Premier League : Suspinand dupa Ferguson …
Septembrie 1, 2013

livman

Liverpool a avut „noroc” astazi. Spun asta pentru ca a deschis scorul rapid. Ceea ce nu are de-a face cu norocul, bineinteles. Doar ca golul cormoranilor a venit dupa un corner obtinut la o minge pierduta prosteste de Ashley Young la cativa metri de propriul careu. Si consider a fi o sansa nesperata ca Moyes sa isi etaleze colectia de ratati tocmai pe Anfield … Cu Ashley Young si Welbeck in primul unsprezece, United nu putea spera la prea multe de la prima repriza. Pana la urma, Moyes si-a dat seama de asta si a introdus o alta „piesa  grea” a mecanismului, Nani. Hmm, ce sa spun, Champions League, pazea !!!

Blindata moral de debutul de sezon neasteptat de bun al lui Sturridge, Liverpool  si-a invitat oaspetii la un raboi de rutina, purtat intr-un ritm destul de lent si caracterizat printr-o lipsa aproape totala de idei in ceea ce priveste faza ofensiva. Din partea ambelor echipe. Manchester United nu a parut deranjata de asta si am avut senzatia ca asist la un meci de cupa in care United venea dupa ce castigase la scor si la zero meciul tur. Echipa lui Moyes s-a complacut intr-o stare letargica de parca tabela de scor de pe Anfield ar fi fost asezata cu curu’ in sus …

Al doilea meci consecutiv in care cele doua staruri veritabile ale lui United stralucesc prin absenta. Ma rog, van Persie la figurat iar Rooney la propriu … Ceea ce pune sub semnul intrebarii propiectul lui Moyes, oricare ar fi acela. Scotianul se afla in fata unui start de doi bani in actualul sezon insa nu sunt foarte sigur ca isi da seama. Cu patru puncte dupa trei etape este, probabil, multumit. La Everton se deschidea, deja, sampania …

In fata unei United blazate ca dracu’ la doar doua saptamani dupa ce ii daduse cu terenul in cap mandriei galeze Swansea si parea ca nimeni nu le mai poate sta in cale, Liverpool se catara pe primul loc al clasamentului, cel putin pana la finalul meciului dintre, vorbind in termen de mercato, un Tottenham plin de „steroizi” si un Arsenal aflat in pragul starvitiei …  United ramane cu plonjonul ordinar al lui Welbeck la o faza la care Young a regretat, probabil, ca nu s-a aflat pe teren … El ar fi cazut mai artistic …

Lipsita de reactie si vaduvita de personajul care ar fi putut sa o trezeasca din coma, United a aratat rau de tot astazi, pe Old Trafford … Avand in vedere precedentul „Scholes” ma intreb cat va mai dura pana cand  …

Premier League : St. Simon
August 17, 2013

90 de minute a durat amintirea lui Pepe reina pe Anfield. De fapt, daca stau sa ma gandesc, nici macar atat, intr-un meci in care Begovic si Mignolet au fost cei mai buni oameni de pe teren. Mignolet, mai cu seama … Belgianul nu are, inca, un cantec al sau, insa The Kop deja il compune …

In ciuda faptului ca ultimile doua sezoane au abundat de meciuri de slaba calitate, Premier League a debutat in noul sezon cu un meci intre Liverpool, plecata pe o traiectorie care o departeaza pe zi ce trece de incantatoarea amintire a dream-team-ului „Benitez”, si Stoke, o echipa solida. Si doar atat. Dealtfel, Stoke si-a asumat in prima jumatate de ora rolul de incasator iar oamenii lui Brendan R. au cam zburdat. Scorul a fost limitat de interventiile lui Begovic, ajutat si de meciul slab la finalizare al lui Henderson, de bara in doua randuri (Toure aproape de gol la debut), si de regulile jocului, la golul anulat cormoranilor pentru offside.

Liverpool a arata bine in cea mai mare parte a timpului. Rodgers incepe sa isi impuna ideile iar Liverpool a arata de cateva ori ca poate reproduce ceea ce Swansea desena pe teren in urma cu doi ani, o retea de pase care obliga specialistii sa asemene mic echipa galeza cu o alta, mul mai mare, mult mai bogata si mult mai ajutata de arbitri. Vechile metehne ale cormoranilor nu au disparut, insa, iar apararea a gafat de cateva ori, tremurand la atacurile stinghere ale celor de la Stoke. Au fost salvati de fiecare data de senzationalul portar belgian adus in aceasta vara, Mignolet scotand de pe la vinclu si un lob dement de la centrul terenului al unuia de la Stoke, care a vrut, pesemne, sa inscrie golul sezonului.

Problemele de anul trecut (puncte pierdute aiurea) au avut tendinta de a se replica si in acest debut de sezon insa Mignolet a parat un penalty tras prost, cu tibia am senzatia,  de catre Walters, moment in care Anfield a explodat mai abitir decat la unicul gol, inscris de catre Sturridge.

Meci frumos, cu un ritm bun in cea mai mare parte a sa, avand in vedere ca este debut de sezon. Ultima parte a meciului a fost destul de anosta insa penalty-ul celor de la Stoke au dat foc utimilor zece minute. Oricum, reclama buna pentru Premier League. Parerea mea. Subiectiva cat se poate.

Referitor la drepturile privind PL, mi se pare lipsa de respect acea tacere vinovata de pe un anumit site, in fata multiplelor intrebari ale abonatilor. Pana la urma nu este nici o rusine a recunoaste ca nu iti mai permiti a cumpara un produs premium. Si nici o obligatie nu poate fi.  Adevarul, evident, este, insa, ca grila lor de astazi este naspa. Rau de tot …

 

Premier League : Amintirea unui „4:4”
Aprilie 21, 2013

Candva, Liverpool si Chelsea ofereau microbistilor ocazia de a se delecta cu unul dintre cele mai frumoase meciuri din istoria UCL. A fost un „4-4” de poveste, pe Stamford Bridge, intre doua echipe care acum nu mai exista.

4x4

Sau, mai exact, mai exista doar franturi. Cech si Ivanovic, parca neschimbati. Reina, Caragher si Lucas intr-un razboi straniu cu fostii lor aliati, Torres si Benayoun.  Liverpool contra Benitez, o blasfemie impotriva careia cel mai mult protesteaza , ironia sortii, tocmai suporterii londonezilor …

Meci frumos pe Anfield. Chelsea a fost mai buna, mai stapana pe sine, cu cateva exceptii, in care Liverpool a saltat mingea peste apararea albastra. Au fost momentele care i-au permis lui Suarez sa fie erou. O pasa de gol, un moment de nebunie (uruguayanul asta o va sfarsi fara dinti, intr-o zi) si un gol senzational intr-un moment in care Chelsea isi facea calcule privind o potentiala finala Europa League. Lui Chelsea i-a lipsit ceea ce ii lipseste de mult timp, cu mult timp inainte ca eu sa imi fi dat seama. Omul care aduce golurile. Torres a fost acolo dar modul in care se impleticeste cu mingea langa el a devenit de mult timp o stare de fapt, nicidecum o efemera lipsa de forma. Torres este, acum, o piatra de moara de gatul echipei lui benitez iar pentru asta merita aclamat pe Anfield, nicidecum fluierat.

Liverpool a jucat la un nivel superior ,ediei din ultimii ani. Din pacate Gerrard tine mai mult de epoca acelui „4:4” decat de prezent, asa cum este cazul si pentru Lampard, intrat pe teren degeaba, in ultimile minute, doar pentru a admira zvancirea viperina a lui Suarez, la faza care pune sub semnul intrebarii numele echipei care va pierde locul de UCL, pentru la anul.

Voi fi sincer si voi spune ca imi doresc ca Chelsea sa termine in primele patru. Pentru ca imi place echipa asta (le sunt intotdeauna indatorat pentru socul oferit anul trecut echipei „ganja”) si pentru ca imi doresc ca investitiile lui Abramovich sa continue. Cu toate ca Tottenham este o echipa frumoasa, felul in care s-au comportat in Europa League amnul asta ma face sa cred ca la anul, in UCL, vor fi a doua City. In plus, il vor vinde pe Bale. Vor fi varza, cel mai probabil, la anul …

Meci frumos pe Anfield. Candva, a fost „4:4”. Acum, un alt egal. Care nu ajuta nmimanui. Liverpool vor vedea Europa pe ecran plat iar Chelsea o priveste din spate pe Arsenal. IAr la cum stau lucrurile anul asta, asta este definitia unui sezon ratat. Chiar si in eventualitatea in care vor castiga Europa League …

Premier League : Doua certitudini
Ianuarie 13, 2013

Unu. Prima repriza a demonstrat clar ca United nu ar cam trebui sa aiba probleme anul asta. In Anglia, cel putin. Am fost destul de reticent in momentul transferului lui van Persie. Obiectam ca olandezului ii trebuisera vreo opt ani pana sa ajunga un star de talie mondiala, iar asta venise cam tarziu. Acum nu o sa imi tai mana cu care am scris asta, as cum spun turcii. Ma rog, obiceiuri vechi … O sa recunosc, insa, ca olandezul este in mod evident cel mai bun om din lotul lui Ferguson, reusind sa ii ia fata lui Rooney, omul care a carat in spate United, efectiv, in ultimii doi, trei ani.

Astazi van Persie a facut o prima repriza excelenta, inscriind un gol si reusind o pasa de gol, plus cateva faze in care a incantat un stadion in care cred ca doar senzationalii fani ai lui Liverpool isi mai aminteau ca a jucat atata amar de vreme la Arsenal. Fanul lui United, indiferent cat de incrancenat, nu poate pierde din vedere plusul de valoare pe care olandezul l-a adus prin venirea sa. Personal, ma bucur ca van Persie joaca pentru echipa mea favorita.

Liverpool a jucat slab in prima repriza. Stingher, Suarez, obosit, Gerrard, timorati restul. Amarata, galeria … Apoi, totul s-a schimbat.

Doi. A doua repriza a demonstrat clar ca United are o mare problema in aparare. De fapt, problema este simpla. Apararea este varza. Mouriho, deghizat in tribuna (pentru a nu se pune rau cu viitorii sai fani ???), a vazut lucruri bune. Pentru real, evident. Liverpool s-a trezit brusc, in momentul in care Sterling a dat o pasa de treizeci de centimetri catre Gerrard, in momentul in care caraibianul era in pozitie de atac. Timiditatea copilului lui Liverpool a declansat orgoliul monumentului in viata al LFC, iar sutul englezului i-a dat ocazia lui DeGea sa demonstreze inca o data de ce Ferguson tot arunca ocheade catre portarii alor echipe. Si lui Sturridge de a se pune bine cu fanii lui Liverpool. Era insa doar 1-2, pentru ca van Persie centrase mai devreme pentru golul fantoma al lui Evra (Vidici).

A urmat o demonstratie de orgoliu a lui Liverpool si asistenta cuminte/respectuoasa a echipei lui Sir Alex. Nici nu vreu sa ma gandesc ce a invatat Mou din partea a doua a meciului … United si-a consolidat, insa, primul loc in Premier League si ramane de vazut cum va rezista unei echipe depresive a lui Real Madrid. Problema e ca lotul spanililor este net superior lui United, iar in competitia aia Mourinho isi joaca … imaginea. Asa ca va fi greu de tot. Greu, cu adevarat. Dincolo de clisee …

Premier League : Doua rezerve vs. Un titular
Noiembrie 11, 2012

Sau, cu alte cuvinte, explicatia caderii echipei lui Abramovich. O cadere nesemnificativa comparativ cu ceea ce a reusit sa demonstreze aceasta echipa in urma cu cateva sezoane. Pe negandite, Chelsea ajunge pe locul trei, dupa ce se parea ca, cel putin in prima parte a sezonului, nu va avea decat o palida concurenta din partea tandemului din Manchester. Asta pentru ca United lua goluri pana si in pauzele publicitare dintre reprize, apararea lui Ferguson parand un experiment sado-maso. Cat despre echipa lui Mancini … Probabil, vizita la Amsterdam a vizat Red District si nu cele trei puncte din UCL, iar meciul ala a fost simbolic pentru tot ceea ce a oferit in acest sezon City …

Atunci, de unde a aparut acest clasament, cu City pe doi si United lider? Si Chelsea, campioana Europei, revitalizata de cateva transferuri mai mult decat folositoare, pe trei, cu ceva „ajutooooor” din partea arbitrilor, evident… Acum, nu sunt specialist, dar mi se pare evident ca United a inceput sa mearga, ba chiar sa reuseasca frecvent a depasi handicapul provocat de o evolutie permanent fragila a propriei aparari. O fi vreo coincidenta, insa acest lucru se intampla de cand Sir Alex si-a calcat pe inima si a restrans aparitiile in teren ale calamitatii Welbeck. Hum ? La cat am scris despre asta pe aici, este clar ca nu cred in coincidente … Acum, ar mai ramane ca Ferguson sa nu ii rezerve lui Hernandez o cariera precum cea a lui Berbatov, o alta „rezerva” a lui Welbeck care demonstreaza in prezent ca nu este un fotbalist terminat. Cu un Cleverley in evidenta crestere si, in curand titular in locul lui Carrick, cred, sper, cu un Anderson care prinde din ce in ce mai multe meciuri, cu un Nani tras, in sfarsit, pe linie moarta, as spune ca Sir Alex a identificat unele dintre problemele care au distrus ultimul sezon al lui United. Plusul de valoare adus de van Persie da sanse ca United sa se ridice peste mediocritatea sluta de anul trecut. Si poate, Alex Ferguson va construi o noua echipa pe Old Trafford.

Desi joaca  prost, City are momente in care mercenarii tinuti pe bani indecent de multi incep sa joace. Daca in UCL s-a facut iremediabil de ras si anul acesta, in campionat echipa tine pasul cu United si, agatata de turul nadragilor lui Giggs&Co, reuseste sa treaca surprinzator peste Chelsea, anul acesta o echipa mai buna si mai frumoasa decat cea a partii albastre a orasului Manchester. Astazi, City a jucat prost si depresiv pana in momentul in care Aguerro si-a dat seama brusc ca joaca un meci care ar putea fi, la final, capital. Norocul lui Mancini a fost acela ca Tottenham si-a taiat singura craca de sub picioare atunci cand a renuntat la cel mai bun jucator din echipa, van der Vaart. Asa ca Boas culege , acum, roadele … Si, bineinteles, Mancini are o rezerva care stie sa inscrie. Dzeko joaca anul acesta rolul interpretat cu un deceniu in urma de Ole Gunnar S. Legenda care a spulberat Bayern, intr-o seara de Mai, la Barcelona …

Chelsea a jucat binisor cu Liverpool. In sensul ca a controlat aproape total meciul. Pana la golul egalizator al acestui obsedat numit Suarez. Uruguayanul, care l-a dominat fizic in meciul asta pe Ivanovic, un lucru destul de greu pentru oricine, s-a batut de unul singur cu intreaga echipa londoneza, in conditiile in care SG a obosit iar tanarul Sterlin mai are de invatat. Cormoranii puteau sa invinga chiar, dar Cech e un portar mare iar Suso, la fel ca si Sterling, mentionat inainte, este inca prea tanar.

Chelsea nu a tras la poarta si, in plus, am avut senzatia, Di Matteo i-a dispus gresit pe cei doi inchizatori, astfel ca Mikel, un jucator care nu va trage niciodata la poarta, cu exceptia cazului cand va dori sa loveasca pe vreunul din tribuna, se afla mereu in preajma careului, cu Ramires in spate. In loc sa fie invers, brazilianul avand tot ceea ce ii trebuie pentru a putea inscrie. Tehnica si tupeu. Adica ceea ce Mikel nu are.

Marea problema ramane Torres. A durat vreo doi ani pana sa ajung sa spun asta, insa nu cred ca spaniolul mai poate iesi din tunelul in care se afla si din care, din cand in cand, mai da semne de viata. Prea putin, insa. Chelsea are nevoie de un atacant care sa inscrie. Torres se bate in fiecare meci insa la finalizare este ceea ce americanii numesc „liability”.

Chicharito, Dzeko, Torres. Sau … de ce este Chelsea pe locul trei.

Parerea mea.

sursa imagini : Who Ate All The Pies

Premier League : La pomul laudat …
Septembrie 23, 2012

O oarecare urma de ipocrizie in scrisoarea deschisa a lui Sir Alex, adresata fanilor lui United si, in acelasi timp celor ai lui Liverpool. Scotianul a vorbit de fair play si despre spiritul jocului pentru ca, apoi, sa mearga pe Anfield si sa ciupeasca LFC cu ajutor din partea „alora mici si negri” … Si te astepti ca „The Kop” sa nu te injure ? Sau, mai rau, sa te ia la suturi ? …

Lasand la o parte arbitrajul slab, si oarecum orientat pro United, Liverpool a pierdut pe mana sa un meci pe care il putea castiga lejer, profitand de jocul slab al unei echipe care inca nu a reusit sa se aseze dupa primul sezon din ultima vreme in care a reusit sa faca niste transferuri cu cap. Sau, cel putin , asa imi doresc a se dovedi … Shelvey a reactionat ca un idiot, intr-un moment in care nu se justifica iesirea sa, in conditiile in care United juca blazat, fara urma de agresivitate. Daca Evans, parca el a fost, nu a ajuns pe targa, a fost doar pur noroc, avand vedere ca lui Jonjo putin i-a pasat daca atinge mingea sau tibia adversarului. Asa cum nu i-a pasat nici cu cateva secunde inainte cand il putea demola pe Giggs, la o intrare extrem de periculoasa avand in vedere varsta articulatiilor galezului …

Liverpool a jucat frumos si pare a avea viitor, atunci cand vezi cum joaca Suso sau Sterling. United a jucat slab asa cum o face mai mereu de la dubla cu Schalke incoace, dar a castigat pentru ca are prezent, cu toate ca acesta nu arata extraordinar. A rezultat un meci destul de anost care s-a ridicat destul de rar la nivelul cu care a obisnuit Premier League.

 

Ca si in primul meci al zilei, echipa considerata mai slaba a jucat mai onest decat marea favorita. Arsenal a pasat mai bine decat City, a alergat mai mult decat City si as spune ca a placut mai mult decat City. Oamenii lui Mancini par a sarbatori inca titlul science fiction de anul trecut iar infrangerea grea si, aparent nemeritata, in fata Madridului nu mai pare deloc, astazi, atat de „aparent nemeritata”. Mai ales ca trebuie sa imi modific parerea cum ca iesirea lui Silva ar putea fi de vina pentru infrangerea din UCL. Silva a fost catastrofal astazi reusind sa iasa in evidenta prin pasele gresite pana si intr-un meci in care asemenea „executii” au venit in avalansa. Jucatorii pot avea scuza terenului greu si a ploii dar alibiul asta il gaseste unul ca mine cand da cu stangu-n dreptu’ntre blocuri, nicidecum unii care castiga in doua minute cat un oarecare’n douaj’ de mii de ani …

Arsenal avea o mare sansa sa dea lovitura (letala, pentru Mancini?) pe Etihad in cazul in care Gervinho nu tinea mortis sa isi bata joc de fiecare minge care ajungea in preajma sa. Insa echipa lui Wenger arata mult mai bine decat se prezenta acum un an pe vremea asta, asa ca sunt sperante ca Premier League va lua foc in scurt timp. Asta pentru ca City isi va reveni, este inevitabil, lotul o obliga. United merge in continuare din inertie iar forta care o impinge inainte este destul de serioasa avand in vedere gigantismul clubului. Chelsea si Arsenal joaca mai bine decat anul trecut, este evident asta. Tottenham a reusit sa lege doua victorii, Newcastle ramane solida iar Liverpool are viitor, asa cum spuneam. Everton se profileaza ca o surpriza, asa ca noul sezon promite o lupta dura desi, deocamdata, nimeni nu straluceste. Personal, as fi atent la Queens Park Rangers …

 

Premier League : Candva, Liverpool …
August 18, 2012

Sezonul 2012 -2013 a inceput brutal pentru Liverpool, o echipa candva componenta a conceptului „Big Four”. Un B4 cu care Liverpool nu are nimic de-a face in acest moment. Sper ca Brendan Rogers nu a apucat sa faca promisiuni actionarului american pentru ca Liverpool FC a aratat astazi profilul perfect al echipei engleze gata sa se faca de ras in Europa League in fata oricarei echipe de mana a doua venite din Serie A sau La Liga …

Liverpool venea in fata unui WBA-Tamas (Tamas imi confirma pronosticul, cu intarziere, dar o face) cu imaginea uneia dintre necunoscutele noului sezon. Un antrenor nou si, mai ales, un statut mister pentru una dintre vedetele anului trecut, Caroll, o vedeta transformata intr-o uriasa deziluzie. Totusi, Caroll venea dupa un Campionat European decent si ma asteptam sa prinda primul 11 in fata nou venitului Fabio Borini, un jucator care astazi s-a remarcat printr-o centrare de jucator de calitate, centrare de care si-a batut joc Suarez, si printr-o simulare taxata promt de galeria gazda. Caroll a intrat, prea tarziu, insa, si prea nervos pentru a mai putea schimba ceva.

Doua lucruri am observat astazi, sau cel putin mi s-a parut ca observ. Suarez vrea sa plece. Se zvonea asta si jocul sau individualist si indolent a costat echipa pentru care uruguayanul nu a jucat nici un moment. Problema e ca Suarez a costat mult si dupa niste Jocuri penibile, uruguayanul nu prea cred c va fi vandut, intr-o eventuala tranzatie, cu ceva profit. Al doilea aspect tine de Gerrard. Cred ca , la fel ca in cazul Lampard, vremea lui Gerrard a apus. Iar Liverpool ar cam trebui sa treaca peste asta, pentru ca a astepta permanent ca Gerrard sa inventeze ceva nu aduce nimic bun. Liverpool are nevoie de cineva care sa aduca fantezie in jocul echipei care pare la fel de mediocru ca cel care sezonul trecut ii putea duce in afara Europei si in randul echipelor de pluton si fara de vocatie … Gerrad este obosit, nervos iar momentele de geniu vor mai veni, dar din ce in ce mai rar … SG va ramane simbolul unei echipe care a dat fotbalului finala senzationala cu Alavez si cea fabuloasa cu Milan, insa am senzatia ca echipa aceea este istorie. Acest Liverpool are nevoie de un reboot. Sau de o minune din partea unui antrenor care anul trecut si-a castigat tot respectul pentru ceea ce a reusit sa faca din Swansea …

Astazi, dupa o prima jumatate de ora in care Liverpool a parut mai buna (probabil, este), Gera a reusit un gol frumos si LFC a intrat in vrie. Nu doar ca nu si-a revenit dar eliminarea lui Agger i-a transformat in tinte vii iar WBA i-a executat cu placere si chiar cu tandrete, avand in vedere penalty-ul ratat de Long. Interesanta evolutia lui Lukaku care inca nu justifica banii platiti pe el si mai ales faima care a dus la acea suma.

West Bromwich Albion 3-0 Liverpool FC ( ’43 Z. Gera, ’64 Odemwingie (pen), ’77 Lukaku)

ps. as fi vrut sa vad primul meci al lui Arsenal insa Digi Sport a decis sa il transmita online. Nu pot sa inteleg care este politica Digi, insa pe al doilea lor post erau stiri cu jiji … Nu ca ceea ce spune jiji n-ar fi interesant :mrgreen: , dar …

Anglia, ca intotdeauna …
Mai 26, 2012

Campionat nebun in Anglia. Sezonul care s-a incheiat a stat, ca si precedentele, dealtfel, sun semnul fluctuatiilor de forma si a rasturnarilor de situatie. Nu a fost nici macar o echipa care sa se poata lauda ca nu a avut sincope, competitia semanand cu o cursa de F1 in care au contat extrem de mult timpii pierduti la boxe … A disparut, in mare parte, notiunea de Big Four, sau cel putin materializarea sa in teren, lupta celor patru granzi din urma cu patru, cinci ani, fiind inlocuita de o inclestare intre sase echipe de luat in seama intre care s-a insinuat un outsider pe care l-am anticipat, oarecum , la inceputul sezonului …

De jos in sus …

Liverpool a dezamagit crunt, desi la inceputul campionatului se parea ca, in sfarsit, va putea deveni o echipa care sa conteze, macar, in lupta pentru titlu. Echipa lui Dalglish si-a asigurat devreme locul in Europa, castigand League Cup, iar apoi a parcurs o perioada debusolanta in campionat, pierzand in fata oricarei echipe care si-a dorit sa o bata. Ciudat, insa, nu si in fata marii castigatoare a sezonului european, Chelsea, pe care a spulberat- o cu 4-1, intr-un moment in care londonezii ar fi trebuit sa chitaie dupa puncte.  Din pacate pentru Liverpool, Henderson nu a confirmat, inca, iar Caroll s-a transfoprmat dintr-o mare speranta intr-o deziluzie cel putin la fel de mare. Suarez s-a pierdut si el si pare ca regreta venirea pe Old trafford. Aud ca Liverpool l-ar vrea pe Guardiola. Ma intreb daca istoria glorioasa a clubului l-ar putea determina pe spaniol sa vina in Anglia pentru a antrena un lot care cuprinde jucatori precum Shelvey sau Spearing … Sincer, ma indoiesc.

Everton s-a trezit tarziu si a ratat inca un sezon de la care putea spera la mai bine. Un loc 7, inaintea lui Liverpool care nu le aduce mai mult decat o satisfactie pe plan local. Cred ca echipa este prinsa in aceasta stare de levitatie si nu stiu daca la anul se va putea schimba ceva. Ultimile sezoane spun ca asta este Everton.

Chelsea termina sezonul pe un loc mizerabil, sase, dar cui ii mai pasa asta, acum, la Londra. Hulita de admiratorii fotbalului programat genetic al Barcelonei, Chelsea a castigat UCL in exact cel mai slab moment al  investitiei lui Abramovich. Cel putin pe plan intern. In Premier League, Chelsea a jucat prost. Si-a dat tot interesul, insa, in competitia europeana unde, jucand slab sau nu, a inscris cinci goluri revelatiei italiene Napoli, a inscris trei goluri marii sperante a Portugaliei, Benfica, a inscris TREI GOLURI „celei mai mari echipe din istorie”, Barcelona si a inscris in finala contra lui Bayern, pe stadionul nemtilor, cu 70% din stadion impotriva, cu trei minute ramase pana la a pierde finala, cu nemtii atacand si cu echipa medicala … Probabil ca Chelsea ar fi inscris si daca se juca in dormitorul lui Hoeness. Ceea ce nu e deloc rau pentru o echipa care a jucat ANTIFOTBALUL total.

Newcastle United a dat de multe ori senzatia ca si-a depasit conditia, insa echipa din nordul Angliei a crezut in cartea sa si a tinut cu dintii de locul in Europa. Iar competitia secunda europeana castiga pentru la anul o echipa care ar putea fi mai interesata de trofeul EL decat alde Tottenham, United sau City. Macar in amintirea unei echipe cu Asprillia care juca fabulos in fata Barcelonei, cu multi ani in urma …

Tottenham Hotspur este marea perdanta a sezonului. Sa te bati un an pentru UCL si sa pierzi pe mana „antijocului” practicat de Chelsea in Europa, asta este destul de greu de inghitit de o echipa care risca a isi pierde din staruri, Bale avand deja agatat semnul „target” de gat, in urmarirea sa aflandu-se pana si marea Barcelona, aflata in fata socului de a isi pierdut carmaciul. Prestatia de aseara a catalanilor, care au spulberat „senzatia” Bilbao, ma face sa cred ca mai au ceva ierburi prin camara. Asta dca anu cumva am avut dreptate si Bilbao nu este nici pe departe marea echipa care parea in momentul in care Fabio (sau fra’su’) se facea ca nu intelege jocul de fotbal defensiv, pe Old Trafford.

Arsenal parea pierduta dar si-a revenit si a castigat macar un jucator, Chamberlain, singurul „trofeu” al sezonului. Arsenal mai ramane cu   amintirea fabulosului 3-0, impotriva lui Milan si sper, cu ambitia de a egala performanta lui Chelsea. Wenger pare a fi aflat ca in fotbal poti sa si cumperi, nu doar sa vinzi, asa ca, in cazul in care va ramane, s-ar putea sa avem o vara interesanta pe Emirates. Bani sa fie …

Manchester United a pierdut in mod previzibil titlul desi, la un moment dat, parea ca va castiga si inca la mare distanta de o echipa pe care Mancini o scapase din mana. Ferguson a mizat excesiv pe un lot slab, transferuri mai degraba nereusite si pe flerul sau de antrenor cu staif. Oricat de antrenor este, insa, scotianul, asta nu a fost de ajuns. Campania din UCL a fost o rusine, eliminarea din EL a fost o pata pe blazonul unui club urias iar sezonul intern nu a strlucit. Practic, fara Rooney, care si-a irosit un sezon impresionant, United putea sa fie sigura de un loc in segmentul patru-sapte al clasamentului. Sper ca zvonurile din vara trecuta sa se adevereasca in lunile care urmeaza, mai ales ca Sneijder si poate chiar Schweinsteiger ar putea lua in considerar niste oferte. Hazar este un vis prea indepartat, mai ales ca Ferguson l-a supervizat personal iar traditia spune ca, atunci cand scotianul face asta, este putin probabil sa plateasca suma ceruta. Ma rog, sunt sarcastic … Spoer ca lotul sa arate altfel la inceputul toamnei, altfel suntem pe garla. Scholes si Giggs vor mai adauga un an … Putin probabil sa reziste la nesfarsit …

Manchester City. Nu cred nici o secunda in ipoteza blatului din ultima etapa, cum se discuta pe plaiurile locale. Mi se pare improbabil ca City, pe propriul teren, sa fi avut grija de soarta lui QPR in PL, si sa stepte ultimile doua minute pentru a isi fi putut asigura titlul. Pur si simplu,  a fost un meci nebun, un final de campionat nebun, o rasturnare de scena cum doar Anglia poate oferi. N-am mai trait asa emotii de la campionatul in care a retrogradat senzaionala echipa a lui Middlesborough, cea cu Juninho si Ravanelli. City a castigat titlul pentru ca a crezut, pentru ca l-a readus pe tevez si pentru ca a fost cea mai buna, de-a lungul sezonului, desi a avut destule momente de cumpana. Camapania europeana a fost o rusine insa poate recupera la anul. Oricum, echipa lui Mancini are in acest moment anvergura oferita de un titlu in Premier League si poate intra la anul in teren fara sfiala demonstrata sezonul acesta la Napoli sau Munchen.

 

 

Victoria lui Chelsea din acest sezon schimba, intr-o oarecare masura, impresia asupra regresului fotbalului englez. De unde Barcelona a dat senzatia de dominatie totala a Spaniei, deodata se poate observa ca lucrurile nu stau deloc asa. Din sezonul 2004-2005, cand Liverpool a reescris istoria cu senzationala sa victorie  de la Istanbul, au avut loc opt finale, sapte dintre acestea avand echipe din Anglia printre combatante (88%), trei fiind castigate de catre englezi (38%). Spania a castigat tot trei finale din trei, prin Barcelona, insa una dintre acestea a fost oferita de Ovrebo, asa ca as fi retinut in a aplauda performanta iberica, daca ar fi fost posibil sa fac asta, vreodata. Italia a castigat doua finale din trei. Germania a pierdut doua finale din doua, insa pare a fi in progres. O situatie destul de exacta a situatiei in fotbalul european.

Legat de urmatorul Campionat European, am dubii serioase ca Anglia va face mare lucru. Sincer, m-as bucura sa treaca de grupe. Avand in vedere ca merg in Ucraina&Polonia cu Welbeck. M-as bucura, deasemenea sa vad meciurile ANgliei. S-ar parea ca TVR-ul imi va face o surpriza „placuta” si va da doua meciuri ale Angliei catre Dolce. Dar asta este o alta problema … Deocamdata, imi rezerv dreptul de a fi fericit. Pentru ca UCL  a ajuns … casa 🙂

FA Cup : O victorie albastra si un gol fantoma
Mai 5, 2012

O finala de FA Cup este, prin traditie, un meci care poate rivaliza, oricand, pentru englezi cu o finala de cupa europeana, insa meciul decisiv al competitiei din 2012 nu a dat prea mult senzatia de sarbatoare, cel putin in prima sa jumatate.

Chelsea a dominat molcom si evident prima repriza, reusind sa inscrie repede si sa puna la respect o echipa a lui Liverpool care parea a fi adus cu ea toate problemele care au haituit-o de-a lungul unui campionat in care plecase ca una dintre protagoniste pentru a sfarsi drept cea mai mare deziluzie. Liverpool nu a jucat nimic, dar absolut nimic iar Chelsea nu s-a obosit sa amendeze acest lucru, multumindu-se sa miste mingea de colo colo, ma atenta la a se feri de contactele fizice decat de a oferi spectacol. Apropierea celui de-al doilea mare meci al istoriei sale atarna greu in ghetele oamenilor lui Di Matteo …

Cu Torres scutit de la a suporta exhibarea urii irationale si nedrepte a galeriei „The Reds”, Chelsea s-a bazat in atac exclusiv pe evolutia lui Drogba pentru ca al doilea presupus atacant, Kalou, nu mai ofera de mult siguranta ca poate pune in pericol portile adverse, lucru reusit cu succes de Ramires, care doar varf nu este. Legenda ivoriana, despre care se spune ca ar fi in ultima perioada a carierei sale londoneze, s-ia facut datoria, parand a fi ucis meciul la o faza in care apararea lui Liverpool a oferit o lectie despre cun sa NU te aperi intr-un meci de fotbal. Totul parea a se fi sfarsit pentru echipa de langa docuri …

A trebuit sa intre Caroll pentru ca meciul sa se schimbe. Englezul mult prea scump a facut unul dintre cele mai bune meciuri ale sale pentru Liverpool reusind sa inscrie dupa o faza la care, paradoxal, Terry a facut totul absolut corect. Spun asta pentru ca nici un fundas din lumea asta si nici un antrenor nu ar fi putut crede ca Andy Caroll ar fi fost capabil de un asemenea dribling. Mai degraba, as spune ca englezul a gresit executia si a iesit bine, decat altceva … Totusi, Liverpool revenea in meci iar Chelsea era pusa surprinzator la colt, urmand o a doua parte a jocului in care Liverpool a jucat chiar frumos, totul culminand cu acea faza in care mingea a trecut sau nu linia portii … NU stiu daca a fost gol, dar cel mai spectaculos lucru mi s-a parut felul in care Ivanovici a incercat sa scoata mingea aia. Nici nu ma mira ca Messi nu a reusit sa treaca prin zidul ridicat de Chelsea …

Oricum, al doilea trofeu al anului pentru o echipa care capabila sa ii trimita in teren pe Jonjo Shelvey sau Jay Spearing ar fi fost cam mult … Liverpool este o echipa mediocra iar Chelsea, chiar aflata intr-un sezon prost, venit dupa altul la fel de prost, este evident peste ce poate trimite in teren Dalglish. Cu alte cuvinte, rezultatul final pare just. Cam la fel cum va parea si cel de la Munchen … Cu strangere de inima, incep sa cred ca este posibil ca premonitia lui Florin sa se adevereasca …

Premier League & FA Cup : Old Big Four …
Aprilie 15, 2012

Cu alte cuvinte, parafrazand, „Old Time Old Big Four Quality England True Genuine Football”. Dap …

Everton 1-2 Liverpool FC (Jelavic ’24 / Suarez ’62 , Caroll ’87)

Everton a supus la cazne mult mai titrata si mai sonora sa concitadina, insa a avut norocul de a se afla pe terenul unde Andy Caroll a inscris GOLUL sau din acest sezon. GOLUL. Extrem de mult pentru un jucator pe care s-au platit 40-si-ceva de milioane de lire. Extrem de  mult, daca nu cumva acolo a fost vorba de altceva, mai tenebros. Caroll a trimis, insa, Liverpool, intr-o finala cu pedigree a Cupei Angliei, finala in care va da de, cel mai probabil, echipa ranita a lui Abramovich. Ranita de coltii Barcelonei. In cazul in care coltii Barcelonei nu vor fi indeajuns de ascutiti, ceea ce, evident, este imposibil, va avea grija … Platini. Il citez pe Mourinho, eu nu cred intr-un astfel de scenariu :mrgreen:

Tottenham 1-5 Chelsea (Bale ’56 / Drogba ’43, Mata ’49, Ramires ’77, Lampard ’81, Malouda ’90)

Tottenham da senzatia , in ultimii ani, ca este o echipa aflata intr-un continuu proces de a repara ceea ce a stricat, dupa ce incepuse a construi ceva promitator. Semifinala de Cupa de astazi nu a schimbat datele problemei, echipa incepand a juca intr-un moment in care Chelsea lovise, deja, de doua ori. Golul lui Bale a dus la o perioada de vreun sfert de ora in care se parea ca Chelsea se clatina. Asa cum a facut-o de multe ori. Asa cum nu trebuie sa o faca in UCL. A venit insa eroarea lui Ekotto, care nu l-a vazut pe Ramires de freaza si Chelsea a respirat. Adanc. Si a macelarit un Tottenham care nu stiu daca mai crede ca merita locul pe care il ocupa. In „noul Big Four”.

Manchester United 4-0 Aston Villa (Rooney ‘7, ’74, Welbeck ’44, Nani ’90)

Cu vreo cativa ani in urma, mai exact, vreo doi, trei, Aston Villa avea un lot si un traseu care le dadea sperante la un loc in primele patru. Acum, Aston Villa este umilita de Manchester United pentru care inscrie Welbek. Asta este o drama, in sine …  In rest, scorul asta este pentru „varu’ Roberto”. De la Sir Alex …

Arsenal nu intra in aceasta discutie din ratiuni tinand de calendar. Insa pare a fi trecut din barca naufragiatilor in cea a celor care dau macar senzatia ca se bucura de fotbal.

Norwich C. 1-6 Manchester City (Surman ’52 / Tevez ’18, ’73,’80 , Aguerro ’27,’75, A. Johnson ’90)

In afara de cele patru clasice, ieri a impresionat Mancini. Prin felul lipsit de jena in care se bucura in momentul in care jucatorul pe care a incercat sa il distruga nu facea altceva decat sa demonstreze cat de mic este italianul, ca antrenor, in primul rand. Tevez a castigat meciul cu Norwich, dincolo de un hattrick si inca o pasa de gol. A recastigat imaginea de cel mai bun jucator din lotul lui Manchester City. In rest, un meci frumos facut de City si o replica , paradoxal, buna a lui Norwich desi scorul ar spune altceva …O victorie destul de nefolositoare, insa. motivul il poate explica un italian care se zbantuia fericit pe marginea terenului. O data, de doua ori, de trei ori …

Premier Leage : Ruina unei mari echipe …
Martie 10, 2012

Ma intreb daca isi mai aduce aminte cineva ca Liverpool trecea fluierand, in urma cu ceva ani, de Inter. Nici nu mai aduc aminte de finala aceea cu Milan, deja este folclor. Legenda. Mit. Asa cum tinde a deveni insasi echipa inventata de Benitez. Ma intreb insa daca isi mai aduce cineva aminte ca Liverpool facea 4-4 cu Chelsea. Intr-o semifinala de UCL. Sau ca niste turci plecau aproape in curu’ gol de pe Anfield, asa cum au facut-o, la randul lor, si niste portughezi, francezi si ce or mai fi calcat pe acolo. Acum cativa ani, Real Madrid, da, marele real Madrid, care nu era, totusi, in acel moment, atat de mare, pleca zdrobita cu un 0-4 de pe acelasi Anfield, dupa cel mai bun meci INTREG facut de Liverpool in epoca sa moderna. Am vaga senzatie ca este ultimul meci facut de o echipa engleza, despre care se poate spune ca nimeni din Europa nu i-ar fi putut face fata. Pentru cei care au vazut meciul si il mai tin minte, spun ca nici macar actuala Barcelona nu ar fi facut fata atunci, insa asta este doar probabilistica …

Liverpool a facut un meci jenant, astazi, pe Stadium of Light, in fata lui Sunderland, o echipa care joaca ce stie dar habar nu are ce joaca. Au inscris un gol venit dupa o faza care se intampla o data la douazeci de ani, apoi au lipsit o perioada infioratoare, pentru proprii lor suproteri, din terenul lui Liverpool, uitand practic ca sunt acasa. Invitata la ofensiva, de fapt, obligata, Liverpool a dat intreaga masura a mediocritatii la care a ajuns, atacurile sale fiind hilare, in lumina fotbalului adevaratt, jucat in prezent, spre drama mea, de echipe de fotbal straine Angliei.

Pauza luata de Dalglish pare a ii fi taiat legatura cu fotbalul contemporan si, odata stinsa emulatia starnita de intoarcerea Legendei, echipa sa a incetat sa joace cu sufletul si se gaseste in ipostaza ca cel care o conduce sa nu aiba habar despre ce ar putea sa faca. Liverpool este in coma, in acest moment, iar Suarez tinde a se blaza intr-o astfel de atmosfera, asa cum pare a se fi intamplat cu un gerrard, de nerecunoscut astazi si in meciurile jucate de la revenirea pe gazon.

Despre banii aruncati de americani pe Caroll nu mai vorbesc pentru ca sincer sa fiu, in momentul transferului am fost entuziasmat de perspectiva ca Anglia sa isi fi gasit urmasul lui Shearer. Vai mie, cat de departe sunt cei doi !!! …

Marele noroc al lui Liverpool se numeste tot Gerrard dar nu „THE SOUL”, ci var-su’, ala de a trimis in balarii ultimul penalty de pe Wembley, calificand Liverpool in EL, pentru la anul. Pentru ca echipa condusa, cred, pana la vara, de Dalglish nu pare a avea forta de a prinde un loc prin pozitia din Premier League, mai ales ca Everton tocmai aprinde luminile de avarie in birourile de pe Hart Lane, sediul unei alte echipe intrata, subit, in deriva, Tottenham.

Luni se va juca un meci crucial, in care Arsenal isi va putea face un serviciu siesi dar si lui Chelsea prin a o trage de picioare pe tottenham si a o baga intr-o lupta pe viata si pe moarte pentru un loc in urmatoarea UCL, loc pe care, la un moment dat, londonezii pareau a il fi batut in cuie. Cu Arsenal la un punct si Chelsea la patru, Tottenham va avea o primavara agitata.

Revenind la ruina numita Liverpool …

Sunderland 1-0 Liverpool FC (’56   Bendtner)

Alt articol : Globetrotter Hoolingan

Premier League : Derby second hand
Martie 3, 2012

Liverpool FC 1-2 Arsenal Londra : Koscielny (ag) ’23 / Van Persie ’31,’90

Candva un meci care putea insemna chiar si o semifinala de UCL, ciocnirea dintre Liverpool si Arsenal nu a insemnat altceva decat pastrarea iluziei UCL, iar asta mai ales pentru Arsenal, pentru ca Liverpool nu prea pare a avea forta de a ataca locul patru. Sincer, la felul in care arata echipa, nici nu cred ca are anvergura unei participante in UCL. Poate doar in rolul de „carne de tun”.

Prima repriza a fost destul de buna, si poate fi caracterizata ca una destul de ghinionista pentru Liverpool care,in afara autogolului facut cadou de Koscielny,(un jucator care pare a avea probleme in a invata in care poarta poate inscrie), a ratat cu succes un penalty, prin Kuyt si a lovit de doua ori bara.Van Persie a inscris un gol senzational dupa standardele britanice, dupa o centrare de manual a lui Sagna, insa, in rest, Arsenal a cam pedalat in gol desi a dat senzatia ca pasa mai bine. A iesit in evidenta Suarez, un jucator care incepe a isi forma doua imagini. Omul este insuportabil pentru suproterii adversi, jucand extrem de obstructionist, insa poate deveni un idol pentru cei ai lui Liverpool, datorita fazelor de exceptie pe care le reuseste, cum a fost slalomul de astazi, la care doar forta sutului a lipsit pentru a inscrie. problema este ca Suarez nu prea are cu cine sa joace si astazi fiind evident ca uruguayanul prefera sa paseze mai mult cu Kuyt, olandezul fiind unul dintre putinii care sa se ridice la nivelul sau.

A doua repriza a fost destul de slaba, jocul degenerand la un moment dat intr-o succesiune de intrari brutale, pana la urma Artetaajungand in postura de victima scoasa cumasca de gaze de pe teren, din cauza unui henderson care la un moment dat parea a da sperante pentru jocul lui Liverpool. Astazi a fost jalnic …

Sperantele lui Arsenal pentru UCL au ramas intacte, in finalul jocului van Persie confirmand forma incredibila in care se afla si facand dubla. O victorie nu neaparat meritata, echilibrul fiind destul de evident, intre cele doua echipe, insa plusul de finete din jocul londonezilor a facut diferenta. Liverpool incepe sa semene, in viziunea lui Dalglish, cu o echipa engleza clasica, jocul nu foarte rapid ducand cu gandul la kick-and-run-ul de odinioara. Nu cred ca americanului din tribuna ii place asta, mai ales daca se pricepe la fotbalul european.

Arsenal a castigat in sapte zile nu mai putin de sase puncte din diferenta care o despartea de Tottenham, iar in cazul in care londonezii o fac lata maine, in fata lui United, si daca Chelsea bate la WBA (unde, deocamdata, vad ca se chinuie), atunci Tottenham se va afla la doar patru puncte distanta de concitadinele sale. ceea ce inseamna o noua conflagratie pentru sansa de a patrunde in elita UCL.

League Cup : Pentru binele Angliei
Februarie 26, 2012

Coeficientul european al Angliei sufera din plin anul asta, iar faptul ca prin cupele europene s-au plimbat alde Stoke sau Birmingham, nu a avut darul de a il face sa se simta mai bine, ba dimpotriva. Astfel, miza meciului de astazi, finala Cupei Ligii era legata de una dintre participantele in cupa UEFA. Ar fi fost Cardiff sau Liverpool. Forta financiara a americanului din spatele lui Liverpool da mai multe sanse privind parcursul european de la anul, astfel ca am fost fanul lui Liverpool …

Daglish si ai sai au fost nevoiti sa lupte la baioneta cu o echipa a carei generatie actuala s-a aflat, probabil, in fata meciului vietii. Si au luptat senzational, pana in ultima secunda. Nu numai ca au deschis scorul dar au reusit sa egaleze intr-un moment in care echipe cu mult mai mari ar fi renuntat la lupta. In prelungiri, cu trei minute inainte de penalty-uri. Si nu oricum ci urcandu-se efectiv peste mult mai titrata echipa din orasul Beatles-ilor.  … Liverpool 2-2 Cardiff.

Intr-o atmosfera senzationala, Liverpool a reusit sa invinga soarta. Dupa ce Gerrard a ratat iar Charlie Adam a sutat in vazduh, Cardiff s-a sinucis, oamenii sai ratand trei din cele cinci penalty-uri. Astfel, fara a straluci vreun moment, in acest sezon, cu un Gerrard iesit din forma si cu marea vedeta Suarez, complacandu-se in scandaluri idioate, Liverpool reuseste sa urce o treapta, comparativ cu ultimul sezon, cucerind un trofeu si calificandu-se , deja , pentru EL 2012/2013. UCL ramane un vis, avand in vedere jocul prestat anul asta.

FA Cup : Pisica
Ianuarie 28, 2012

Rafael, Smalling, Evans, Evra … In conditiile in careEvra si-a cam consumat perioada de glorie, ajungand, in prezent, la un nivel mediocru al formei sportive, se poate spune ca aceasta este o formula defensiva falimentara. Problema lui ferguson este aceea ca nici Ferdinand nu ar fi fost altceva decat un alt Evra, iar Jones deja cred ca nu prea mai stie ce se vrea de la el. Vidici este inca departe … Ferguson lucreaza la aceasta formula de cativa ani. Ai spune ca nu prea stie cum sa construiasca o aparare care sa poata face ce facea defensiva pusa in teren, cu ani in urma, Mourinho. Nu intamplator, Mourinho …

Adevarul este ca lui Ferguson nici nu i-a prea placut sa se apere, de-a lungul carierei sale. Nici nu prea a avut nevoie cand i-a avut in teren pe Mark Hugues, Andy Cole, Yorke, Cantona, Solskjaer, Sheringham, Van Nistelrooy, Rooney, CR7 … Acum, fara Wayne, nu prea are ce asi sa puna pe masa. De fapt are, dar persista intr-o nebunie pe care cei care au urmarit United si si-au facut o idee despre nivelul cu care a obisnuit aceasta echipa, nu o inteleg …

Inca o data, Ferguson a jucat cu un jucator in minus. Pe Anfield. Unde nu poti faceasta pentru ca Anfield te bate, el singur, chiar daca echipa-i trece printr-o eclipsa de forma vecina cu coma. Welbeck nu a sprijinit apararea, a fost aproape permanent ascuns „strategic” in spatele unor fundasi care oricum l-ar fi luat sub senile, avand in vedere cat de fragil este. Welbeck nu a inscris si printre putinele momente in care a atins mingea s-au strecurat si cateva executii prin care si-a batut joc de sportul care l-a facut un om bogat. nu stiu de cand are Ferguson nevoie de un individ care alearga mai putin decat Inzaghi, inscrie, poate, 10% din golurile lui Van Nistelrooy si nu are nici macar jumatate din talentul lui Saha, un alt individ trecut degeaba prin ograda lui United.

Probabil, scotianul nu primeste bani, sau fair-play-ul financiar a infipt gheara in teava de bani a lui United, altfel este greu de priceput cum Ferguson poate construi o echipa care sa arate atat de … transparent. Nici cea mai vaga senzatie de forta nu expira United 2012, incat orice meci bun se transforma intr-o mare surpriza.

Iar astazi, United a jucat destul de bine, avand in vedere pauperitatea resurselor. A pasat mai bine decat Liverpool si a luat gol la o faza la care De gea s-a facut din nou de ras, insa a fost „ajutat” cu succes de o aparare care l-a lasat singur cu trei galigani mult mai puternici decat el. Spaniolul nu putea castiga duelul ala nici daca ar fi avut nu manusi ci ciocanul lui Thor, la o scara cel putin dubla. ferguson a gasit de cuviinta sa ii arate PISICA, si l-a trimis la incalzire pe Lindegaard. Scotianul nu pare a arata fata de spaniol rabdarea de care a avut, candva, parte. De parca nu el daduse 20 MIO pDeGea, dupa ce il urmarise  indelung si ii analizase si pilozitatea pubiana. Probabil.

Apoi, jocul a inceput a aluneca catre o alergatura chinuita, un kick&run pe care Liverpool l-a primit cu bucurie, avand in vedere ca se preteaza mult mai mult calitatii lotului avut la dispozitie de Daglish. A trebuit sa greseasca Evra pentru ca Kuyt sa il ingaureasca pe DeGea cu un sut care ofera lui Liverpool a doua sansa de a isi recastiga locul in singura cupa europeana care i s-ar potrivi. Si care nu este UCL.

2-1 pentru Liverpool, stdionul sare in aer nu inainte ca Welbeck sa isi mai bata joc de o minge. Aia de comentau au spus ca ” a sutat”. Nu poti suta inspre linia perpendiculara celei pe care se gaseste poarta. Daca faci asta inseamna ca iti bati joc. Probabil Sir Alex se intreaba ce nu este in regula … Daca nu s-ar sti ca neregulile vin si dinspre niste birouri care si-au batut joc de suta de milioane incasata pe Ronaldo, s-ar pune problema cine ar trebui trimis la incalzire pentru a ii arata PISICA lui Ferguson …

Mourinho vrea sa plece de la Madrid. Iar Ferguson deja a irosit unul din cei trei ani de care avea nevoie ca sa rapuna Barcelona …

Premier League : Gerrard nu a fost aici …
Ianuarie 4, 2012

De vreo cativa ani, mai exact de la acel ultim mare meci al lui Liverpool, 4-4 pe Stamford Bridge, care avea sa ii elimine din UCL si sa puna capat erei Benitez, Liverpool asteapta permanent sa fie salvata de catre Gerrard. Care a reusit de cateva ori acest lucru, nevenind nimeni alaturi, insa, sufletul lui Anfield devenind tot mai singur si, astfel, tot mai predispus la accidentari. In momentul in care unul ca Messi este protejat de toata suflarea implicata in fotbal, de la „UNICEF” pana la cusatorul mingiilor Adidas din vreo cocioaba de prin Pakistan, (care, cu siguranta, le coase mai cu atentie, stiind ca vor fi atinse de argentianian), ei bine, in tot acest timp, cel mai mare mijlocas al ultimilor 20 de ani a ramas singur …

Manchester City a castigat fara drept de apel meciul cu Liverpool. Un 3-0 care invita la nici un fel de comentariu. FCL este o echipa agresiva.S-a gasit, asta seara, in fata unei echipe, pur si simplu, mai solida decat ea. Inclusiv cand venea vorba de contactul fizic. Mancini a castigat net duelul tactic, citind perfect stilul actual al lui Liverpool si a trimis in teren toate tancurile din dotare. Cred ca si nationala de rugby a Angliei ar fi avut ceva probleme astazi …

In acest meci, Liverpool a avut cateva momente in care a pasat ca pe vremea cand spulbera Realul in UCL.

Insusi Realul din Madrid, da, insa Liverpool avea cu totul alta anvergura in acel moment. Este greu de crezut cum a ajuns Liverpool sa trimita in teren o astfel de echipa, atinsa atat de crunt de mediocritate. Este greu de crezut cum a decazut totul in jurul lui Gerrard. De ce a ramas ? …

A venit gafa lui Reina, o alta gafa, transformata in gol de Kun, apoi o lipsa de reactie colectiva la un corner si scorul devenea 2-0, inspaimantator de realist pentru tribuna „The Kop”. Un penalty acordat in mod eronat ducea scorul la 3-0 dar nu greaseala de arbitraj domina decorul ci dominatia in 10 a celor de la City in fata unui Liverpool incapabil sa muste, sa zgarie, sa lupte … Incapabil sa inteleaga pasele si executiile lui Gerrard, intrat intre timp. Cu doua, trei clase peste tot ce rasufla astazi pe Anfield, SG nu a reusit nimic, desi unul dintre suturile sale a amenintat la un moment dat sa aminteasca de o seara de Mai cand Milan afla ca infernul are niveluri nebanuite.

City 3-0 Liverpool FC.

Un Gerrard obosit si trist si un King Kenny batran. Foarte batran …