Pentru un film care a debutat pe fostul Sci Fi Channel (SyFy, acum), „Dog Soldiers” este o realizare exceptionala, depasind cu mult standardele cu care a obisnuit postul american. Lansat in 2002, filmul semnat de catre Neil Marshall (un regizor care avea sa semneze, trei ani mai tarziu, senzationalul „The Descent”), este o poveste oarecum atipica despre licantropie. Practic, plasarea in centul actiunii a unei echipe de soldati profesionisti schimba intr-o oarecare masura atmosfera, filmul abatandu-se de la cliseul clasic cu vecinul care se dovedeste a fi varcolac. Ai parte, astfel, de un adevarat film de razboi, realizat destul de bine ceea ce a determinat critica si spectatorii sa treaca peste efectele speciale desprinse clar din portofoliul subgenului „werewolf movie”. Mediocre, adica.
„Dog Soldiers” infoara in putine cazuri, putand fi vazut fara probleme intr-o noapte furtunoasa, izolat, undeva in munti. Recupereaza, insa, prin dialogurile spumoase, intr-un limbaj tipic soldatesc, in timp ce marele atu al productiei ramane actingul peste medie in care straluceste Sean Pertwee, un actor cu o cariera solida, care, in opinia mea, aduce mult, ca mod de interpretare, cu Russel Crowe. Nu poate fi ignorat irlandezul Liam Cunningham, nimeni altul decat „Ser Davos Seaworth” din Game of Thrones.
Genul „werewolf movie” nu prea a oferit capodopere, desi imi aduc aminte cu placere de fiorii resimtiti in sala de cinema prin ’94, cand Jack Nicholson juca in „Wolf”. Imi mai aduc aminte de „Bad Moon” cu Meriel Hemingway, de „Ginger Snaps”, recomandat de Lusio, si as spune ca nu m-a dezamagit nici subapreciatul „The Wolfman”, lansat acum cativa ani. In rest nu prea as putea sa amintesc prea multe alte filme …
„Dog Soldiers” este un film bun in sine, insa nu poate fi considerat un horror in toata puterea cuvantului. Mi-a placut si tind a fi de acord cu cotatia uriasa acordata de IMDB. 6,8 pentru un film horror este chiar o nota buna !