Premier League : A avut Napoleon vreun idiot in staff ? noiembrie 2, 2014

Intrebarea este pur retorica dar, daca fac un exercitiu de imaginatie si incerc sa raspund, probabil ca da, daca luam ca punct de reper Leipzig … Sau poate idiotul a fost chiar el daca s-a gandit ca poate ocupa Rusia in timpul iernii lor, sinonima cu o era glaciara in miniatura … Van Gaal nu si-a inchipuit nimic la aceasta scala ci doar ca ar putea scoate un rezultat bun pe terenul unei echipe in acest moment ceva mai buna. „Ceva”, pentru ca City se face de cacat a treia sau a patra oara in Europa iar in competitiile interne tocmai si-a luat un teren in cap, aruncat cu gratie de catre Newcastle, o echipa solida, dar care traieste, inca, din amintirile lasate mostenire de un columbian despre care auzeam recent ca s-a apucat de firme porno …

Dupa cea mai impozanta campanie de transferuri din istorie, eliminand aici deturnarea lui Cantona, din secolul deja trecut, United nu reuseste sa alunge fantoma lui Moyes. Van Gaal depune eforturi si schimba, combina, experimenteaza, dar rezultatele sunt abia sesizabile. Dincolo de cele palpabile, cum ar fi numarul de puncte, care inteleg ca arata mai rau decat pe vremea clovnului scotian importat de la Everton … Echipa incepe sa se exprime iar Blind devine un jucator de luat in seama. Problema, in opinia mea, este ca forma de debut a lui Di Maria pare a se dispia si sper din suflet sa nu devina un al doilea Ozil … Nu stiu ce sa spun de Falcao, sper, insa, sa fi venit prea tarziu pe Old Trafford …

Paradoxul este ca United nu a jucat deloc rau cu Chelsea iar egalul ala a lovit, oarecum, in orgoliul lui Mourinho, ceea ce nu are decat a ma bucura, pentru ca un parcurs de metronom al echipei londoneze ar insemna puncte pierdute de colegele de suferinta ala lui United. Echipa care nu a jucat rau nici astazi, in ciuda faptului ca Sergio Kun ar fi trebuit sa isi asigure hattrick-ul doar din penalty-uri. Care au cam fost. Toate. Trei sau patru, ca le-am pierdut socoteala … Daca United ar fi castigat ceva in afara de respect de sine dupa acest meci, ar fi fost o senzatie similara celei de dupa furtul Barcelonei cu Ovrebo, doar ca de data asta as fi fost in postura celui care nu intelege despre ce este vorba …

Asa, s-a facut pana la urma dreptate. Si nu ma gandesc in nici un fel la punctele castigate pe drept de City, pentru ca mi se rupe de echipa lui Pelegrini pe care as dori-o in „Championship” cat mai repede, nicidecum in Champions League … Insa van Gaal trebuie sa inteleaga ca nu poti obtine nimic mizand pe un idiot. A fost indeajuns de inteligent sa ii dea un sut in cur lui Welbeck, dar a anulat avantajul obtinut prin pastrarea lui Smalling. Un idiot de acelasi calibru cu atacantul care acum ii albeste ultimile fire de par gri lui Wenger … O fifost obligat olandezul sa il arunce pe ala in teren din cazua subtirimii lotului, dar asta nu e o scuze. Van Gaal trebuia sa stie ca nu are fundasi …

United a pierdut pentru ca Smalling si-a batut joc de echipa. Nu cred ca era imposibil sa scoata macar un egal, in efectiv complet … In efectiv complet. Complet … Cat am putut sa il injur pe ala astazi !!!! … De la Inzaghi incoace nu am ami urat pe cine cu atat intensitate …

Premier League : Football Genius martie 16, 2014

Well …  Asta ar fi de spus depre meciul de astazi. In ciuda faptului ca Ferguson a castigat cam tot ce se putea pe plan intern in ultimii douazeci de ani, Liverpool nu a fost o echipa oarecare in aceasta perioada, meciurile dintre cele doua echipe plecand de la premisa unei ciocniri echilibrate, indiferent de pozitiile din clasament. Echilibru stricat, din cand in cand, de evenimente specifice jocului, ceea ce putea duce la scoruri care sa contrazica teoria egalitatii de sanse. Astazi, insa, nimic nu putea restabili echilibrul din teren dintre cele doua echipe pentru simplul motiv ca nu exista comparatie intre ceea ce este acum Liverpool (fara ca asta sa insemne ca ar fi scos , de exemplu, Bayern, din UCL) si echipa MEA, care se pregateste de inca o umilinta in UCL.

Meciul de astazi nu a avut, pentru United, decat miza unei victorii de moral/restaurare a demnitatii, pentru ca visul UCL (ultimul inca in viata) se va intrerupe abrupt. United nu are cum sa prinda Big Four pentru ca nu prea mai este timp si, chiar daca ar mai fi, nu are cine sa il transforme in aliat. Rooney nu poate duce singur echipa in spinare. A dus-o destul timp, dar este imposibil, chiar si pentru el, sa astupe permanent gaurile din defensiva. In conditiile in care este trecut pe statul de plata ca „striker”. Sau ceva de genul asta …

Aparent, un penalty nu a fost, vreo doua nu au fost acordate (echitabil distribuite), dar realitatea din teren a facut ca aceste amanunte sa fie lipsite de importanta. Liverpool a jucat, nu extraordinar, dar a jucat ceva. Pasele aveau o destinatie si se vedea mana lui BR. Mai ales pentru cei care au admirat incantatoarea Swansea, din urma cu doua sezoane.  La United nu s-a vazut decat un haos absolut. La aproape un an de la instalare, cred ca Moyes si-a pierdut intreaga credibilitate si doar o minune l-ar mai putea slava. Eventual, calificarea in sferturile UCL, unde va fi spulberat de oricare dintre echipele ajunse acolo. Inclusiv, Galatasaray, daca apocalipsa engleza din cupele europene isi va pune in practica ultimul act inca de pe acum. Ceea ce sper sa nu se intample. Pentru neuronii mei …

Moyes a distrus un sezon si a transformat in ruine ceea ce cu doar un an in urma era considerata o mare echipa. In SAPTE luni !!! Pentru asta trebuie sa fii un geniu, intr-adevar …

ps. am senzatia ca am estimat corect perioada de gratie a lui van Persie. Din pacate …

Champions League : Chipul hidos al celei mai frumoase echipe februarie 26, 2014

Tin cu United de 21 de ani. Vorbesc ca un mos lovit in amorul propriu, dar meciul de aseara are darul de a-l trimite in coma pana si pe “unul” cu sinapsele in ordine. Ca Tianhe-2, de exemplu, ca tot este in voga … In 21 de ani am vazut destule meciuri de cacat semnate de UNITED dar niciodata, niciodata, NICIODATA echipa nu a aratat atat de jalnic. “Jalnic” este un cuvant care nu poate descrie ceea ce a pus … Ferguson, pe table de joc, aseara.

Ferguson, pentru ca totul pleaca de la scotian. Ultimii cinci ani ai hegemoniei sale pe banca lui United au aratat un om care pierduse busola, dar care refuza sa recunoasca si, mai ales, refuza sa lase din  brate puterea. O serie interminabila de decizii care duhneau a senilitate, acceptate cu dintii inclestati de Board, echipa, suporteri, totul in numele unui palmares fabulous, in spatele caruia se ascundea o cantitate comparabila de esecuri. Ferguson nu a fost niciodata un om care sa poata gestiona succesul. Pe plan European, bineinteles,  ceea ce pentru fanii englezi nu prea conteaza, insa eu comentez din perspectiva unui fan din afara Angliei.

Pique, lasat sa plece fara nici un fel de problema, pentru ca trebuia sa joace Evans. Pogba, lasat liber fara a primi vreo sansa adevarata, doar franturi de meci. Pogba ajunge imediat titular la Juventus si dupa doi ani de la stigmatizarea primita in dar de la Ferguson este ofertat cu 70 nenorocite de milioane !!! Unde, cacat, a fost ochiul de expert al lui Ferguson, si cum ar fi aratat echipa cu aia doi in teren? Un exercitiu de imaginatie la limita imposibilului, pentru ca nici dracu’ nu isi poate inchipui asta. Benzema, ratat pentru cateva milioane de Euro, incasarile la doar doua meciuri pe Old Trafford, Berbatov umilit pe banca pentru a ise face loc lui Welbeck, Oh! brother !!!, transferul lui Ashley Young, nimic altceva decat un cui serios in sarcofagul echipei, ostracizarea lui Anderson. Cacat, oricine isi putea da seama ca echipa juca mai bine cu Anderson, un mijlocas care putea face ceva ce Carrick nu va putea vreodata, pasa aia nenorocita “printre”, dar Ferguson avea nevoie de un malac in echipa, in conditiile in care tiki-taka facea furori. “Tactica” ce a dus la eliminarea cu Real din urma cu un an, Kagawa adus DOAR pentru a vinde tricouri, Hernandez tinut pe banca din motive pe care doar Ferguson le stie, pentru ca, mai mult ca sigur, Moyes habar n-are ce se intampla la echipa.

Nu cred ca Moyes  conduce Manchester United. Pentru ca deciziile seamana suspect de mult cu ceea ce decidea Ferguson in ultimii ani. Moyes nu a adus nimic la echipa, singura sa manifestare notabila, si ultima, dealtfel, fiind atacul la adresa lui Rooney, la cateva zile dupa ce a fost numit. Atac controlat prin remote control, avand in vedere relatia incordata intre Sir Alex si omul care a tinut United in spate in perioada de coma in ceea ce priveste insipiratia scotianului. Dupa un meci bun facut de Fellaini in weekend, Moyes isi lasa omul pe banca si arunca in teren un jucator fara experienta, Cleverley, adus la prima echipa de ghici cine …

Candva, United era scoasa din liga nu de Real ci de SINGURUL Ronaldo. Atunci United era cea mai frumoasa echipa din lume, chiar daca pierdea in fata primei colectii de superstaruri a fotbalului, de la acelasi Real, dar al lui Kopa si Puskas. Acum, United pierde pe un stadion incendiar al grecilor dar in fata caruia nu avea voie sa se incline, avand in vedere traditia, forta financiara si, pe undeva, si lotul, desi asta este discutabil. Sau nici macar atat, daca luam in calcul, de exemplu, un nume precum Smalling. Bineinteles ca Moyes va fi aratat cu degetul. In opinia mea Moyes este doar unul dintre efecte, nicidecum CAUZA …

Premier League : Agony februarie 9, 2014

Tripla lui United, care se doreste a fi (candva) magica, a jucat execrabil astazi, impotriva lui Fulham. Nu ar fi prea mare surpriza, avand in vedere ca Rooney si van Persie vin dupa accidentari mai mult sau mai putin de durata iar Mata abia a iesit di Purgatoriul la care il osandise Mourinho. Rezultatul a fost o agonie continua, un sir neintrerupt de pase catre marginea terenului, pase continuate cu cele mai proaste centrari din istoria Premier League. In jocul lui United nu se vede in nici uncaz vreo idee izvorata imaginatia lui Moyes si, in conditiile in care creatorii de joc ai echipei sunt intr-o coma ce pare a fi profunda, nu este nici o surprinza ca Fulham a deschis scorul la singura sa faza de atac. Sau ceva ce a aratat a atac. Singura !!!!

Faptul ca londonezii s-au multumit cu acel gol, pe care l-au crezut de ajuns pentru a impusca trei puncte, a dus la un asediu steril al lui United, asediu care devenea tot mai agitat pe masura ce trecea timpul. Trei schimbaru, dintre care una extrem de inspirata, au schimbat soarta meciului. Astfel, Janusaj a intrat pe teren, dand claritate unor atacuri care pana atunci pareau opace precum ceata de peste Canalul Manecii. A disparut din teren, bineinteles, Young, un individ care etse o rusine pentru tricoul lui Manchester United. Moyes nu isi da seama de asta, sau nu are tupeul de a schimba lucruri;e, avand in vedere ca Young este unul dintre transferurile „mari” ale ultimei perioade semnate Alex Ferguson. Astfel, catastrofalul jucator care de trei ani la United nu a „stralucit” decat prin cateva simulari mizerabile, isi face loc in echipa, tragand-o in jos cu o vointa demna de o soarta mai buna.

Un gol norocos al van Persie, venit dupa un assist mai degraba involuntar al unui Mata, sfios ca un incepator in acest meci, a fost urmat de un alt gol venit in urma unei devieri, iar soarta parea a plati o datorie lui United dupa meciul pierdut pe nedrept (sau nu), cu o saptamana in urma, pe terenul lui Stoke. A fost de ajuns, insa, inca o reprezentatie a defensivei DE INFERN a echipei lui Moyes si United mai face un pas departare de cupele europene.

Premier League : Zbor frant … februarie 2, 2014

Sosirea lui Mata a avut efectul luminii de la capatul tunelului pentru United. Sau macar a iluziei acestuia. Dupa victoria (candva) absolut normala asupra unui Cardiff aflat in drum spre locul in care tibiile trosnesc cu o frecventa de cateva minute, Championship, car’va sa zica, Manchester United a avut senzatia ca poate sa zboare. Sincer si eu, alaturi de cohorta de fani, din regat si de pretutindeni … Echipa si-a deschis larg aripile si si-a luat zborul ca un fluture fascinat de atractia magnetica a unui felinar inconjurat de intunericul noptii … Extazul a durat putin si s-a terminat cu izbitura violenta de un corp dur. In cazul nostru, Stoke fuckin’ City…

Ar fi nedrept sa spui ca Moyes a gustat o leaca din propriul medicament, cum ar spune anglofonul … Multe dintre echipele mari ale Angliei au iesit cu dantura stirbita dupa ce au muscat din trupul greu de mestecat a ceea ce a fost Everton in ultimii zece ani. Everton-ul lui Moyes nu juca urat, insa. Sau cel putin, nu o facea mereu, echipa albastra a docurilor din Liverpool fiind o prezenta agreabila a Premier League. Lovea cu ciocanul dar o facea frumos, cu arta … Ca un criminal in serie indragostit iremediabil de arta sa distructiva.

Stoke a jucat al dracului de urat. A adus aminte, de fapt, de City din perioada Hugues. Ca idee de joc, vreau sa spun. Adica … zero. Nimic. Nada. Niente. Singurul lucru care a iesit in evidenta a fost brutalitatea jocului, pentru ca Stoke a jucat brutal chiar si pentru stanbdardele Premier League. Fara ca asta sa insemne ca echipa lui Hugues a dorit sa rupa picioare. Desi a reusit, Moyes ajungand a se baza in defensiva, catre final, pe Rooney. O situatie cu care (candva) atacantul lui United s-a obisnuit.

Legat de Rooney, am senzatia ca prin venirea lui Mata se simte oarecum stingher. Poate este o iluzie, dar traseele nu mai trec in proportie covarsitoare pe la el si am senzatia ca omul este nedumerit din cauza asta. Ma gandesc ca Moyes ar trebui sa il reinvete ce inseamna sa fii atacant. Nu de alta, dar ar fi aiurea ca Rooney sa fie inca o data repozitionat acolo unde este mai mare nevoie. Dupa ce a fost transformat in conducator de joc, ar urma sa ajunga inchizator. Nu ca nu s-ar descurca dar sacrificiul ar fi prea mare pentru un tip care trebuia sa aiba deja in CV Balonul de Aur, fiind insa nevoit sa renunte la „statul la pomana” si la caruta de goluri ce ar fi decurs din asta doar pentru ca Ferguson a fost prea avar ca sa aduca niste mijlocasi care sa umple golurile tot mai evidente din lina mediana.

Stoke a avut noroc. A deschis scorul dintr-un sut de cacat, deviat printr-o executie de cacat de catre Carrick. A ii acorda golul lui Adam mi se pare un cadou prea valoros pentru acesta, in conditiile in care omul sutase pe langa poarta. Golul doi a venit dupa ce un idivid in alb-rosu isi rupsese coloana vertebrala tragand pe langa minge. Nimic de comentata la faza aceea. Poate doar calitatea sireturilor care au impiedicat bocancul aluia sa ajunga undeva in inaltul tribunei de pe Britannia. Ce a urmat a fost o executie incantatoare a aceluiasi Charlie Adam. Un exponent al generatiei de tranzitie a lui Liverpool, intre dream team-ul lui Benitez si echipa-speranta a lui Rodgers. Tranzitia aceea, dureroasa, a produs multe dezamagiri, una fiind Shelvey, alta Caroll, dar Adam nu consider ca este un jucator de doi bani. Cred ca si-ar fi gasit locul intr-o echipa in acre rezista un mijlocas mediocru precum Lucas Leiva. Dar asta este problema lui Rodgers …

Golul lui United a venit repede, imediat dupa pauza, si se parea ca United va rasturna soarta unei partide care nu arata deloc roz. Pasa, evident, Mata, fiind putini jucatori in lotul lui Moyes care pot da un assist altfel decat din intamplare/greseala. Trio-ul Mata-Rooney-van Persie nu este rodat, inca, si, in conditiile in care Rooney si-a vazut mai mult de defensiva, echipa a mers in gol. Scorul devenea 2-1 pentru Stoke si Moyes intra in panica suficient de intens pentru a il trimite in teren pe Welbeck, Janusaj ramanand sa mai dea un cur lustru bancii de rezerve.

Singura satisfactie, daca poate fi numita asa , a meciului este ca, ins frasit, aud pe „sticla” un comentariu care reflecat realitatea evidenta din teren in ceea ce priveste prestatia lui Welbeck. Sunt doi, trei ani de cand il injur pe ala, si pe Ferguson, si pe oricine il trimite in teren. Mi s-a mai alaturat unul, in persoana celui care comenta pe Eurosport, iar asta ma face sa ma simt bine. O mass media proasta indreptata impotriva celui mai slab jucator al lui United de la Phill Neville incoace va ajuta echipa , sper, sa inceteze a mai juca in zece oameni, meci de meci. Pentru ca Welbeck asta inseamna. Plus marginalizarea unor jucatori precum Berbatov sau Hernadez. Totul pentru drogul personal al lui Alex Ferguson. Drog indeajuns de puternic pentru ca Hodgson sa il trimia pe Welbeck titular in Brazilia … Un cosmar care ma bantuie inca de la meciul cu Ucraina si golul ala miraculos/caraghios/intamplator, cu calcaiul …

Locul sapte nu este chiar cel mai rau lucru care i se poate intampla lui United intr-o perioada precum aceasta … Este un punct de pornire. Doar ca Moyes ar trebui sa porneasca, odata, o masinarie care, continuand sa dea rateuri, risca, chiar pornita fiind, sa se trezeasca in situatia de a nu mai avea pe cine sa bata … Luna Mai nu este atat de departe …

League Cup : Cata vina are DeGea ? ianuarie 23, 2014

Este greu de gasit o comparatie pentru jocul prestat astazi de United. Fara a spune, prin asta, ca a fost la limita de jos a ceea ce poate oferi echipa in versiunea lui Moyes. As spune ca singura comparatie care imi trece prin minte ar fi Manchester City, la apogeul epocii Mancini. Italianul acre are tupeul, aud, citesc si nu imi cred ochilor, sa spuna ca el a construit aceasta echipa, uitand ca, de fapt, seicii au cumparat cam tot ce au gasit prin Europa in perioada aia, ajungand , laun moment dat, sa nu mai aiba locuri libere in autocar. Motiv pentru care au cumparat inca doua …

Revenind la jocul lui United, as spune ca lipsa de viziune a fost similara celei a unei echipe de orbi bajbaind intr-un intuneric absolut. Pitch Black. Sper ca ii poate scoate Mata de acolo, dar ma tem ca este nevoie de Riddick. Mai ales ca, la cate transferuri de marca a facut United in ultimii cinci ani, tare ma tem ca pe Mata scrie deja „Samsung”, sau ce alt sponsor o mai fi prin Madrid …

Bineinteles, toata vina va cadea pe DeGea. Spaniolul nu a avut mare lucru de facut meciul asta, in ciuda faptului ca Sunderland a avut lipsa de bun simt de a confunda Old Trafford cu Stadium of Light. Instalandu-se confortabil in iarba si facand cam ce a vrut, mare parte a meciului, cu alte cuvinte. Fara a ameninta, insa, serios, poarta lui DeGea, cu exceptia cornerelor, carora majoritatea celor care au vazut meciul le-au pierdut socoteala. Presupun ca spaniolul a stiut ca de acolo vine pericolul asa ca sutul anemic al lui Bardsley nu i-a ridicat pulsul decat in momentul in care a observat ca se duce spre … corner. Doar ca omul lui Poyet a sutat „prost” iar mingea a intrat in poarta.

Nebunia a facut ca Chicharito, care a jucat slab, dar nu atat de PROST ca Welbeck, sa inscrie ceea ce i-a dat sansa lui DeGea sa isi rascumpere greseala, ceea ce spaniolul a si facut. Insa atunci cand adversarul rateaza trei penalty-uri iar tu tii mortis sa ratezi patru, ce cacat ar mai fi de comentat ? Poate doar „inspiratia” lui Moyes de a incepe seria de penalty-uri cu un idiot care ratase din doi metri deja, pentru al doilea meci consecutiv. Ce cacat te poate face sa crezi ca va inscrie de la 11 metri de poarta ? Sau „inspiratia” lui Moyes de a trimite in fata portii un copil aflat la prima experienta de acest gen/nivel din cariera. Januzaj facuse un meci slab, dar si asa reusise sa fie cel mai bun om al lui United. Sunt curios : Lukaku a ajuns la Everton dupa o ratare de genul asta. Mourinho a fost fraier si o stie. Oare Janusaz va ajunge rezerva din meciul urmator ? Asa cum are sanse sa ajunga si De Gea? Ultimul, cel care a pus cireasa pe coliva eliminarii a fost un fundas lateral mai slab si decat Phil Neville, dar asta deja nu mai este vina lui Moyes …

Este de ajuns a vedea „foaia” lui United pentru meciul asta : De Gea; Rafael, Smalling, Evans, Büttner (Evra 85); Januzaj, Carrick (Jones 95), Fletcher (c), Kagawa (Valencia 61); Welbeck, Hernandez.  Rezerve : Lindegaard, Cleverley, Giggs, Young …

Puteau bate penalty-uri Evra sau Valencia. N-au avut, insa, coaie, probabil. Problema nu e asta. Ci faptul ca acum ceva timp, nu mult, Moyes spunea ca nu are nevoie de transferuri. Acelasi lucru il spunea si Ferguson, in timp ce Barcelona il batea de se caca pe el …

Premier League : Black Winter Day ianuarie 19, 2014

Legenda spune ca lui Mourinho i-a picat maxilarul inferior in momentul in care „pretenu” Ferguson l-a anuntat pe Moyes ca fiindu-i succesor la tronul de pe „Teatrul Viselor”. Posibil ca portughezul sa fi regretat in acel moment acea zicala, smulsa siesi de pe limba cu clestele inrosit, „the best team lost”. Well, daca plecam de la premisa ca aceasta scena a maxilarului prabusit a avut loc, atunci ne putem inchipui si ranjetul de pe fata lui Ferguson. La fel de nefast ca tremuratul din timpul celei de-a doua finale cu Barcelona …

Ferguson lua atunci cea mai proasta decizie a carierei sale, dintr-un lung sir de decizii ciudate care i-au caracterizat apusul carierei, decizii materializate in ceea ce este acum Manchester United. Adica tot ceea ce nu este, de exemplu, Bayern Munchen. Daca JH a plecat lasand in urma un grup fantastic si unul dintre cei mai buni antrenori ai lumii (fapt demonstrat si intarit de Guardiola, de-a lungul acestui sezon; sper sa se opreasca ), Ferguson a lasat in urma o adunatura de fotbalisti mediocri = cateva exceptii, aflate insa, intr-un moment dificil al carierei, in general datorita atmosferei aiuritoare clocite de scotian in sanul echipei in ultimii ani de domnie. Mostenitorul acestei situatii, nimeni altul decat un wannabe care a reusit in jumatate de an sa obtina ceea ce nu a reusit in precedentul deceniu : sa duca Everton deasupra lui United. O gluma fabuloasa pentru roicine dar nu pentru un fan United. Sicerely yours …

Cu bunavointa digi, nu am comentat prea mult despre actualul sezon de Premier League, intrucat imi era greu sa inteleg ceva dintr-un stream Al Jazeera, chiar daca audio-ul era , mai mereu, impecabil. O sa adaug doar ca ceea ce am comentat in ultimii doia ani, carcotind enervant, probabil, isi gaseste q.e.d.-ul in ceea ce se intampla in teren. Paradoxul este ca regasesc o echipa in care Welbeck joaca bine. De fapt, pare ca joaca, pentru ca omul se gaseste, in sfarsit, in largul sau intre indivizi al caror cel mai bun prieten este facebook-ul, vezi Smalling, iar cel mai mare dusman nenorocita aia de minge care le aduce ceva milioane anul in cont dar zero satisfactii. Ferguson a castigat pariul Welbeck iar amanuntele nu conteaza. Cum ar fi faptul ca United are sanse zero sa prinda UCL cu jocul asta. La dracu’, am senzatia ca scotianul a lucrat febril in ultimii ani ai carierei pentru ca epoca de dupa el sa fie o catastrofa. Si, pana acum, se pare ca a reusit. Ma indoiesc ca se va repeta povestea si, dupa cinci ani de cacat, Moyes va deveni un al doilea Sir al echipei. Sau al treilea, sau cati ori fi pe langa Old Trafford …

United a aratat astazi precum antrenorul sau. Moyes a parut patetic, demn de mila. Ceea ce a si aratat Chelsea, care s-a oprit la 3-0, dupa ce bulangiul de Eto’o a spalat pe jos cu apararea  lui United. Problema a fost ca echipa lui Moyes nu a parut capabila sa crape macar demn, singurul om care a miscat ceva fiind Chicharito care nu joaca pentru ca Welbeck trebuie sa dea cela 15 goluri stagionale. Cu care, la pachet, vin douaj’ de mii de ratari, pentru care omul are nevoie de prezente. In asa echipa, pana si Janusaj s-a pierdut iar ta-su’ se gandeste daca nu cumva ar fi mai bine o traiectorie tip „Pogba”. Pe care se aude ca United ar fi gata sa dea saizeci de milioane. De ce, nu conteaza, conteaza doar prostia instalata in ultimii cativa ani in Board-ul unei echipe care ajunsese, la un moment dat, mai valoroasa decat Real Madrid, cu tot cu subventiile de la stat.

Zi naspa de tot … Si iarna, pe dracu … da’ titlul suna bine …

Premier League : Big4 (aproape) Reloaded noiembrie 24, 2013

Manchester United a avut un meci greu astazi,pe terenul lui Cardiff City. De parca nu ar fi fost de ajuns ambitia galeza intruchipata intr-un stadion ostil, United a trebuit sa dea piept si cu ambitia personala a unui fost elev al Academiei sale, Fraiser Campbell. Decarul celor de la Cardiff a scos untul din apararea lui Moyes in prima repriza, pierzandu-se treptat si sfarsind a fi inlocuit in ultimile zece minute de catre danezul Cornelius, transferul vedeta all time al galezilor.

Cu toate ca te-ai fi asteptat la o diferenta mare de valoare,  avand in vedere numele celor doua echipe, meciul a fost extrem de echilibrat. Rooney a deschis scorul si totul parea in regula pentru Moyes & Co. A venit, insa, golul egalizator al lui Campbell, aflat la capatul a doua pase cu care Cardiff a facut sah mat defensiva celor din Manchester. Ce a urmat a fost un iures ofensiv al galezilor finalizat de … Manchester United care avea sa inscrie prin Evra, dintr-o faza fixa, in ultimile secunde ale primei parti a jocului. Mi s-a aprut un autogol, pentru ca un jucator al lui Cardiff a deviat mingea aflandu-se pe lina portii dar meritul francezului ramane intact. Asa cum ramane si meritul lui Rooney, cu pasa de gol, el centrand la acel corner.

A doua parte a jocului a fost un razboi surd, de rutina, punctat de cateva ratari uriase, precum a fost cea a lui Welbeck, introdus (neinspirat, avand in vedere ca a spart instalatia de iluminare a stadionului la acea faza) in locul lui Januzaj. Belgianul, kosovarul, englezul sau ce o fi noul diamant al lui United mi s-a aprut destul de fragil dar asta nu anuleaza atingerea fina a balonului, certa. Un plus pentru United mi s-a aprut jocul lui Fellaini, care a inceput sa apara la finalizare.

Pana in prelungirile partidei Premier avea pe primele patru locuri formatiile care cu ceva timp in urma defineau ceea ce a fost cunoscut ca „Big Four”, senzationalul careu de asi care a definit, pentru multa vreme, spu eu, conceptul de spectacol in UCL. A fost de ajuns o faza fixa, cu doua minute ininte de final, pentru ca nou intratul Kim, Bo-Kyung Kim, sa inscrie primul, cred, sau gol in Premier League si sa arunce in aer o tribuna convinsa ca 2-2 era rezultatul corect.

Astfel, City prinde ultimul loc de UCL dupa ce a pus la cale un adevarat linsaj la adresa echipei lui Villas Boas, spulberata cu un 6-0 ireal. Pe tacute, United se apropie de locurile ravnite si ar fi putut sa intre chiar in lupta pentru titlu daca nu ar fi fost acel gol al coreanului. Asa, mai are de tras, intr-un campionat mai greu ca niciodata. Este de ajuns sa te uiti la ce se afla sub locul patru pentru a intelege ce a pierdut Digi (sic !!!) …

Premier League : Ploaie de centrari. noiembrie 10, 2013

Timp de 40 minute Manchester United si Arsenal au jucat un meci ce a dat apa la moara admiratorilor fotbalului francez. Adica aia de la „Digi” … Nimic nu parea a strica tihna portarilor celor doua echipe daca nu ar fi venit centrarea din care van Persie avea sa inscrie un senzational gol cu … umarul. Interesanta a fost manifestarea olandezului, care a dat senzatia ca a inscris in poarta unei vechi rivale. Un gest crud pentru fostii adulatori ai lui „Robin”, insa la asta te poti astepta dupa ce incendiezi tricoul fostului idol …

Cat despre faza care a dus la golul oamenilor lui Moyes, se pare ca iese la veala conceptia despre joc a scotianului ales sa il inlocuiasca pe Alex Ferguson. Mingea dusa in laturile terenului si centrari. 99% dintre centrarile celor de la United, in acest meci, au fost trimise aiurea. Nororc cu umarul lui van Persie, altfel Arsenal ar fi avut parte de un punct extrem de facil de obtinut. United a jucat slab, inca o data, in ciuda faptului ca Arsenal a facut, la randu-i, un joc searbad, prestatie pe care gazdele ar fi putut-o amenda.

A doua repriza a adus ceva animatie in jocul lui Arsenal. Aparent, discursul din pauza al lui Wenger dat roade, echipa incercand sa construiasca si, in destule randuri, reusind. Francezul a uitat, insa, sa le indice si ca sutul la poarta este esential, astfel ca au existant momente in care Arsenal intrase in careul lui United cu banca de rezerve cu tot fara a baga de semaa ca la cativa metri se afla si scopul pentru care ajunsesera pana acolo …

Astfel, fara a straluci, ba dimpotriva, United reintra in calculele pentru Big Four, in urma unei etape nebune in care City si Tottenham au aruncat la gunoi puncte brandate cu propria lor sigla, Chelsea a salvat un punct in ceea ce englezii numesc „the dying seconds of the game” iar Liverpool pare a fi marea beneficiara a etapei, reusind sa faca uitata prestatia fada din meciul de pe Emirates. Premier League, in ciuda faptului ca pare a fi pierdut la capitolul spectaculozitate, arde… De fapt, in timp ce Arsenal si United picoteau de plictiseala pe Old Trafford, Swansea si Stoke ofereau un meci extraordinar, cu galezii revenind de la 2-0 si pierzand un punct in aceleasi secunde muribunde ale partidei …

Premier League : Gangbang septembrie 22, 2013

Foarte putine de spus, din perspectiva unui fan United, despre meciul de astazi, dintre City si United. A fost un gangbang in toata regula, intr-o dupa amiaza in care echipei lui Pellegrini i-a iesit totul. La un moment dat avea 4-0 iar o statistica afisata de Sky pe ecran arata ca City trasese de patru ori pe poarta. United a jucat modest, asa cum ii place lui Moyes, de la care fanii asteapta ca, in lipsa unui joc demn de o superputere a fotbalului actual, United sa arate macar incapatanarea incantatoare a lui Everton, care se lua de gat in ultimile sezoane cu oricine avea tupeul de a se infatisa in fata-i in rol de super favorita. Depcamdata asta nu prea se vede …

Fara van Persie, United a asteptat totul de la Rooney, mai ales in conditiile in care marele transfer al verii, Fellaini, nu reuseste, inca, sa faca diferenta. Rooney nu a facut un meci senzationa, ci m, mai degraba, unul mediocru dar asta nu l-a impiedicat sa inscrie un gol superb, din lovitura libera, cand era prea tarziu pentru a mai deturna fericirea fanilor in albastru. Partea proasta a povestii, din perspectiva rosie, ar fi neputinta demonstrata in atatc de oamenii lui Moyes. Despre aparare nu se poate spune nimic, in afara faptului ca a provocat greata. Catastrofala, in conditiile in care City nu mi s-a parut ca a fortat. A inscris relativ repede (Aguero ’16), a livrat drogul minutului ’45 prin Yaya Toure, apoi a lovit fara mila un adversar deja groggy, prin Aguerro (’47) si Nasri (’50). Trei goluri in cinci sase minute flancand un sfert de ora de discurs al lui Moyes, si United putea pleca spre vestiare.

Ramane de vazut cat de repede va reveni echipa la forma sa obisnuita. Asta daca o va face in viitorul apropiat, extrem de sumbru in ceea ce priveste un loc in Big Four, unde lucrurile par a deveni mai serioase decat oricand in ultimii zeci, cincisprezece ani, cu Liverpool si Tottenham ridicand pretentii si cu Everton sau Swansea putand oricand a pune probleme „titularilor” de drept. Iar „astia” s-au gasit tocmai acum sa traga de pret …

Premier League : Suspinand dupa Ferguson … septembrie 1, 2013

Liverpool a avut „noroc” astazi. Spun asta pentru ca a deschis scorul rapid. Ceea ce nu are de-a face cu norocul, bineinteles. Doar ca golul cormoranilor a venit dupa un corner obtinut la o minge pierduta prosteste de Ashley Young la cativa metri de propriul careu. Si consider a fi o sansa nesperata ca Moyes sa isi etaleze colectia de ratati tocmai pe Anfield … Cu Ashley Young si Welbeck in primul unsprezece, United nu putea spera la prea multe de la prima repriza. Pana la urma, Moyes si-a dat seama de asta si a introdus o alta „piesa  grea” a mecanismului, Nani. Hmm, ce sa spun, Champions League, pazea !!!

Blindata moral de debutul de sezon neasteptat de bun al lui Sturridge, Liverpool  si-a invitat oaspetii la un raboi de rutina, purtat intr-un ritm destul de lent si caracterizat printr-o lipsa aproape totala de idei in ceea ce priveste faza ofensiva. Din partea ambelor echipe. Manchester United nu a parut deranjata de asta si am avut senzatia ca asist la un meci de cupa in care United venea dupa ce castigase la scor si la zero meciul tur. Echipa lui Moyes s-a complacut intr-o stare letargica de parca tabela de scor de pe Anfield ar fi fost asezata cu curu’ in sus …

Al doilea meci consecutiv in care cele doua staruri veritabile ale lui United stralucesc prin absenta. Ma rog, van Persie la figurat iar Rooney la propriu … Ceea ce pune sub semnul intrebarii propiectul lui Moyes, oricare ar fi acela. Scotianul se afla in fata unui start de doi bani in actualul sezon insa nu sunt foarte sigur ca isi da seama. Cu patru puncte dupa trei etape este, probabil, multumit. La Everton se deschidea, deja, sampania …

In fata unei United blazate ca dracu’ la doar doua saptamani dupa ce ii daduse cu terenul in cap mandriei galeze Swansea si parea ca nimeni nu le mai poate sta in cale, Liverpool se catara pe primul loc al clasamentului, cel putin pana la finalul meciului dintre, vorbind in termen de mercato, un Tottenham plin de „steroizi” si un Arsenal aflat in pragul starvitiei …  United ramane cu plonjonul ordinar al lui Welbeck la o faza la care Young a regretat, probabil, ca nu s-a aflat pe teren … El ar fi cazut mai artistic …

Lipsita de reactie si vaduvita de personajul care ar fi putut sa o trezeasca din coma, United a aratat rau de tot astazi, pe Old Trafford … Avand in vedere precedentul „Scholes” ma intreb cat va mai dura pana cand  …

Premier League : Tackling … august 27, 2013

Aproximativ minutul ’74 al meciului de pe Old Trafford. Cole, daca nu ma insel, are un pas in fata unui jucator de la United. Se indreapta in viteza catre linia de fund si incearca sa centreze. Este oprit cu un tackling perfect, la un metru de marginea terenului si de peluza rosie. Ashley Cole nu a fost oprit de vreun fundas al lui United ci de cel care a jucat orice, in ultimii doi ani, dar nu atacant. Adica rolul pentru care este platit. Interventia lui Rooney a obligat televiziunea care transmitea meciul sa ofere o reluare si a dat un raspuns clar celor care se intreaba daca Ferguson, Moyes & Co sunt intregi la minte atunci cand se gandesc sa vanda sufletul echipei din ultimii multi ani …

Ma rog …

Primul clinci serios al anului a oferit un spectacol destul de sarac, dincolo de scorul de 0-0, inregistrat in momentul in care scriu (min’87). Incredibil de multe pase aiurea si faze de atac anemice, din partea ambelor echipe. Sincer, cred ca ambele loturi incearca sa se obisnuiasca cu ceea ce noii antrenori intentioneaza a pune in practica. Din punctul asta de vedere as spune ca Mourinho este in avand. In acelasi timp, United a pierdut doua puncte in fata acestuia. Echipa lui Moyes a fost departe de cea care zdrobea Swansea in prima etapa. Este adevarat, insa, ca Chelsea a parut multumita cu un egal care o mentine pe primul loc al Premier League, ceea ce are darul a camufla, oarecum, in fata lui Abramovich, prestia nu prea buna a echipei in acest debut de sezon. Nu prea buna, eficienta, insa.

Cu un van Persie in zi slaba si cu un Rooney jucand din inertie (ceea ce nu l-a impiedicat sa fie cel mai bun de pe teren), Manchester United nu putea spera la prea multe. Mai ales ca a jucat aproape tot meciul asumandu-si pasiunea obsesiva a lui Ferguson. Welbeck inca zambeste ca un idiot dupa ce strica faze pretioase, in meciuri capitale. Si nimeni dintre cei cu putere de decizie nu pare a observa asta. Asley Young pare aceeasi gaina fara cap si ma ingrozeste faptul ca Kagawa incepe a o lua pe urmele lui Berbatov. Sau Hernandez, dupa preferinte …

La Chelsea, o poveste oarecum similara. Este un sacrilegiu sa iti bati joc de Mata. Mai ales in conditiile in care este evident ca Hazard nu prea este in forma. Ma intreb daca va trece vreodata printr-o astefl de stare de gratie … Intr-un fel, Mourinho are dreptate. Ar trebui sa se faca schimbul odata. NU imi dau seama cine ar iesi mai castigata. United cu banii+Mata sau Chelsea cu Rooney ? As spune ca ambele echipe si nu inteleg deloccum de United a putut refuza o astfel de propunere, avand in vedere ca sustine pana in panzele albe decizia lui Ferguson de a isi bate joc de Rooney.

Revenind la meci, Mourinho a castigat maximum din aceasta intalnire. Nu a luat gol, l-a anihilat complet pe van Persie si a demonstrat ca Schurrle poate fi un castig pentru echipa (mi-a placut mult relatia dintre neamt si minge). Problema invingatorului se numeste, insa, in acest moment … Bayern. Ma tem ca va fi deranj in Supercupa …

Premier League : In oglinda august 17, 2013

Diametral opuse prestatiile a doua echipe despre care se presupunea ca vor cooncura pentru titlu …

Arsenal a fost lovita acasa de catre o Aston Villa care a reusit sa isi pastreze cel mai de pret activ, atacantul belgian Benteke, un tip asupra caruia isi atintisera privirile cam toti granzii Angliei. Asta intr-un sezon execrabil facut de echipa din Birmingham, climax-ul fiind reprezentat de acel fantasmagoric 0-8 pe terenul lui Chelsea. Cu toate acestea, Benteke este considerat unul dintre cei mai promitatori tineri jucatori din Anglia, cele  douazeci si ceva de goluri inscrise sezonul trecut fiind un argument important in favoarea sa. Sincer, banuiala mea este ca odata plecat la o echipa mare s-ar putea sa sufere de sindromul „Ba”, insa nu sunt un specialist ….

Benteke a lovit un Arsenal aflat intr-o stare letargica din care ii este imposibil a iesi. Incapacitatea de a face transferuri a inceput sa enerveze iar locurile goale de la finalul meciului de astazi spun o groaza de lucruri. Intrebarea care ramane este daca Wenger intelege ceea ce i se intampal. Sau, si mai interesant, daca Gazidis se auzea cand batea campii cu strategia pe termen lung a clubului si efectele care ar trebui sa se faca simtite. Deocamdata, singurul efect ar fi plecarea in bloc a suporterilor care platesc cel mai mare pret/bilet din Premier League.  O chestie care nu se prea intampla in Anglia, unde suporterii suporta destul de multe … Mina dezgustata a lui Wenger nu mai impresioneaza pe nimeni si ma intreb cand se va intampla inevitabilul … Cred ca la Arsenal s-a ajuns intr-un moment in care motto-ul cel mai potrivit ar fi … „Banii sau viata” … Ma rog, biletul catre Strasbourg …

In timp ce londonezilor le era susurat la ureche cantecul razboinic al celor de la Villa, sau, mai bine zis, la cateva zeci de minute mai tarziu, Manchester United revenea dupa prestatia neconvingatoare dar rasplatita cu un trofeu, din Supercupa. In fata ii era una dintre cele mai frumoase echipe ale Anglie, din urma cu doua sezoane. Pentru ca sezonul trecut nu a fost cine stie ce, chiar daca Laudrup a adus o cupa in curtea unei echipe care nu prea avea angajati pentru sala trofeelor. Blindata cu jucatori, si nu ieftini sau fara nume, Swansea a pasat laborios dar a avut extrem de evidente probleme la finalizare. A inscris Michu, gol anulat pentru un offside la un coechipier, insa United a lovit cu precizia unei campioane. Doua goluri van Persie, doua goluri ale lui … nu imi vine sa cred ca spun asta … Welbeck si United pleaca lansata intr-un campionat care se anunta greu de tot. Welbeck i-a bagat in joc pe cei de la Swansea, pierzand o minge in fata apararii insa tot el a inchis tabela cu un lob interesant dupa o pasa a „proscrisului” Rooney. Al carui nume a fost scandat, by the way, ceea ce demonstreaza ca Ferguson are parte de o dizidenta firava.

Moyes are parte de un start excelent, bazat pe masina de goluri van Persie. Deocamdata, insa,jocul nu straluceste. Sau, o face, dar doar atunci cand Rooney atinge mingea. Sper ca scotianul sa nu fie atat de tampit si sa nu observe chestia asta … Nu de alta, dar locul pe banca la Everton s-a ocupat iar Martinez nu este un oarecare. Chiar daca i-a bagat in cofa pe aia de la Wigan. Cu un trofeu in brate, ca sa nu se supere nimeni …

Community Shield : Life after AF august 11, 2013

Sezonul a debutat in Anglia sub semnul plictiselii. Supercupa Angliei a oferit unei asistente de peste 80,000 de persoane un spectacol jalnic, salvat doar de cele doua sclipiri ale unui van Persie, altfel destul de absent de-a lungul meciului. Nu stiu daca olandezului ii convine noua sa postura insa, cel putin declarativ, el venise la United pentru a juca alaturi de Rooney si deocamdata destinul pare a ii rezerva acelasi rol de care fugise de la Arsenal : one man show …

Wigan a jucat catastrofal astazi si, in lipsa unei minuni, va fi o piatra de moara legata de gleznele coeficientului UEFA al Angliei, pentru anii care urmeaza. Nasol, avand in vedere ascensiunea Bundesligii … In acelasi timp, castigatoare meritata a trofeului pus in joc astazi, United a aratat destul de rau. Sau poate asta este senzatia din punctul de vedere al unui fan al echipei din Manchester. Pluteste o oarecare stare de deznadejde in jurul echipei. United a pierdut ceva prin plecarea lui ferguson iar sentimentul care ramane in urma l-am mai simtit o singura data, atunci cand a plecat Cantona. Sincer sa fiu, atunci a fost mai rau …

Nu stiu daca se indoieste cineva asupra faptului ca Ferguson dicteaza inca la United si , probabil, o va mai face si de acum incolo. Nu cred ca Moyes ar avea tupeul a veni la United si a il ostraciza pe Rooney. Nu are dreptul sa faca asta, nu si l-a castigat inca. Nu a facut nimic pentru United pentru a putea introduce in bucataria echipei un conflict personal. Deocamdata, Moyes nu a reusit sa faca nici macar ceva transferuri. Sau nu a fost lasat sa le faca. Povestea cu fabregas este praf in ochi, avand in vedere ca a fost clar pentru toata lumea ca spaniolul nu vrea sa plece de la Barcelona. Iar asta inca din momentul in care constanta Xavi/Iniesta a fost spulberata de express-ul bavarez si devenea clar ca o era lua sfarsit in Catalunya. Sunt convins ca Fabregas isi asteapta sansa pe Nou Camp iar venirea unui alt antrenor i-ar putea-o oferi.

Am vazut astazi la lucru noua veche achizitie a lui United. Zaha nu a impresionat cu nimic ba a lasat, mai degraba, semne de intrebare. Sincer, nu stiu daca United ar avea nevoie de un alt plavan in primul 11. Welbeck ar fi de ajuns. Si nu stiu daca echipa va mai avea norocul ca Zaha sa se accidenteze atat de des precum Ashley Young, daca intelegi ce vreau sa spun … Fara transferuri, a il arunca pe Rooney ca pe un ciorap rupt mi se pare un act sinucigas. Sau o continuare a unui proces mai laborios de a te sinucide, pornit de ferguosn la meciul cu real de asta primavara …

Revenind, dupa primul meci oficial al sezonului as spune ca Moyes a reusit, dupa o vara de antrenamente, sa faca United sa arate ca o echipa britanica tipica. Si mediocra … Fair enough pentru un antrenor care nu a castigat nimic. Ba nu, gresesc, a castigat un trofeu astazi … Uite asa se face istoria …

ps. vedem Premier League pe TV, anul asta ? Nici o veste din partea celor de la RcsRds, marea speranta in privinta asta …

van Persie … iunie 5, 2013