Isla de Coche este una dintre cele trei insule care formeaza statul venezuelean Nueva Esparta, celelalte doua fiind mult mai cunoscuta Isla Margarita si Cubagua, cea mai mica dintre cele trei.Coche este situata intre continent si Isla Margarita.
Insula, scaldata de apele Marii Caraibilor, are o suprafata de 55 km², o lungime de 11 km si o latime de 6 km, elevatia maxima atingand 60 metri deasupra nivelului marii. Clima este tropicala, temperatura variind intre 27 si 38°C. Isla de Coche beneficiaza de un numar mare de zile insorite, de-a lungul intregului an.
Populatia era estimata in 2010 la aproximativ 8,756 locuitori. Cel mai mare oras este San Pedro de Coche, alte asezari fiind El Bichar, Guinima, El Amparo, El Guamache si La Uva, toate situate pe coasta meridionala a insulei. Economia este dependenta de turism si pescuit.
La momentul descoperirii sale de catre Cristofor Columb, in 1498, insula era locuita de o populatie indigena, Waikerio. Primele incercari de a coloniza insula s-au materializat la inceputul secolului XVI, cand aici au ajuns refugiati de pe insula Cubagua, devastata de o furtuna tropicala. Colonistii au parasit in masa insula in 1574 .
Descoperirea in prima jumatate a secolului XX a unui document scris de un calugar franciscan l-a condus pe scriitorul polonez Arkady Fiedler pe urmele unei povesti care avea sa duca la o serie de trei carti de aventuri („Wyspa Robinsona”-„The Robinson’s Island„, „Orinoko” -„Orinoco” si „Biały Jaguar”-„The White Jaguar„). Totul pornea de la descoperirea unei barci pe Coche, barca ce purta inscriptia „John Bober Polonus, 1726”. Scriitorul polonez a facut cercetari pentru a afla cine fusese acest John Bober. Aparent, acesta fusese un colonist din Virginia, care, dupa zdrobirea unei revolte impotriva autoritatii britanice, fugise la bordul unui vas de pirati care avea sa se scufunde in largul coastelor venezuelene. Bober si alti doi marinari au reusit sa inoate pana la insula Coche, fiind apoi luati prizonieri de catre indigenii Arawak si petrecand trei ani in sclavie. Aveu sa scape cu ocazia unei batalii intre un trib Arawak si colonistii spanioli de pe Isla Margarita, ocazie cu care cei trei prizonieri au luptat de partea indienilor. Invingatori, acestia s-au refugiat undeva in zona fluviului Orinoco. In prezent insula este permanent locuita, continuu incepand cu secolul XIX.
Isla de Coche este vazuta ca o destinatie perfecta pentru turismul selectiv, autoritatile venezuelene intentionand sa o fereasca de “beneficiile” turismului de masa. In zona vestica, vantul puternic si marea calma transforma insula intr-o destinatie perfecta pentru amatorii de windsurfing si kiteboarding. Facilitatiele turistice sunt prezente, aici existand o serie de hoteluri de calitate. Distanta intre Coche si Isla Margarita poate fi parcursa cu ajutorul ferryboat-urilor.
Insulele San Blas formeaza un arhipelag situat in Marea Caraibilor, in largul coastelor nordice ale istmului Panama, la est de canalul cu acelasi nume si la 120 km departare de orasul Colón. Arhipelagul este format din aproximativ 378 de insule de corali si cay-uri nisipoase, doar intre 49 si 80 dintre acestea sunt locuite. Arhipelagul este locuit de populatia indio Kuna, estimata la 25,000 de persoane, si are un statut autonom.
Adoratori ai unui zeu suprem numit Erragon, Kuna au fost izgoniti de pe continent dupa invazia spaniola, refugiindu-se in San Blas si luptand impotriva spaniolilor de partea altor puteri coloniale. Vanatori si pescari, vorbesc in prezent spaniola desi batranii mai pastreaza inca vechile obiceiuri (societate matriarhala) si cultiva vechea limba Kuna. In secolul XVII insulele au fost frecventate de catre pirati.
sursa Wikipedia (author : Immersia) – El Porvenir, casa Kuna
In prezent arhipelagul este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante puncte turistice ale statului Panama, turistii fiind atrasi de plajele cu nisip alb, apele transparente si de interesanta cultura Kuna. Insula principala, El Porvenir, pune la dispozitie un aeroport care opereaza curse interne dar si hoteluri. Cu toate acestea facilitatile nu sunt proiectate pentru turismul de masa, precum in alte insule din Caraibe.
Ladera a fost candva parte a Rabot Estate, una dintre cele mai vechi plantatii de arbori de cafea din zona orasului Soufrière, de pe coasta de vest a insulei caraibiene Santa Lucia, o insula pentru care am o slabiciune aparte. Despre asta am mai vorbit, insa … In 1982, Ladera a devenit ceea ce este acum, anume unul dintre cele mai fascinante locuri in care poti petrece o vacanta. Constienti de fabulosul peisaj care inconjoara resortul, arhitectii au decis ca fiecare dintre apartamenetele hotelului sa aiba peretele vestic deschis, oaspetii avand parte de o priveliste naucitoare asupra celor doua varfuri Piton si a Marii Caraibilor care li se asterne la picioare. Preturi prohibitive, insa, daca ai banii, ar fi si pacat sa nu profiti …
Goff’s Caye este o mica insula nisipoasa situata in largul coastelor orasului Belize City din Belize. Este situat la nord de canalul English Channel si are o suprafata de doar 4,900 m2. Aflata la marginea barierei de corali Belize, insula este inconjurata la sud si est de ape cu adancimi intre jumatate de metru si 3 metri.
Insulita este inregistrata ca un sit arheologic datroiat rolului sau din perioada coloniala. In acea vreme, insula a fost folosita ca o tabara de pescuit, comert dar si ca un cimitir al orasului Belize City,cimitir in care odihnesc si cativa dintre marinarii de pe nava HMS Blossom, ucisi de febra galbena in timpul unei vizite in colonia Hondurasului Britanic (acum Belize) in August 1830.
Zona este vizitata de aproximativ 500 de turisti saptamanal, majoritatea ajunsi aici la bordul vaselor de croaziera. Ecosistemul insulei este extrem de important pentru industria locala de pescut, homarii si diferite specii de pesti gasindu-se din abundenta. Zona nordica a insulei este cunoscuta ca loc de hranire pentru testoasele de mare. Reciful insulei este un exemplu dpdv al sanatatii.
Saint Croix este cea mai mare insula a Insulelor Virgine Americane, un teritoriu neincorporat al Statelor Unite, situat in Caraibe, in grupul Antile. St.Croix este cel mai estic punct al teritoriului American, localizat geographic in zona numita Point Udall.
Insula are o lungime de 45 km si o latime de 11 km. Suprafata totala este de 214.7 km². Terenul este accidentat, fara a atinge forme extreme, precum, de exemplu, in Saba. Cel mai inalt punct al insulei este Mt.Eagle, care se inalta la 355 metri deasupra nivelului marii. Zona estica a insulei si cea de la nord de Christiansted, capitala insulei, este caracterizata de un relief deluros, cu pante abrupte. Dinspre dealurile nordice, coboara catre sud pante line, aproape nivelate, folosite pentru plantatiile de trestie de zahar.
St.Croix este cunoscuta pentru mixul de ecosisteme pe o suprafata foarte mica. Dealurile de pe partea vestica a insulei primesc o cantitate mai mare de precipitatii decat cele din zona estica, unde peisajul aminteste de zonele desertice, cactusii fiind omniprezenti. In schimb, zona vestica propune un peisaj tropical cu vegetatie luxurianta in care predomina palmierii. Paudrea tropicala din zona nord vestica ofera, pe coasta, cateva formatiuni geologice din categoria “tidal pools”.
Christiansted, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym, Seascape Pool Center, Inc.)
Intreaga insula este, mai mult sau mai putin, supusa actiunii alizeelor. Secetele au fost intotdeauna o problema, lipsa surselor de apa potabila determinand localnicii sa isi instaleze cisterne colectoare pentru apa de ploaie. Climatul este tropical, moderat de alizee cu variatii mici ale temperaturii intre anotimpuri. Sezonul ploios dureaza intre Mai si Noiembrie. Uraganele au afectat insula in ultimii ani, deasemenea seceta si inundatiile.
Christansted, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson)
Insula a fost descoperita de Columb in cursul celei de-a doua sa calatorii in Lumea Noua. Acesta a botezat insula cu numele actual, dar in spaniola, Santa Cruz. Olandezii au colonizat insula in 1625 insa au fost inlocuiti rapid de britanici, sositi aici in 1645, urmati de catre spanioli in 1650.Dupa doar un an, insula intra in posesia Frantei, situatia care a durat pana in 1733 cand a fost vanduta Danemarcei. USA a cumparat Insulele Virgine de la Danemarca, in 1916, in schimbul a 25 milioane de dolari in aur. Pana atunci, insulele au fost cunoscute sub denumirea “ Indiile de Vest daneze”.
Grapetree Bay and Turner Hole, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)
In 2010 populatia insulei era estimata la 50,601 locuitori, cele mai importante orase fiind Christiansted si Frederiksted. Localnicii autentici, numiti “crucians”, sunt descendenti ai primilor sclavi adusi de catre danezi in secolele XVIII si XIX sau ai lucratorilor recrutati de catre aceeasi danezi dupa abolirea scalviei, in 1848. Exista o a doua categorie de localnici, descendenti ai sclavilor adusi in alte insule dein Antile, ajunsi in St. Croix in urma migratiei inter-insulare, de-a lungul secolului XX.
sursa Wikipedia (author : NOAA CCMA Biogeography Team)
Multi dintre acestia sunt portoricani ajunsi aici in anii ’30-’50, dupa colapsul industriei zaharului din Puerto Rico sau in urma evacuarii locuitorilor insulei portoricane Vieques, in urma achizitiei acesteia de catre armata USA, in cursul WWII. Un alt val de imigranti a fost resimtit intre anii ’60-’70, cand industria turismului si cea petroliera au luat avant, St. Croix devenind o destinatie pentru somerii din insulele invecinate, St. Kitts, Nevis, Antigua, St. Lucia sau Dominica, dar si din Caraibele anglofone.
Tabloul demographic include americani de pe continent, palestineieni, filipinezi, haitieni sau sud americani. Limba cel mai des vorbita este engleza insa se mai folosesc si spaniola, franceza creola sau un dialect local, “crucian”, care are la baza engleza.
Downtown & harbor, Christiansted, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson)
In ciuda imaginii de poster turistic, dpdv statistic, Insulele Virgine Americane si, in special, St. Croix, detin nedoritul record de cel mai violent loc din USA si al doilea cel mai violent loc din lume, dupa Honduras, in ceea ce priveste numarul de crime pe cap de locuitor. Luand in considerare faptul ca Hondurasul este unul din leaganele plagii numite “Mara Salvatrucha”, se poate spune ca USVI sunt redutabile in acest “nedorit” domeniu. Cu toate acestea, in afara statisticii, St. Croix este la fel de sigura/nesigura ca orice fel de oras mare din lume. Drogurile si infractionalitatea legata de aceasta sunt o problema in St. Croix. Charlotte Amalie,de exemplu, un oras din St. Thomas, este o zona riscanta in timpul noptii.
Tague Bay, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)
Candva o insula eminamente agricola, St Croix a cunoscut o industrializare puternica dupa anii’60. Una dintre cele mai mari rafinarii din lume, Hovensa, se afla pe coasta sudica, fara ca asta sa impiedica ce preturile la benzina sa fie mai mari decat pe teritoriul continental al US. In 2012 s-a anuntat inchiderea acestei rafinarii, ceea ce nu mira prea tare, aceasta fiind in posesia unui consortiu americano venezuelean. Inchiderea rafinariei aduce nori negri deasupra viitorului insulei a carei economie se va baza , in pincipiu, pe turism. Tot aici se afla si o fabrica importanta de rom in al carui portofoliu se afla brandul “Cruzan”, unul dintre cele mai bine vazute tipuri de rom, alaturi de portoricanul “Bacardi” si “Gosling’s” din Bermuda.
Teague Bay Beach, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)
Drumurile insulei sunt de slaba calitate si se circula pe stanga , desi majoritatea masinilor au volanul pe stanga, fiind importate de pe continent. Exista, insa, transport public si companii de taxi (taxiurile autorizate au inscriptia “TP”, pe undeva). Exista si un sistem de transport asemanator celui din Romania anilor ’90, microbuze private care fac traseul dintre Frederiksted si Christiansted, oprind unde si cand este nevoie.
St. Croix are un aeroport, Henry E Rohlsen IA, unde au loc zboruri regulate catre USA(Miami, Charlotte, Atlanta dar si new York si alte orase din nordul US), Puerto Rico si Caraibele de Est. Seaborne Airlines pune la dispozitie hidroavioane iar distanta catre St. Thomas este parcursa si cu ferryboat-uri (75 minute). Ocazional, St. Croix este vizitata de vasele de croaziera.
Canegarden Bay, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)
Insula dispune de scoli publice si private si de o universitate, The University of the Virgin Islands. St Croix ofera posibilitatea de a participa la o serie de festivaluri de-a lungul anului, cel mai important fiind „Crucian Christmas Festival, celebrat intre finalul lui Decembrie si Ianuarie. La jumatatea lui Februarie are loc “Agricultural and Food Fair” iar cateva festivaluri de jazz au loc de mai multe ori de-a lungul anului.
Printre destinatiile turistice ale insulei se numara Buck Island Reef National Monument, o insula de 71 ha, situata la nord de St. Croix, renumita pentru reciful de corali, una dintre cele mai spectaculoase gradini maritime din Caraibe, care il face o destinatie obligatorie pentru scufundatori. O alta insula, mai mica, este Green Cay, deasemenea interesanta pentru scuba divers, pentru care denumirea Tamarind Beach este irezistibila.
Dealtfel, intreaga coasta nordica a St. Croix este extrem de apreciata de scufundatori, alta zone de interes fiind Cane Bay. Aici se poate cobora de-a lungul plajei si a peretelui Cane Bay Wall, inainte ca acesta sa plonjeze peste 4,000 de metri catre fundul oceanului. Desi apele sunt populate de rechini tigru sau ciocan, atacurile sunt foarte rare. Salt River Bay National Historic Park and Ecological Preserve este cunoscut pentru cea mai mare padure de mango din Insulele Virgine.
St. George Village Botanical Gardens, sursa Wikipedia (author : Jpheym Jason P. Heym / Seascape Pool Center Inc.)
Insula este cunoscuta pentru posibilitatile de pescuit sportiv, capturi record fiind inregistrate frecvent. Este insa nevoie imperioasa de parerea unui expert inainte de a manca peste prins in apele St. Croix, intrucat acestea sunt infestate de un organism care provoaca otravirea cu ciguatera.
Cane Bay Wall, sursa Wikipedia (author : Clark Anderson/Aquaimages)
Atat Christiansted cat si Frederiksted pun la dispozitie o sumedenie de magazine, preturile fiind influentate de legislatia duty-free. Specialitatile culinare locale se bazeaza pe produsele marii, carnea de porc si cea de capra. Legumele proaspete sunt vandute la marginea drumului iar fructul rege este de departe mango, care are si un festival dedicat, Mango Melee. Bucataria locala este influentata de cea continentala americana si de cea portoricana.
Turismul este bine dezvoltat, St. Croix punand la dispozitie hoteluri si resorturi pentru toate buzunarele. Cele situate in afara oraselor dispun, aproape toate, de plaje private. O afacere poate fi, insa, cazarea la particulari, rezervarile putand fi facute pe internet. Este, insa, nevoie de atentie in cazul cand alegi aceasta solutie.
La plecare este necesar a se plasa romul in bagajele de cala si a se verifica regulile legate de souvenir-uri luate din natura (scoici, bucati coral etc).
Caye Caulker este o mica insula de corali situata in largul coastelor nord estice ale statului Belize, in Marea Caraibelor, la sud de Ambergris Caye, despre care am vorbit aici, si la nord de Islas Turneffe. Numele insulei se presupune ca vine de la denumirea prunilor Hicaco care cresc in slabaticie pe insula si ai caror fructe erau folosite de catre marinarii spanioli din vechime pentru a compate scorbutul.
Insula masoara 8 km (?!, patru, dupa unele surse) in lungime (nord-sud) si doar in jur de 1.5 km latime. In principiu, Caye Caulker nu este altceva decat un banc de nisip asezat pe o platforma calcaroasa formata de corali. Aceasta formatiune este strabatuta de pesteri subacvatice extremede apreciate de scuba divers, periculoase, insa, accidente mortale avand loc din cand in cand. Insula este impartita in doua de un canal navigabil, orientat de la est la vest. Acesta a fost construit de catre locuitori dupa ce uraganul Hattie a lasat in urma un mic sant, in 1961. Marea si interesul localnicilor au facut ca acesta sa se mareasca treptat astfel ca in prezent, in ciuda eroziunii care surpa malurile nisipoase, canalul are pana la 6 metri adancime. Hattie a produs stricaciuni serioase orasului, o scoala fiind distrusa de valuri, existand 13 victime.
Cum insula nu are mai mult de 2.4 metri altitudine, este extrem de vulnerabila in fata furtunilor tropicale, in timpul carora este complet inundata, asa cum s-a intamplat in 1961 dar si in 2000, cand uraganul Keith a facut, deasemenea, ravagii. Uraganele recente au afectat puternic populatiile de homari dar si vegetatia insulei.
Caye Caulker se afla la aproximativ 32 km de Belize City, fiind accesibila prin intermediul water-taxiurilor (sapte sau opt curse zilnic) sau a avioanelor mici, disponibile chiar in Belize City Airport. Calatoria pe apa dureaza in jur de 45-50 minute, taxiurile transportand in jur de 50 de persoane la fiecare drum. Pe insula se gaseste un orasel numit Caye Caulker Village, situat in sudul insulei. In fata orasului se afla o laguna cu adancimi intre 15 cm si 4,3 metri, laguna marginita la est de Belize Barrier Reef, a doua cea mai mare bariera de recifi din lume, aflata la mai putin de doi kilometri departare. In apropiere de Caye Caulker Village reciful este expus la suprafata in timpul refluxului in timp ce catre nord acesta este scufundat la adancimi intre jumatate de metru pana la 2.4 metri, zona fiind extrem de cautata de scufundatori.
Ultimii ani au transformat insula intr-o destinatie populara pentru excursionisti si turisti. Aici exista in jur de 30 de hoteluri dar si cluburi, restaurante sau magazine de mici dimensiuni. Exista o sumedenie de vanzatori stradali care vand artizanat local si souvenirs-uri. Turismul a debutat la mijlocul anilor ’60, cand turisti de la hotelul Belleview de pe continent erau adusi aici de vasul unui profesor din capitala. Catre finalul deceniului a inceput a se dezvolta scuba diving-ul iar faima insulei a trecut de granitele statului odata cu expeditiile unui profesor de la University of Corpus Christi, care, incepand cu 1969, venea aici insotit de grupuri de studenti.
Anii ’70 si aparitia barcilor de mare viteza au atras cohorte de hippies, insula fiind inclusa pe traseul “Gringo Trail”(Isla Mujeres, Tulum, Caye Caulker, Tikal si lacul Atitlan, din Guatemala). Este adevarat ca si usurinta de a gasi marijuana a avut o influenta hotaratoare. Si in prezent, se pastreaza o atmosfera boema, Cay Caulker atragand numerosi muzicieni si pictori.
Pe insula cel mai simplu mod de a te deplasa este mersul pe jos. Relaxarea este cuvantul de ordine aici, plimbarile fara incaltaminte si imbracamintea casual fiind adevarate simboluri ale industriei turistice locale. In afara orasului cararile sunt bine delimitate, iar traversarea insulei nu ar trebui sa ia mai mult de 20 minute (pe latime). Sunt comune bicicletele si masinutele de golf, disponibile pentru a fi inchiriate.
Cum insula este formata in intregime din nisip alb de corali, este necesara protectia impotriva soarelui, acesta putand produce arsuri chiar si la umbra datorita reflexiei razelor solare. De cateva ori pe saptamana sunt disponibile excursii catre Great Blue Hole, catre ruinele mayase de la Altun Ha si Xunantunich dar si excursii in jungle, pe continent, de-a lungul raurilor. O serie de festivaluri si sarbatori au loc intre Septembrie si Noiembrie.
In apropierea orasului se afla un golf bine adapostit in timp ce bariera de corali freste insula de valurile puternice ale marii. Insula pune la dispozitie o sumedenie de plaje in timp ce zona nordica este arie protejata, aici fiind o rezervatie forestiera, dominata de o padure de mangrove. Deasemenea se pot vizita insulele din jur insa acest lucru este bine a fi realizat doar insotiti de localnici care cunosc bine zona, din cauza faptului ca reciful poate duce la naufragii.
In afara turismului, pescuitul este cea mai importanta sursa de venit, insula aflandu-se pe traseul natural de migrare al pestilor dar si intr-o zona in care abunda homarii. Agricultura este practicata la scara redusa, nucile de cocos fiind produsul cel mai important.
Zona se presupune ca a fost locuita de secole, localizarea orasului ramanand neschimbata in acest timp, insa populatia a crescut abia din 1847, cand au emigrat aici metisi hispano-mayasi din Yucatan, alungati de masacrele comise impotriva lor.
Sau, mai exact, Fairmont Mayakoba. Resort-ul, parte a lantului Fairmont, originar din San Francisco, este situat pe Riviera Maya, la sud de aeroportul din Cancun, pe Playa del Carmen. Senzationala facilitate turistica ofera experiente fabuloase fiind situat in apropierea ruinelor mayase de la Xelha, Xcaret, Tulúm, Coba, Sian Ka’an si Chichén Itzá.
Un prieten se vaita de aproximativ … de fapt, de cand imi pot aduce aminte, ca este criza. Recent, pentru a imi demonstra asta, m-a intrebat unde as alege a ma duce in Caraibe. I-am spus ca as alege Barbados, pentru nivelul ridicat de trai inregistrat in insula. M-a intrebat ce stiu despre Antilele Oalndeze. Atunci, stiind ca este criza l-am intrebat cand pleaca 😉 . Mi-a spus ca peste doi ani … Daca ar fi sa estimez, as spune ca asta inseamna peste vreo patru, cinci luni, avand in vedere ca m-a intrebat si daca ABC-ul este lovit de uragane in August … Muahahaha. Nope, se pare ca nu … Asa ca o sa il ajut sa aleaga. Deocamdata, Aruba …
Isla de Aves este un teritoriu venezuelean situat in lantul Leeward Islands din Caraibe. Se afla la 184 km de cel mai apropiat uscat, Montserrat, la 224 km de Dominica si la 544 km de extremitatea nordica a patriei mama, Venezuela. De-a lungul timpului, insula a fost subiectul multor dispute teritoriale intre insulele independente din apropiere si fostele puteri colonialiste europene.
Insula are 375 metri lungime si o latime maxima de 50 metri, ridicandu-se cu doar 4 metri deasupra nivelului marii, pe vreme buna. Suprafata insulei atinge 4.5 hectare si este cunoscut faptul ca in timpul furtunilor tropicale poate fi inundata complet de catre mare. Este o insula nisipoasa, o mica parte in zona centrala fiind acoperita cu tufisuri.
Isla de Aves a fost mai mereu supusa transformarilor provocate de catre furtunile tropicale, uraganele schimbandu-i dramatic georgrafia tarmului de-a lungul anilor. De exemplu, in 1980, uraganul Allen a divizat insula in doua alte mai mici, ulterior reunite de catre corali si depunerile de nisip. Ultimul uragan care a erodat masiv tarmul insulei a fost Dean, in 2007. Profilul jos al insulei o transforma intr-un pericol pentru navigatie, apele din jur fiind impanzite de epavele navelor care s-au ciocnit de recifii insulei.
Pe plajele nisipoase se estimeaza ca pot fi intalnite intre 350 si 600 de exemplare din specia periclitata a testoaselor verzi de mare (Chelonia mydas), ceea ce transforma insula intr-unul dintre cele mai importante locuri de inmultire din lume, ale acestei specii, in timp ce tufisurile de pe insula ofera conditii prielnice pentru cuibarit unui numar mare de pasari marine. Testoasele isi depun ouale intre iulie si septembrie.
Legea Marina a ONU o clasifica in categoria stancilor, ceea ce acorda Venezuelei o zona economica exclusiva de doar 19 km, existand o contradictie cu revendicarile statului sud american care, considerand Isla Aves o insula, sustine ca are dreptul la 320 km.
Cel mai probabil, insula a fost descoperita de catre Avaro Sanzze in 1584, fara a fi colonizata. De-a lungul timpului insula a fost revendicata succesiv de catre Regatul Unit, Spania, Portugalia si Olanda. Olandezii rezidenti in St. Eustatiu si Saba au vizitat regulat Aves intre secolele XVII si XIX, pentru a captura testoase si a strange oua de pasari.
Anul 1678 a adus cea mai mare catastrofa marina. O intreaga flota condusa de contele Jean II d’Estrées, a naufragiat pe Aves, in timp ce se afla in drum spre Curaçao, unde intentiona sa atace colonia olandeza. 17 nave s-au scufundat atunci. In 1854 un American a descoperit cantitati importante de guano si, la putin timp, a inceput colectarea acestuia.
Venezuela si Olanda a protestat in momentul in care a aflat de acest lucru iar olandezii au trimis si o nava de razboi in zona pentru a clarifica situatia. Pana la urma, americanii au primit dreptul de a extrage guano, exploatarea durand intre anii 1878 si 1912, pana cand zacamintele au fost epuizate.
In 1865 olandezii si venezuelenii au apelat la arbitrajul Spaniei pentru a fi stabilit dreptul de posesiune asupra insulei. Acesta a fost atribuit sud americanilor insa s-a acordat dreptul locuitorilor din St. Eustatius, Saba si St. Maarten sa pescuiasca in apele insulei, ceea ce a multumit ambele parti. Mai tarziu, s-a speculat in randurile istoricilor olandezi ca spaniolii au confundat Isla de Aves cu un alt arhipelag din Caraibe, Las Aves Archipelago, aflat intre Bonaire si Los Roques, in largul apelor venezuelene, insa se poate spune ca istoria s-a facut si pe seama unor greseli.
In 1978 Marina Venezuelei a construit o baza stiintifica navala numita Simon Bolivar. Situata pe coasta vestica, in apropierea extremitatii sudice a insulei, baza este o platforma construita pe piloni, partial aflata pe apa. Este permanent locuita de un grup de cercetatori.
Prezenta permanenta a venezuelenilor are o importanta majora in trasarea liniilor de demarcatie maritime. Eroziunea marina ar putea zadarnici eforturile Venezuelei, existand estimari care spun ca insula o sa dispara in cativa zeci de ani.
Situat la 360 Km de coastele statului Nicaragua, Serrana Bank este unul dintre foarte putinii atoli din Oceanului Atlantic. Are o lungime de aproximativ 50 kilometri si o latime maxima de 13 kilometri, cea mai mare parte a recifului fiind scufundata, suprafata uscata fiind formata din sase insulite (cays), dintre care, cea mai mare, Southwest Cay, are o lungime de 500 metri si o latime de aproximativ 200 de metri. Celelalte insule sunt South Cay (150×25 metri), Little Cay (mai putin de 100 metri in diametru), Narrow Cay, East Cay si North Cay. Pe Southwest si pe Narrow Cays, se afla cate un far, administrate de catre guvernul columbian.
Atolul este teritoriu columbian din Caraibe, desi USA l-a revendicat pana in anul 1981, cand a fost ratificat un tratat columbiano-american prin care USA recunostea suveranitatea statului sud american asupra Quita Sueño Bank, Roncador Cay si Serrana Bank. Aici exista si o fosta baza a Marinei americane, din perioada Crizei Cubaneze, folosita in prezent de catre pescarii de homari. In prezent, se pare ca ar exista o revendicare a Nicaraguei. Este necesara permisiunea statului columbian pentru a debarca pe atol.
sursa imagine : Wikipedia (author : Pedroelgrande)
Denumirea atolului se presupune a proveni de la naufragiatul spaniol Pedro Serrano, cel care a fost sursa de inspiratie a lui Defoe, atunci cand a scris Robinson Crusoe. Atolul a aparut initial pe o harta olandeza din 1545, insa a fost cartogragrafiat corespunzator de catre britanici, in jurul anului 1660.
Southwest Cay (sursa imagine : NASA )
Serrana Bank este afectat periodic de furtuni tropicale. In Septembrie 2007 ochiul uraganului Felix, incadrat in categoria 5, a trecut pe deasupra atolului.Insulele sunt acoperite cu o vegetatie tropicala, nu foarte deasa, in special tufisuri, si un numar restrans de arbori.
sursa imagine : Hamgallery (Photos & Info courtesy of W4PUL)
… este imposibil a evita a discuta despre Jade Mountain, un hotel senzational detinut de catre arhitectul Nick Troubetzko. Acesta se afla deasupra celor doua plaje private care formeaza Anse Chastanet Resort, o proprietate de 600 de acri care da ocazia unica de a admira ambele varfuri „Pitons” ale statului insular St. Lucia, din Caraibe. Anse Chastanet se afla la nord de Soufrière, un oras de aproximativ 8,000 de locuitori. Plajele sunt renumite pentru oportunitatile de a practica scuba diving si snorkeling, recifurile fiind accesibile la doar cativa metri de tarm. In ciuda faptului ca plajele sunt oficial proprietate privata, accesul public este permis. Din oras se ajunge extrem de usor cu masina (5 minute) sau pe jos (30 minute), prin intermediul unui drum de coasta sau pe nenumarate carari prin zona dens impadurita. Preturile sunt prohibitive insa a visa nu costa nimic …
Isla Saona este o insula situata in extremitatea sud estice a statului Republica Dominicana. Avand aria de 110 Km patrati, Saona este cea mai mare insula din largul coastelor statului caraibian. Are o lungime de 25 KM si o latime maxima de 5 Km, cel mai inalt punct inaltandu-se la 35 metri deasupra nivelului marii.
Populatia insulei este de aproximativ 300 de persoane, insa atrage o multime de turisti datorita plajelor sale cunoscute in intreaga lume. Saona este celebra datorita clipurilor publicitare pentru ciocolata Bounty, filmate aici.
sursa imagine : Wikipedia (author Javierme Javier Mediavilla Ezquibela)
Parte a Parque Nacional del Este, insula este acoperita de cocotieri, in timp ce apele din jurul sau, brazdate de bancuri de nisip care le diminueaza adancimea, sunt cunoscute datorita biodiversitatii incredibile.
Insula a fost denumita de catre Columb, in 1494, in timpul celei de-a doua calatorii a genovezului. Numele a fost ales in cinstea originii unuia dintre prietenii sai, Michele da Cuneo, originar din Savona, Italia.
Pentru ca tot vorbeam de un nou hotel deschis de lantul Hilton in Thailanda, hai sa ne facem rau pana la capat aruncand o privire asupra unui altuia, aflat in Mexic … Numele sau : Be Tulum …
sursa Wikipedia (author : Wilfredor)
sursa Wikipedia
sursa Wikipedia (author : Wilfredor)
sursa Wikipedia (author : Wilfredor)
sursa Wikipedia (author : Wilfredor)
sursa Wikipedia (author : Jfreyre)
sursa Wikipedia (author : Pedro Gutiérrez)
sursa Wikipedia (author : Wilfredor)
…
Silence's Blog 