Cun siguranta cea mai cautata bere, din momentul in care m-am apucat de colectionat sticle si pana acum. Cu siguranta, mi-ar fi mai usor sa ajung la produsul vedeta al Brewmeister. Pana la urma, intre mine si „apocalipsa” de 65%ABV a scotienilor nu stau decat vreo 46 GBP, daca imi aduc bine aminte … Pana la urma, am reusit sa fac rost de berea asta, gasind-o la un vanzator indicat de Camelia si Costi, carora tin sa le multumesc inca o data, de data asta in mod oficial !
Stiam ca din presa ca berea va veni pe piata la pretul de 5 RON insa pe mine m-a costat 8 RON. Un pret mare pentru o bere romaneasca insa as spune ca socul este atenuat de faptul ca berea este produsa in Germania, de catre Memminger Brauerei, o companie care a fost prezenta aici printr-unul dintre produsele sale, Kartäuser Weißbier. In Iulie 2012, cand am dat d acel prim produs am spus ca ” instinctul de colectionar imi spune ca voi avea de-a face cu beraria asta cat de curand”, ceea ce s-a intamplat mai repede decat ma asteptam 😆 …
Berea blonda „Nenea Iancu” este o bere molcoma, nu foarte acidulata si cu un aspect limpede. Are o aroma dulce care initial m-a impresionat, apoi mi-a dat o senzatie pe care nu vreau sa o identific, pentru a termina halba prin a reveni la prima impresie. Cereale coapte, da. Un gust echilibrat, neputand sa il incadrez nici in categoria dulce nici in cel amar.
4,9% ABV pentru o bere care nu m-a entuziasmat dar despre care cred ca isi poate gasi locul in piata. Nu cred ca va deveni cea mai populara bere din piata, pentru ca pretul s-ar putea sa fie prohibitiv, din cauza asocierii cu prototipul berii clasice romanesti. La peste 5 RON pe sticla, „Nenea Iancu” va pierde probabil lupta la pahar cu berile autohtone vandute cu 35%-40% mai ieftin. O chestie nedreapta pentru ca „Nenea Iancu” este net superioara, de exemplu, unei posirci intens promovate in prezent in media si care mi-a ajuns in frigider doar pentru ca am dorit un produs promotional al producatorului. Daca lasam berea in magazin si plecam doar cu obiectul respectiv, nu pierdeam absolut nimic …
O sa inchei cu un aspect care tine strict de statutul de colectionar de sticle de bere. Proiectul „Nenea Iancu” ascunde iscusit designul neatragator al sticlei sub mantia legaturii cu trecutul. O chestie pe care am mai observat-o in cazul unui producator german, Augustiner Bräu, care nu renunta in ruptul capului la traditionalele lor sticle muncitoristi de juma’ de kil (bauarbeiter halbe). Nu stiu ce sa zic, dar mi se pare mai atragator design-ul propus de cei de la Orval, de exemplu. Aspectul acesta este insa eliminat total de eticheta, impecabila, incantatoare, „Nenea Iancu” propunand, probabil, cel mai reusit label autohton. Peste preferatul meu, pana in acest moment, „Trei Stejari”, o bere putin cunoscuta pe meleagurile prahovene.
Rezumat : O bere „ok”, intitiativa de laudat a celor de la Bavarom.
Bere : Banca de Bere
Silence's Blog 