Ginger Snaps
octombrie 26, 2011

 

„Ginger Snaps” este prima parte a unei trilogii despre care nu aveam habar dar care mi-a fost recomandata calduros de catre Lusio.

Prima impresie a fost aceea ca acest film este sursa unor idei pe care le-am vazut apoi grefate pe corpul unor alte productii horror, ulterioare anului in care trilogia canadiana isi facea debutul (2000).

Atmosfera filmului, plasarea incerta in spatiu si timp a catiunii, mi s-a parut o replica timpurie si mult mai sanguina a ambiantei cenusii din capodopera absoluta a horror-ului suedez „Låt den rätte komma in”. „Ginger Snaps” mi-a adus aminte, pe undeva, de „Trick ‘r’ Treat” si de mult mai recentul „Jennifer’s Body” … Si de „Crime and Punishment in Suburbia”, un film clar subevaluat, in opinia mea …

Filmul este realizat intr-un mod atipic, aproape artistic, fapt neasteptat pentru, pana la urma, un popcorn horror cu adolescenti, marele merit al filmului fiind acela de a pune in scena doua personaje interesante, pentru anul 2000, cand miscarea emo incuba, undeva, in underground …

Bine jucat de catre cele doua personaje principale, lucru observat de critica, dar si de catre personajele de plan secund, dintre care ies in evidenta Mimi Rogers si Kris Lemche, a carui aparitie m-a dus inapoi in timp, in perioada Twin Peaks (mi-a amintit de Bobby Briggs), „Ginger Snaps” sufera doar la capitolul efecte speciale, care par destul de slabe pentru cineva care vede pentru prima oara filmul la 11 ani de la lansare.

Altfel, filmul are un evident caracter de cult movie, avand sustinatori ferventi, ceea ce i-a dus cotatia la un neasteptat 6,9 pe IMDB si la uluitorul 87% freshness rate pe Rotten Tomatoes.

Da. Film bun. Mi-a trezit puternice nostalgii. Cred, insa, ca trecerea timpului i-a afectat forta de impact.

Red Riding Hood
mai 29, 2011

 

Circula pe net un .pps intitulat cum ar arata lumea daca ar fi condusa de femei. Am reusit sa gasesc o colectie de astfel de imagini. Nu vreau sa par misogin, pentru ca nu sunt, insa as adauga si acest film colectiei mai sus amintite. Car’ va sa zica, dupa „Twilight”, este clar ca acesta este horror-ul in viziunea doamnei Hardwicke. Asta daca imi impartasesti ideea ca „Scufita Rosie” este o senzationala poveste horror. Ma intreb ce are de gand sa mai adapteze viziunii sale Catherine Hardwicke … Eu as paria pe Hansel&Gretel. Sunt convins ca lui Hansel ii va sta perfect cu o freaza gen Robert Pattison, pen’ca vad ca duduia regizor, sau careva din gasca ei, este obsedata de ciufuleala aia.

Primul lucru pe care il poti remarca este lipsa de profunzime a decorului. Aproape poti ghici butaforia si echipamentul de filmare, in jurul acotrilor. Nici un pic de fluiditate in miscarea personajelor care fac figuratie. Ai senzatia ca asisti la un spectacol dezmebrat, regizorul stralucind prin absenta. Straniu, pentru ca , dupa cum afirma IMDB, cea mai folosita fraza a regizoarei este „Let’s focus, everybody” 🙂 … Imi aduce aminte de Hagi :mrgreen:

Apoi, coloana sonora demna de un ganja party. Sau, ma rog, ce auzi de la un moment incolo …Absolut nepotrivita, dupa parerea mea, desi nu lipsita de ingeniozitate. Probabil si placuta pentru un amator de melodic industrial metal, daca subgenul asta a fost inventat, si sunt sigur ca a fost.

O alta intrebare care se naste natural este : Cum a reusit femeia asta sa atraga intr-un rol stupid, remarcat exclusiv prin urlete, un actor de talia lui Gary Oldman. Pentru ca, in stilul clasic romanesc, putem afirma ca nici prea bine nu arata …

Singurul lucru remarcabil ar fi Amanda Seyfried, insa se poate spune ca nu este vina ei ca da foarte bine in pelerina aia rosie. Efectele speciale sunt slabe, de fapt, am senzatia ca productia nici nu a urmarit a contine ceva de calitate in domeniul asta, fiind „focus (everybody)”-ata pe romantarea excesiva a celebrei povesti.

Cand am auzit la Florin de filmul asta, m-am temut de asocierea cu „Twilight”. Nu m-am inselat, pentru ca folosirea excesiva a cliseelor  din trilogia cu vampiri a daunat clar povestii cu „Scufita Rosie”. Rezultatul : un film siropos, facut parca in graba, fara nici un fel de interes pentru prestatia actoriceasca, cu referiri destul de vagi si in momente prost alese la povestea originala.  Un film slab, cotat la 4,9 de IMDB (i-as da, totusi, macar un cinci)  si la un dureros 12% freshness de Rotten Tomatoes.

Nu este nici o tragedie daca il pierzi, ba chiar o afacere buna. Insa, una peste alta, nu te va ucide daca il vezi.

Recenzie Adina.