Who Ate All The Pies (credits AP Photo/Jon Super)

Chelsea nu facuse un meci reusit, pana cu un minut inainte de finalul primei reprize de pe Britannia. De fapt, ma insel, Chelsea chiar facuse un meci bun, avand in vedere ca reusise sa controleze un meci pe terenul unei echipe neinvinse, pana astazi, pe teren propriu. Performanta nedemna de o echipa care se facuse de cacat in finala unei competitii fantoma. LA meciul cu Corinthians, ma refer.  Revenind la meciul cu Stoke, Chelsea se descurcase dar o facuse fara a straluci. A venit un autogol misto al lui Jonathan Walters, care a plonjat ca englezul in piscinele din Portugalia. Din pacate, omul a ales piscina gresita, iar Chelsea intra la pauza cu avantajul unui gol si certitudinea ca il facuse pe Ba sa semene perfect cu Torres. Adica, aproape inexistent.

Acum, cat de slab ar juca Chelsea, in momentul in care acelasi Wlters alearga disperat ca sa il impiedice pe Lampard sa inscrie, mingea ii cade in cap si dintr-un colt al acestuia sare in poarta, as zice ca este imposibil sa nu incepi a juca. Iar londonezii au facut-o, trecand de cateva ori pe langa un scor neasteptat, nici macar de trezorierul lui Abramovich. Dupa ce Lampard a facut 3-0, in urma unui penalty acordat cu marinimie lui Mata, dupa ce spaniolul s-a impiedicat de un fir de iarba care statea rebel si stramb intr-un gazon pur englezesc, deodata, Hazard si-a amintit ca o echipa din Frant sta linistita pe banii platiti pentru el si a inscris unul dintre cele mai frumoase goluri din cele doua sute neinscrise de el in Anglia. Walters si-a desavarsit opera cu un penalty care a survolat o buna parte din West Midlands.

Serios vorbind, belgianul a inscris cu un sut superb iar scorul devenea 4-0, indeajuns de linistitor pentru Benitez incat spaniolul sa il trimita si pe Torres pe teren, fara a fi nevoie de defibrilatoare prin preajma. Iar Chelsea continua cursa de urmarie a locului doi, cu ceva sperante, avand in vedere ca City are maine un meci greu in fata unui Arsenal oricand capabil sa se trezeasca din coma-i prelungita.

Mi-a placut o chestie la comentariul de astazi. Dupa ce galeria lui Stoke cantase senzational vreo cateva zeci de secunde, s-a trezit si ala de comenta sa remarce „atmosfera”. Exact cand aia tacusera malc. Daduse unul de-al lor o pasa de doi bani, incat isi dadusera seama toti aia din tribune cat de scump era porterul de li se balanganea in pahare … :mrgreen:

Premier League : Un gol mai mult …
decembrie 26, 2012

Pentru o echipa ajunsa, surprinzator, mai aproape de retrogradare decat de locurile de UEFA, la doar un an dupa ce a cochetat cu insasi UCL, Newcastle a jucat fotbal, asta dupa amiaza, pe Old Trafford. De fapt, cred ca oricine poate juca fotbal impotriva lui United, in aceasta perioada, avand in vedere ca apararea lui Sir Alex ar fi in stare sa lase spatii si unei echipe de futsal. Problema adversarilor ramane atacul echipei din Machester, care, in ciuda traseelor nu foarte laborioase, precum altadata, cand pasele cu exteriorul ale lui Veron sfidau balistica, reusesc sa trimita mingea in poarta. Des, mult mai des decat te-ai astepta. Motto-ul sub auspiciile caruia United functioneaza pare a fi acelasi cu al echipei Braziliei din anii ’70-’80, cand important era sa inscrii o data mai mult decat adversarul. Ceea ce este frumos, pentru privitorul neutru si nerecomadnat cardiacilor cu stema lui United tatuata pe suflet. Cum a fost si astazi …

Adevarul e ca Sir Alex s-a cam jucat cu curu’ gol pe langa alte alea … Momente intregi ale meciului echipa sa a dat senzatia ca nu este in stare sa intre in meci, macar pentru a smulge un punct, daramite trei. Newcastle nu a reusit, insa, sa tina ritmul si usor, usor, Manchester a ridicat ritmul reusind sa isi ofere ocazii dupa ocazii. Parea ca ocaziile ratate isi pot arata fata hidoasa catre fanii care isi rodeau unghiile in tribune, insa, anul asta, United pare a fi abonata la un serial thriller cu final, inevutabil, fericit. Incluzand, aici, cu indulgenta si punctul smuls in fata lui Michu, acum cateva zile. Impinsa de van Persie, cel mai bun om al meciului, in opinia mea, Manchester a inscris, pana la urma, golul inevitabil, prin Chicharito care aparent, chiar incepe sa se creada „reincarnarea” ilustrului sau inaintas, Babyface Killer. Solskjaer, pentru expertii in istoria lui Bayern Munchen :mrgreen:

Este foarte adevarat ca lucrurile putea sfarsi rau, avand in vedere cele doua ocazii in care barele lui DeGea au vibrat precum corzile de harpa. Insa, la fel de adevarat este si faptul ca argentinianul Coloccini a avut senzatia ca mingea are manere si si-a spus ca ar putea sa se foloseasca de asta. Fu penalty iar adaugand asta la abureala aia de la golul de 2-1 al lui Newcastle, cred ca, de data asta, Sir Alex poate invita brigada de arbitri la un pahar de vin, ocazie cu care sa le explice, in dialect highlands, cam cu sta treaba cu gatu’ ma-sii …  Ma rog, nu ca altadata nu ar fi avut a le trimite plocon. Cum a fost povestea aia , de demult, cu Tottenham …

Partea cea mai buna a acestui Boxing Day a fost aceea ca seicul Mansour si-a deschis cadoul si de a colo a iesit un deget mijlociu pe care scria Mancini. Si care l-a pocnit in mutra, aducandu-i aminte ca poate sta linistit. Premiul „Fraierul Anului 2012” ii este destinat si nu are cum sa il scape. Sincer, ma intreb daca omul nu poate candida cu sanse si la Premiile Darwin … As inclina sa cred ca da …

mannew

Premier League : Doi atacanti
decembrie 9, 2012

De foarte mult timp United nu a mai jucat cu doi atacanti de clasa modiala. Mai exact de pe vremea cand in atacul echipei lui Ferguson jucau Rooney si Tevez. Perioada in care atacurile echipei erau letale, beneficiind si de apetitul incredibil pentru gol al unui mijlocas care , in prezent, se lupta de unul singur cu mitul Messi. CR7, un jucator care, pe vremea aceea era lipsit de fumurile pe care le manifesta acum. Si care va reveni in Anglia, sunt convins …

Tandemul Rooney – van Persie a dislocat o echipa care si-a depasit cu mult conditia de perdanta de serviciu in UCL. Bineinteles, United a castigat in felul care a devenim marca inregistrata a acestui sezon. Cu goluri incasate. Multe …

City nu prea a existat in prima repriza, United facand legea si dand senzatia ca va castiga meaciul fara mari probleme, Ronney facand ce a vrut pe teren, printre altele ocupandu-si timpul si cu doua goluri care l-au facut pe Mancini sa para mai prost chiar decat este. Spun asta pentru ca italianul se incapataneaza sa practice ritatia cadrelor intr-ul lot in care este evident ca se poate detasa fara probleme un prim 11 care sa dea randament. A il tine pe bara pe Tevez pentru a ii da sanse sa joace unui tembel care nu se gandeste decat la curvele din Milano, pare ori o inconstienta ori razbunarea in avans asupra unui club care urmeaza a te da afara. Intra in aceasta categorie si banii aruncati pentru rebuturi gen Maicon, venite, usor de ghicit, tot din Cizma.

Echipa lui ferguson nu se simte, insa, bine daca nu da emotii suproterilor asa ca s-a pus in postura de a fi indesata in propriul careu de un City care a jucat atat de bine incat pe mutra lui Mancini se asezase catre finalul meciului un zambet superior de multumire, vizibil si pe ecranele unor televizoare cu lampi, nu doar in HD … Nici o coincidenta faptul ca City juca dupa ce Balotelli fusese trimis la Playstation, tevez ocupandu-se de injectarea echipei sale cu incapatanarea care a dus meciul la un 2-2 nesperat pentru albastri, dupa corectia din prima repriza.

Ranjetul lui Mancini a fost sters de lovitura libera a lui van Persie … Probabil e timpul ca City sa isi caute antrenor. Altfel … finalul ala de sezon 92: -nu-stiu-cat, nu se va repeta. Mai ales ca Chelsea pare a isi fi revenit din coma.

Premier League : Three Days Later
decembrie 8, 2012

La trei zile dupa finalizarea celei mai slabe prezente a Angliei in UCL, de la calamitatea numita Blackburn, Chelsea revenea in Premier League pe un teren unde nu se poate spune ca nu s-ar simti bine, avand in vedere statistica ultimilor ani. In plus, forma slaba a adversarului, Sunderland, dadea lonodnezilor ocazia de a reusi sa isi ascunda propria lor forma, cunoscuta drept „lamentabila” … Iar londonezii au reusit. Desi este evident ca jocul de pase se afla intr-o stare de degradare vecina cu ruina, au existat destule momente in care Chelsea a parut ca stapaneste autoritar jocul. Cred ca albastrii ar fi castigat mult mai clar mijlocul terenului daca s-ar fi gandit sa dubleze omul care intervenea la minge. Nu au facut-o si , de mult prea multe ori, inteventiile unu londonez erau inutile, desi in prima faza castiga mingea, pentru ca adversarul revenea, ajutat de forma fizica evident mai buna. O realitate evidenta in ceea ce priveste mai toate echipele din Premier care intalnesc Chelsea. Hazard a cam fost citit de advesari si daca nu se intampla ceva cu jocul sau, cred ca risca sa ajunga o dezamagire, in ciuda faptului ca puncteaza destul de des la capitolul „assist”. Oscar a fost distribuit de Benitez intr-o zona a terenului in care brazilianul munceste enorm, insa fizicul il dezavantajeaza, de multe ori fiind caraghios in incercarea de a recupera mingea. Chelsea a castigat aparent lejer un meci important pentru ca este posibil ca aceasta victorie sa fi adus roseata in obrajii unei echipe livide …

Dubla lui Torres, a doua in patru zile, poate insemna ceva, insa este cam tarziu pentru gloria continentala. Cel putin anul asta. Revenind la UCL si la prestatia lamentabila a echipelor engleze, as putea spune ca acelasi lucru il spuneam si anul trecut, in aceeasi perioada a anului. Iar finalul a fost demn de poveste. Anul asta nu mai este Chelsea, insa. Londonezii au pierdut calificarea in prima etapa cand aiu permis italienilor zapaciti de golurile lui Oscar sa revina si sa smulga un punct nesperat care le-a dat forta de a trece si peste faptul ca a fost singura echipa din grupa care a pierdut puncte in fata inocentilor danezi. Infrangerea de la Torino a reprezentat un act sinucigas din partea lui Di Matteo, de a juca fara varf, dublat si de ghinionul de a lua doua goluri din devieri. Cu alte cuvinte, eliminare sigura pentru ca a spera la fair play din partea unui individ ros de frustrari precum Lucescu, mi se pare un alt act sinucigas. Romanul inca mai crede ca United l-a eliminat cu arbitrii, in ’99. Presupun ca Taribo l-a luat la suturi tot cu ajutorul arbitrilor. Iar, recent, tot arbitrii au inscris in poarta echipei sale, pe Stamford Bridge. Cu alte cuvinte Chelsea a fost eliminata de Juventus in meciurile directe, in ultima etapa Sahtior stand capra intru satisfacerea orgoliului antrenorului …

In rest, Arsenal s-a calificat fara glorie iar Manchester United s-a facut de ras doar pentru ca ii este destul de usor sa faca asta, avand in vedere ultimul sezon. Nororc ca s-a comportat bine in primele patru etape, desi avand in veder meciurile cu Braga, in locul lui Ferguson nu as fi prea sigur ca lucrurile sunt in regula. Chiar daca maine va castiga in fata lui City, pentru ca o va face. Echipa aceea este o rusine, raportata la asteptarile europene ale Angliei si la memoria a ceea ce a insemnat in Europa Big Four …

Chelsea va pleca in Japonia, unde este posibil sa nu castige Campionatul-nu-stiu-cum, iar Premier League va continua sa se dispute incrancenat, in asteprtarea starurilor care sa ii readuca stralucirea furata in ultimii ani de La Liga. Daca vor veni …

Premier League : FBB
decembrie 1, 2012

Inainte sa plece, pentru ca, din pacate, spun eu, va pleca, Benitez va trebui sa scape de unii jucatori care aduc aminte de blazarea fara limite care pusese stapanire pe Chelsea, inainte ca minunea UCL 2012 sa aiba loc. Adica de jucatori gen Anelka sau Malouda, nume mari, platite din greu, dar care nu mai dadeau nimic echipei. Astazi, in fata fabuloasei galerii a lui West Ham united in rol de „liabilities” au fost Ashley Cole si, spre marea mea parere de rau (care tot persista, de ceva timp), Torres.

Daca Ashley Cole a semnat lovitura de gratie, prin greseala uriasa care a dus la golul de 1-3, Torres a stralucit ca niciodata prin absenta. Cum este aproape imposibil sa joci in noua in fata unei echipe mici dar care isi respecta publicul, Chelsea a capotat fara drept de apel. Uimitor pentru ca oamenii lui Benitez au facut o prima repriza buna, in care, pe langa golul de 1-0, au reusit sa dea impresia ca au totul sub control. Si au aparut pasele filtrate, una dintre acestea, inventata de Moses, ducand la golul inscris de Mata. Pasator Torres, la una dintre foarte putinele faze in care s-a trezit din somn. Ce a lipsit a fost sutul de la distanta. nimeni de la Chelsea pare a nu avea voie de la antrenor sa suteze. Problema este, insa, ca Chelsea nu are jocul de pase al Barcelonei, capabil a baga trei jucatori odata cu minge cu tot in poarta.

A doua repriza a fost cu totul altceva. Plusul de tehnicitata infuzat in jocul lui Chelsea vine la pachet cu un minus urias, avand in vedere standardele Premier League. Chelsea a fost luata pe sus de masiva si agresiv echipa a lui West Ham, impinsa de la spate de un public care uraste Chelsea cu fiecare celula a fiecarui ciocanar. Dupa ce Cole l-a cocosat pe Ivanovic si a egalat in fata unui Cech absent, te-ai fi asteptat la o replica sustinuta a oamenilor lui Abramovich. Aceatsa a venit, a trecut fara efecte pe tabela, multumita lui Jussi Jääskeläinen, apoi Chelsea acazut prada propriilor slabiciuni. Adica greselile lui Cole si absenta lui Torres.

3-1 pentru West Ham, intr-un meci pe care nu parea a fi capabila sa il termine cu un punct dar pe care l-a castigat. Cu forcepsul … Motiv pentru senzationalul Upton sa cante din toti bojocii al lor fabulos „I’m Forever Blowing Bubbles” … West Ham are antrenor si are spirit …

Premier League : London Rain
noiembrie 25, 2012

Ploaia londoneza a fost cel mai important actor al unui meci urat si plictisitor. Surprinzator, avand in vedere investitiile facute in cele doua echipe, si nu prea, luand in considerare caderea marca proprie a lui Chelsea si prestatia de tot rahatul in UCL, tot marca proprie, a celor de la City, de data aceasta. Nu imi dau seama daca aspectul tacticizat al meciului a fost rezultatul direct si imediat al venirii lui Benitez pe banca londonezilor, insa acest lucru este destul de posibil, spaniolul fiind atat de obsedat de  latura sahista a acestui sport inct poate fi considerat perfect capabil a „inchida” total o echipa adversa, la numai cateva zile dupa ce a sosit in vestiarul acesteia. Daca echipa in discutie este City, condusa de un distrus cu principii haotice, daca acestea exista, atunci sarcina este foarte simpla iar Benitez s-a achitat cu succes de ea.

Chelsea a jucat prost dar o parte buna s-a vazut si anume faptul ca nu a parut echipa care sa poata lua gol la orice faza si de la oricine segandeste sa paseasca in careul sau, asa cum a dat senzatia in ultima perioada din era DiMatteo. Ma rog, Chelsea, (sau Benitez), a reusit asta prin a ingramadi in propria jumatate inclusiv echipa medicala, cu Eva cu tot. Mata a jucat foarte jos, iar in conditiile in care Hazard pare a manifesta un stres postraumatic de pe urma contactului cu Premier League iar Oscar incepe sa fie luat tot mai des pe sus de apararile adverse, Torres ramane tot mai singur, existand momente in care, dorind sa se simta parte dintr-o echipa, ajunge sa faca joc de mijlocas central. Defensiv.

City a jucat ingrozitor de prost avand in vedere calitatea pe care individul ala cu fular alb albastru o trimite in teren. Am ajuns sa cred ca italianul nu pleaca’n ma-sa, odata, in Italia pentru ca ii place vremea din Insula. Adica, acolo, isi poate permite sa poarte fularul ala de il afiseaza cu mandrie in stil italian  mai mult de juma’ de an … Dar, la dracu’ cu aspectele fashion. City a jucat la fel de prost ca in UCL si doar haosul din sanul echipei londoneza a facut ca cei din Manchester sa plece cu un punct.

Revenind la Chelsea mi se pare de cacat primirea pe care o suporta Benitez, desi trebuie sa recunosc ca fanii lui Chelsea au fost destul de decenti. Adevarul este, insa, ca minunea „Barcelona/Munchen” nu putea fi repusa in scena iar italianul scapase situatia de sub control. Mi se pare aiurea ca suporterii, oricat de atasati de DiMatteo, sa prefere imaginea echipei de la Torino (sau ultimile etape din campionat) doar ca sa il aiba pe italian aproape. Pana la urma il pot lua acasa, daca vor. Chelsea are nevoie de antrenor si cred ca Benitez ar fi primul cu adevarat bun de la Mourinho incoace. Cu tot respectul pentru Ancelotti. Acum, ramane de vazut daca spaniolul va reusi sa faca ceva in timpul scurt pentru care a semnat si, mai ales, daca va reusi sa ajunga undeva FARA atacant. Asta, daca nu cumva Abramovich ii va aduce unul in iarna.

Si cred ca Benitez va trebui sa decida care dintre Mata, Hazard sau Oscar valua loc pe banca. Pentru ca povestea asta cu toti trei la mijloc pare a nu merge. Sunt insa convins ca exista solutii. Pana la urma pentru asta sunt platiti cei de pe banca cu atatia bani. Benitez sau care o veni in loc …