graffiti februarie 22, 2009

Am vazut sentimente improscate pe ziduri …

Scrise timid , sau dimpotriva , pulverizate cu ura …

Amprente ale unor pasiuni trecute , acestea dainuie mult dupa ce sentimentele ce le-au servit drept muze se vor fi evaporat in uitare …

Mult dupa ce ploile acide ale indoileii vor fi erodat temeliile propriilor sisteme de valori , innecandu-le in malul incertitudinii …

Nu cred ca exista sentimente eterne , sau cel putin nu pot intelege conceptul , atat timp cat nici macar timpul nu este considerat etern , presupunandu-se ca undeva , candva , abstract , si acesta se va fi sfarsit , facand loc unei altfel de stari a material-imaterialului , ceva depasind limitele intelegerii umane …

dar care poate fi perceput …

Nu cred in sentimente nobile , atat timp cat tot ceea ce intreprinzi , astepti sa se intoarca , intr-un fel, la tine , macar sub forma sentimentului confortabil ca ai facut ceva corect , ceea ce pana la urma este tot o forma de a-ti  aduce ceva tie insuti …

Nu iubirea ne-a impins inainte ci frica , invidia , lacomia , dorinta de a excela …

Fiecare lucru maret a fost deturnat spre destinatii ignobile , de cele mai multe ori avand ca scop combustibilul societatii umane … bunastarea financiara , ca sa ii spunem … altfel …banului

Nu stiu daca filantropismul ne impinge spre a darui , si daca nu cumva, un anumit sentiment de culpabilitate , o teama inoculata genetic , teama de judecata , teama de a iti asuma responsabilitatea …

Oriunde te intorci , vezi semne ale fricii …

Frica de ceva , frica ce exista in fiecare dintre noi …

Frica ce ne impinge inainte …

Teama de efemeritatea propriilor actiuni , a propriei existente …

Si ai nevoie de ceva palpabil , concret …

Asa ca , uneori … iti improsti sentimentele pe ziduri …

Timid sau cu ura …

Pentru ca stii …

Asa , vor dainui mai mult decat tine …

Mai mult decat obiectul adoratiei/inversunarii tale …

Bacovia februarie 21, 2009

STRIGOII

Cu roşii fanare, galbene, verzi
Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu
Şi câinii în lanuri în noapte tot bat –
Strigoii la crâşmă în pod au intrat,
Şi podul se vede bizar luminat
De roşii fanare, galbene, verzi.
Strigoii, din pod, îşi iau înapoi,
Lăsate din viaţă, demult, amanete…
Aşa spune basmul ce azi l-am uitat
Că noaptea, la crâşmă, apar siluete
Cu roşii fanare, galbene, verzi.
Dar când despre ziuă cocoşu-a cântat,
Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi,
Şi-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd
Roşii, galbeni şi verzi.

 

Singurul autor roman de horror. Cel putin dintre cei pe care i- am citit eu…

incomplete februarie 21, 2009

Se ridica greoi …

Dar mai intai, intinse mana si se sprijini de sticla de bere precum copilul ce se sprijina de degetul mamei sale…

Era fericit …

Parasi masa aproape pe nesimtite si nimeni nu il intreba unde se duce. Se indrepta spre malul marii ,aflat la cativa pasi.Pasi pe digul ce indraznea sa infrunte marea.Scaldati in lumina lampioanelor,cei de la masa nu il puteau zari cu claritate.Era doar o silueta ce se indrepta agale catre bolovanii uriasi ce delimitau capatul digului …

Era fericit …

In ciuda cimentului ud ,ce nu ii asigura aderenta, se simtea ciudat de sigur pe sine …

Stia de unde vine aceasta siguranta. Izvorase din ochii ( negri ,de aceasta data ) ce il privisera atent intreaga seara din partea opusa a mesei .Habar nu avea ce insemnau ,concret, acele priviri ,dar premisele pareau dintre cele mai bune …

Marea era calma , parea un lac scanteind argintiu sub lumina lunii . Nu vazuse de multe ori reflexia ei ,precum o carare de lumina indreptandu-se undeva , departe , acolo unde cerul saruta marea… 

Era fericit …

Atat calm , iar in spate vorbaria si hohotele de ras ale prietenilor sai … promitand la intoarcere reintegrarea intr-o atmosfera placuta…Contactul linistitor cu acei ochi ( negri ,de data aceasta)…

O umbra trecu fantomatic prin fata lunii …Un pescarus , bantuit de vise precum el , probabil …

Se aseza pe un bolovan imens , aflat in spatele unora chiar mai mari …Isi balangani picioarele ,atingand apa , si raceala acesteia ii facu bine , alungand oarecum arsita ce-i dilata gandurile …

Era fericit …

Mult timp, pentru el fericirea a insemnat marea, luna , chitara ,cainele si o anumita persoana.

Ideal ar fi fost ca toate coordonatele sa se uneasca la un singur moment dat. Marea, luna , cainele chitara au fost la momente de timp diferite …Dar nu si aceea persoana … Sau fusese ,dar nu pentru el …

Dar …

Era fericit …

Auzi pasi …

Stia cine este . Nu trebuia sa se intoarca pentru ca simtea …

Inspira adanc si, isi permise sa spere …

Nici macar nu tresari sub stransoarea de menghina a unui brat , in timp ce lama rece ii sectiona gatul dintr-o parte in alta , chiar sub maxilare …

Maini dibace il pipaira in buzunare … nu gasira nimic …apoi, pasi grabiti …

Undeva in spate cineva rase zgomotos , cu siguranta in urma unei glume bune .

Ar fi vrut sa se intoarca sa se alature celorlalti , insa, in mod ciudat, el alerga pe cararea de lumina a lunii , catre locul unde marea saruta cerul …

Era fericit …

Dar pentru el definitia avea sa cuprinda doar marea, luna , cainele , o chitara …

Idealul nu exista …

Iar fericirea era incompleta …

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Undeva ,in spate , ceva ce fusese el , privea spre cer, trist , cu ochii stinsi , intr-o balta de sange …

Nori se adunara , acoperind luna …

Iar din reteta fericirii , nu ramasese decat intunericul …

Ca doi ochi negri …

Atat de … incomplet … 

fragment”on a brink of misery”

top 10 movies (my favorites) februarie 21, 2009

1. The Shawshank Redemption(1994),pentru ca este cel mai bun film facut vreodata,iar asta pentru ca la baza sa sta o carte a lui King.Stephen King.

2.The Matrix (1999),pentru ca m-a facut sa inteleg ca in spatele oricaror aparente, poate sta o alta realitate.Si m-a determinat sa reflectez.

3.The Lord of the Rings (2001-2003), nu o trilogie, ci un film, un tot unitar, o lume , un univers.si pentru ca nu cred ca in acest moment mai exista ceva care,ecranizat, sa aiba aceeasi grandoare…TOLKIEN.

4.Gladiator (2000), pentru ca in infatisarea tribului germanic din debutul filmului , am vazut poporul dac.Si pentru ca am simtit ceva ciudat…parca as fi fost acolo,candva…un deja vu…sper sa nu fi fost de vina sistemul 5.1

5. The Pianist (2002) , pentru cel mai convingator joc actoricesc.Adrien Brody.

6.Boys Don’t Cry (1999), pentru ca este definitia dramei… a trai degeaba, la locul nepotrivit, in timpul nepotrivit, in corpul nepotrivit.devastator.

7.Cidade de Deus (2002) , pentru ca este singurul film mare, pe care l-am vazut fara sa fi avut nevoie de advertising. Pur si simplu , am intrat la TIFF.Abia cativa ani mai tarziu am descoperit ca nu fusesem singurul caruia ii placuse . Ba dimpotriva.Imdb Top 250.

8.Silent Hill (2006), pentru ca este sufocant, horror in sensul cel mai pur al cuvantului.Ca sa fac o paralela ,pentru mine Silent Hill este pentru horror ceea ce Winter – Into darkness este pentru doom metal.Esenta.

9.Apocalypto (2006),pentru ca … se spuna ca poporul Maya a disparut.pur si simplu s-au topit in padurile din Trapezul Mayas. Exact ca in ultima scena a filmului.Si vazand filmul , am simtit , din nou acelasi lucru ca atunci cand am citit fragmente Chilam Balam.Deja vu. Se spune ca unele amintiri calatoresc cu noi in timp…

10.Wrong Turn (2003), pentru ca este un film , pe care l-am privit cu neincredere , pentru a termina privindu-l in picioare.Superb.

best picture of 2008 februarie 17, 2009

 

No comment

source: ziza.es

mizerie Versace februarie 17, 2009

Din 1890 pana in 1900 , 655,000 de italieni au ajuns in Statele Unite , majoritatea venind din Napoli si sudul Siciliei. Cei mai multi erau tarani fara sau cu putina educatie. Acestia s-au stabilit si au dominat zona denumita Mica Italie din New York. Alte 2,000,000 au emigrat intre 1900 si 1914. Motivul principal al emigrarii l-a constituit situatia economica precara din Italia, in special cea sudica, de la inceputul secolului XX. Cam o treime dintre imigranti intentionau sa castige ceva bani si apoi sa se intoarca in Italia.

Pana la urma doar unul din patru dintre cei sositi aici s-a intors in Europa.

American Cosa Nostra a devenit influenta in zona New York-ului ,  pentru a atinge apogeul in anii ’20 cand controla orasele New York si Chicago.

Portofoliul lor de activitati includea camataria, prostitutia, drogurile, alcoolul, arme, jafuri ,rapiri, crime.

Cruzimea sindicatelor crimei au alimentat puternice sentimente anti-italianiste.

 

 

UN SOLO CONSIGLIO, RIMANETE NEL VOSTRO PAESE DI MERDA PERCHE’ TRA UN Pò IN ITALIA FARETE UNA BRUTTA FINE. NON MUOVETEVI PIù DALLE VOSTRE FOGNE, DEVASTATI DI MERDA. MA ANCHE SE POI VENITE NON Cè PROBLEMA… QS POST GUSTO PER FARVI CAPIRE CHE (IN ITALA) NON SIAMO QUI A FARCI PRENDERE IN GIRO DAI DISPERATI. ROMANAMENTE, VI SALUTO COGLIONI.

 

Ma intreb,

 

De ce astfel de posturi pe forumurile si blogurile italiene?

De ce aceasta eticheta pusa de incredibil de multi italieni POPORULUI ROMAN?

De ce ?

 

Atunci cand au incurajat si tolerat munca la negru, nu si-au imaginat ca  printre toti sarmanii care slugareau la ei , se vor infiltra si tot felul de scursuri? Nu au prognozat asta ?

Ar fi trebui sa stie ! Din propria lor experienta …Propriile lor naravuri.

 

Mi se pare ciudat faptul ca tot acest scandal a inceput sa se faca simtit cam din momentul intrarii Romaniei in UE.

Este o legatura intre drepturile romanilor ca cetateni europeni si aceasta dorinta tot mai apriga a italienilor de a-I vedea plecati?

Este o legatura intre criza economica si somajul exploziv care se anunta?

Fiindca totul mi se pare o campanie de presa care ii ajuta atat in lupta lor politica interna (ceea ce inseamna ca au si ei gunoaiele lor) cat si in a-si mari tirajele.

Spun asta pentru ca mi se pare improbabil ca ,brusc ,romanii au inceput sa violeze si sa fure. Mai ales apogeul imigratiei romane in Italia nu se inregistreaza nicicum in ultimii ani.Cu siguranta , au existat la fel de multi nenorociti care au facut asta si inainte.

De ce acum ?

Este de ajuns motivul „Ne-am saturat!”?

 

Dar… PAESE DI MERDA ?!?!?! DEVASTATI DI MERDA?!?!?!

Cum ramane cu mizeriile de italieni care au venit aici ?

Sau camorristii ascunsi la noi ?!?!?!

Dar spalarea de bani, drogurile livrate in romania, racolarea de prostituate pentru bordelurile lor?

Mizeria lor are alta culoare ?

Cine ne priveste cu scarba ? Cea mai murdara tara din Europa Occidentala …

Lasand la o parte felul in care ne fac de rusine tot felul de secaturi , intreb :

 

Ce diferenta este intre Mailat si Lucky Luciano? Dincolo de notorietate ?

end … part one februarie 17, 2009

am gasit aceste poze pe http://www.1nax.ru …
economia noastra s-a cladit pe astfel de ruine … active parasite , intr-o stare deplorabila, luate pe nimic de catre diversi afaceristi , si pastrate cu mare rabdare , pentru a fi valorificate intr-un tarziu …
ca sa parafrazez intrebarea unui coleg : Ce au facut aceste active , in afara de a se degrada , incat sa creasca in valoare atat de mult ?
am vazut niste maghernite in punctul de a se prabusi sub propria ruina , prezentate cu emfaza ca active de mare valoare care nu asteptau decat sa fie incluse in circuitul real estate …
viroage sufocate de maracini ,pe marginea unor ape pestilentiale …
si incredibil de multi bani , investiti in cartiere rezidentiale aflate in plin camp, la care se ajunge pe drumuri desfundate.
sau , ma rog, acesta era viitorul realizabil , fiindca , pe plansa , totul arata incredibil…
esplanada, abc tower, xyz plaza si alte halucinante proiecte abia asteptau sa impunga cerul sau sa raneasca privirea cu stralucirea lor .
si ,deodata , totul s-a oprit …
iar marii strategi imobiliari sunt acum in pozitia de a-si admira activele degradate, umplandu-se de buruieni , prin cotloanele imunde ale periferiilor citadine, in spatele sau in mijlocul zonelor industriale …
se va mai pune in miscare aceasta roata a consumului , care ne-a alimentat iluziile in ultimii ani ?!?!?

candva februarie 13, 2009

 

… intr-un suflet spulberat , pana si fericirea e captiva …

doar durerea , tristetea , lacrimile au drum liber …

…renuntarea…

…

am asteptat …

am asteptat ingeri …

am asteptat ingeri sa ma poarte in zbor …

am asteptat ingeri sa ma smulga din imbratisarea psihedelica a agoniei …

am asteptat ingeri sa ma poarte dincolo de deznadejde …dincolo de nebunie … dincolo de disperare…

am asteptat ingeri …

am asteptat…

ingeri …

ingeri sa-mi sprijine mersul nesigur…

ingeri sa-mi dea motivul de a fi …

ingeri sa-mi lumineze calea…

ingeri sa alunge negarea din mine …

… am asteptat…

…in van …

Imi poti simti …zambetul? …

Deziluzie?Neincredere?Umilinta?Incertitudine?Frustrare?…

Totul ca un singur sentiment, atunci cand visele se zdrobesc in fata realitatii hade, precum picaturile de ploaie pe caldaram …

Un vacuum emotional, ce arde precum acidul, reactivand continuu amintiri si planuri pierdute…

Iluzia reusitei, orgasmicele culmi ale vanitatii, speranta unui nou inceput, infrangerea celor cazuti scaldand temelia gloriei tale …

Ocazia de a darui, sufletul oferit pe tava, tresarirea ascunzand emotii…

totul pierdut printre secundele unei asteptari desarte…

…si atunci …

… disperat , pe marginea prapastiei…

… in cautarea lor am plecat…

printre epavele sperantelor mele esuate in nisipurile miscatoare ale aparentelor , m-am prabusit….

nu am putut sa vad, sa simt , sa respir … sa sper

… pana cand intr-un tarziu am simtit acele aripi de inger …

…alinandu-mi suferinta…

…dure precum cimentul zdrobindu-mi fata…

Intelegi ?…

Frant …sper sa nu intelegi …niciodata …

 

 fragment „on a brink of misery” 

fericire februarie 13, 2009

Motto

“…nu am promis niciodata ca lumea va fi o gradina cu trandafiri..”

Poul Anderson

Alte Americi

 

Reteta fericirii nu exista …

Fatalist , sentinta loveste , sub protectia unui vag zambet  esafodat pe relative experiente personale, interpretate subiectiv , prevaland senzatiile neplacute.

Fapt dovedit stiintific, senzatia amara rezida indelung in centrii memoriei … nimic altceva decat un reflex evolutionist,menit sa asigure perfectionarea codului ADN  , in conditiile eliminarii evenimentelor traumatizante prin memorarea cauzelor efectelor negative asupra sistemului nervos.

Probleme apar in cazul hedonismului mutagen , caz in care, patologic, senzatiile coexista, inidentificabile,dand nastere unor comportamente deviante, alterand iremediabil definitia PLACERII , intr-o mixtura incerta de durere,teroare, sange si sexualitate impinsa dincolo de extrem.

Fericirea rezida, uneori , in fiorii explorarii necunoscutului…stare extatica proprie celor ce nu asteapta ceva concret de la viata , persoane care privesc viata ca o aventura , ridicandu-se atunci cand sunt loviti, continuind netulburati sub ploaia de confetti a gloriei atinse, alergand perpetuu spre un tel indefinit, imposibil de imaginat, imposibil de atins.Si totusi , exista aceea explozie de adrenalina proprie senzatiei de iminenta a gasirii tarmului fagaduit, urmata imediat, in momentul constientizarii iluiziei, de entuziasmul unui nou inceput …n-am nici cea mai mica idee daca e adevarat , dar as inclina sa cred ca este DORINTA DE A TRAI…

Fericirea este identificata deseori sub forma coplesitoarei senzatii ce cuprinde parintele ce-si priveste pentru prima oara COPILUL NOU NASCUT, moment in care lumea prezenta inceteaza sa mai existe, metamorfozandu-se instantaneu intr-un nou univers al carui centru ii este relevat , acolo in fata sa , miscand febril din manute…

Fericire este atunci cand copilul isi priveste pentru prima data MAMA in ochi pentru a nu o uita niciodata…

Fericire este atunci cand un adevarat PRIETEN apasa pistonul seringii curmandu-ti suferinta …

Fericire este atunci cand CINEVA te minte cu scopul de a te proteja . luind asupra sa reprosurile menite tie , constient ca adevaratii prietenii sunt cei care fac un lucru bun stiind ca nu vei afla niciodata…

Fericire este atunci primesti o FLOARE si nu ti se cere nimic in schimb …

Fericire este atunci cand cineva prefera sa fie o fantoma plutind in jurul tau decat sa intre in rai fara tine …

Fericire este atunci cand un GEST este facut DOAR pentru tine, chiar daca cel ce il face sufera …

Fericire este atunci cand un caine te intampina cu BUCURIE in stare pura,atunci cand te vede , si apoi din nou, si apoi din nou …

Fericire este atunci cand privesti cerul in ochii FIINTEI IUBITE …

Fericire este atunci cand MAREA se zdrobeste de tarm , cand VANTUL ti se joaca in par , cand PLOAIA iti sterge lacrimile…

Fericire este o BOMBOANA DE CIOCOLATA, o SOAPTA TAINICA, un SURAS inextricabil, zambetul acela pentru care ai renunta la orice, zambetul acela …doar pentru tine …

O RAZA DE SOARE , o STRINGERE DE MANA , UN INEL INTR-UN PAHAR DE SAMPANIE, o INTALNIRE NEASTEPTATA …

NUMELE SOTIEI ,IMBRATISAREA celui ce moare alaturi de tine , sfarsitul furtunii … si orice … orice iti alunga durerea , chinul , anxietatea …

Pune un zambet pe fata unui copil si vei sti ce inseamna FERICIREA…

Reteta fericirii exista …

Uneori ingredientele lipsesc …pentru ca lasi zapada neagra a cosmarurilor sa cada peste visele copilariei .

Lipseste bucuria de a zari soarele rasarind , lipseste increderea in cel ce iti intinde o mana , lipseste convingerea ca ai si tu peticul tau de cer …

Lipseste curajul de a spune cum si ce simti , lipseste curajul de a recunoaste ca nu esti singur …

Lipseste vointa de a ranji in fata ghinionului…

Lipseste inteligenta de a intelege ca nu trebuie sa acorzi tu altora o sansa … nu esti chiar atat de special…

E de ajuns sa-ti acorzi tie o sansa …

Si atunci poate ca …

Si chiar daca ratezi … nu ar fi prima data …

Incerci din nou …

Si poate ca intr-o zi…

Intr- o zi …

vei avea … propria ta … gradina …cu trandafiri  …

 

 

fragment „on a brink of misery” 

…

„If Tomorrow Never Comes” – Anonymous februarie 9, 2009

If I knew it would be the last time

that I’d see you fall asleep,

I would tuck you in more tightly

and pray the Lord, your soul to keep.

 

If I knew it would be the last time

that I see you walk out the door,

I would give you a hug and kiss

and call you back for one more.

 

If I knew it would be the last time

I’d hear your voice lifted up in praise,

I would video tape each action and word,

so I could play them back day after day.

 

If I knew it would be the last time,

I could spare an extra minute or two

to stop and say „I love you,”

instead of assuming you would KNOW I do.

 

If I knew it would be the last time

I would be there to share your day,

well I’m sure you’ll have so many more,

so I can let just this one slip away.

 

For surely there’s always tomorrow

to make up for an oversight,

and we always get a second chance

to make everything right.

 

There will always be another day

to say our „I love you’s”,

And certainly there’s another chance

to say our „Anything I can do’s?”

 

But just in case I might be wrong,

and today is all I get,

I’d like to say how much I love you

and I hope we never forget,

 

Tomorrow is not promised to anyone,

young or old alike,

And today may be the last chance

you get to hold your loved one tight..

 

So if you’re waiting for tomorrow,

why not do it today?

For if tomorrow never comes,

you’ll surely regret the day,

 

That you didn’t take that extra time

for a smile, a hug, or a kiss

and you were too busy to grant someone,

what turned out to be their one last wish.

 

So hold your loved ones close today,

whisper in their ear,

Tell them how much you love them

and that you’ll always hold them dear,

 

Take time to say „I’m sorry,” „please forgive me,”

„thank you” or „it’s okay”.

And if tomorrow never comes,

you’ll have no regrets about today

 

Source : Internet

 

Inceput februarie 3, 2009

Q: … cum iti vezi tu viata ? …

 

A: Viata mea ? …

Care viata ? … acea clipa , atat de efemera intr-un ocean de timp , care striveste insasi esenta materiei sub greutatea erelor ?

Acea senzatie existentiala , atat de abstracta , incat , antagonic, capata substanta sub forma unei insiruiri de aniversari a unei clipe, subunitate imateriala a propriei vieti, multiplicata infinitezimal cu scopul incert de a sustine iluzia diversitatii a ceea ce fiecare din noi numim viata?

Drumul, mars triumfal sau calvar menit propriei existente, catre un deznodamant absolut cunoscut , absolut necesar ?!?!,absolut implacabil , absolut inutil prin unicitatea rezultatului final ?

Efectul cinematic al secundelor ce se scurg repede, tot mai repede din clepsidra imaginara a timpului, facand ceea ce te inconjoara sa para viu, in miscare, cand realitatea apare clar sub lumina implacabila a blitzului, nemiscata , inghetata , abiotica?

Efervescenta cursa a tineretii catre maturitate esuand pe nesimtite in resemnarea senectutii camuflata in intelepciune, complex de divagatii RELATIVE asupra realitatii proprii, divagatii inutile intrucat realitatea proprie nu va fi niciodata realitatea altuia, ceea ce transforma resortul intelepciunii intr-un mecanism tot atat de exact precum cel al horoscopului, aberatie poetica , imagine in oglinda a teoriei haosului, creand dezordine pentru a rezulta un efect concret ,absolut individual, iluzia deslusirii … hmm … destinului ? 

 

 

 

 fragment „on a brink of misery”